ORDONANȚA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE

(Camera a treia)

10 iunie 2011

Cauza F‑56/10

André Hecq

împotriva

Comisiei Europene

„Funcție publică – Funcționari – Asigurări sociale – Suportare în proporție de 100 % a cheltuielilor medicale – Decizie implicită de respingere – Reclamație prematur formulată – Inadmisibilitate”

Obiectul:      Acțiune formulată în temeiul articolului 270 TFUE, aplicabil Tratatului CEEA potrivit articolului 106a din acesta, prin care domnul Hecq solicită anularea deciziei din 20 octombrie 2009 a Comisiei prin care a fost respinsă cererea sa din 25 septembrie 2009 având ca obiect rambursarea unor medicamente în proporție de 100 %

Decizia:      Respinge acțiunea ca vădit inadmisibilă. Domnul Hecq suportă în totalitate cheltuielile de judecată.

Sumarul ordonanței

1.      Funcționari – Acțiune – Act care lezează – Decont întocmit de sistemul comun de asigurări în temeiul articolului 72 din statut – Excludere

(Statutul funcționarilor, art. 90 și 91)

2.      Funcționari – Acțiune – Reclamație administrativă prealabilă – Reclamație formulată înainte de respingerea cererii – Inadmisibilitate

[Statutul funcționarilor, art. 90 alin. (1)]

1.      O acțiune care are ca obiect o cerere de anulare a deciziei de a‑i refuza unui funcționar acordarea unei rambursări complementare în temeiul articolului 73 alineatul (3) din statut și care este îndreptată în mod expres împotriva unui decont întocmit de sistemul comun de asigurări de sănătate în temeiul articolului 72 din statut trebuie să fie respinsă ca inadmisibilă, ca urmare a inexistenței unui act care lezează adoptat în temeiul articolului 73 alineatul (3) din statut în respectivul decont.

(a se vedea punctul 34)

2.      O reclamație anterioară unei decizii implicite de respingere a cererii, care constituie actul care lezează, nu se poate referi la acesta. Astfel, acțiunea trebuie să fie declarată vădit inadmisibilă ca urmare a faptului că reclamația a fost prematur formulată.

(a se vedea punctele 37 și 38)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă Instanță: 1 decembrie 1994, Ditterich/Comisia, T‑79/92, punctele 45-47; 15 noiembrie 2006, Jiménez Martínez/Comisia, T‑115/05, punctul 33