Language of document :

Cerere de decizie preliminară introdusă de Bundesverwaltungsgericht (Germania) la 18 octombrie 2019 – Bundesrepublik Deutschland/SE

(Cauza C-768/19)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesverwaltungsgericht

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Bundesrepublik Deutschland (Republica Federală Germania)

Pârâtă: SE

Intervenient: Der Vertreter des Bundesinteresses beim Bundesverwaltungsgericht (Reprezentantul intereselor federale la Bundesverwaltungsgericht)

Întrebările preliminare

În cazul în care un solicitant de azil care, înainte de împlinirea vârstei majoratului de către copilul său cu care exista deja o familie în statul de origine și căruia i-a fost acordat statutul de protecție subsidiară după împlinirea vârstei majoratului ca urmare a unei cereri de protecție formulate înainte de împlinirea vârstei majoratului (denumit în continuare „beneficiarul protecției”), a intrat în statul membru gazdă al beneficiarului protecției și a depus în acel stat, la rândul său, o cerere de protecție internațională (denumit în continuare „solicitantul de azil”) și în cazul unei reglementări naționale care, în vederea acordării dreptului la protecție subsidiară în corelație cu beneficiarul protecției, face trimitere la articolul 2 litera (j) din Directiva 2011/95/UE1 , trebuie să se ia în considerare data soluționării cererii de azil a solicitantului de azil sau o dată anterioară în ceea ce privește aspectul dacă beneficiarul protecției este „minor” în sensul articolului 2 litera (j) a treia liniuță din Directiva 2011/95/UE, dată anterioară cum ar fi data la care

a)    beneficiarului protecției i-a fost acordat statutul conferit prin protecția subsidiară,

b)    solicitantul de azil a depus cererea sa de azil,

c)    solicitantul de azil a intrat în statul membru gazdă sau

d)    beneficiarul protecției a depus cererea sa de azil?

În ipoteza în care,

a)    data relevantă este data depunerii cererii:

trebuie să se ia în considerare, în această privință, data solicitării de protecție (cererea de azil) exprimate în scris, oral sau în alt mod, de care a luat cunoștință autoritatea națională competentă pentru cererile de azil sau data cererii de protecție internațională formulate în mod oficial?

b)    data relevantă este data intrării în țară a solicitantului de azil sau data depunerii cererii de azil de către acesta:

    este de asemenea relevant aspectul dacă, la această dată, nu fusese soluționată încă cererea de protecție formulată de beneficiarul protecției căruia i-a fost acordat ulterior statutul conferit prin protecția subsidiară?

3.    a)     Care sunt cerințele ce trebuie impuse, în situația descrisă la punctul 1, pentru ca solicitantul de azil să fie considerat unul dintre „membri de familie” [articolul 2 litera (j) din Directiva 2011/95/UE] „care sunt prezenți în același stat membru ca urmare a cererii de protecție internațională” în care se află persoana care a obținut protecția internațională și cu care familia „exista deja în statul de origine”? Acest lucru presupune în special ca viața de familie a beneficiarului protecției și a solicitantului de azil în sensul articolului 7 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”) să fi fost reluată în statul membru gazdă sau este suficientă simpla prezență simultană a beneficiarului protecției și a solicitantului de azil în statul membru gazdă? Un părinte este considerat membru de familie chiar dacă, conform împrejurărilor din speță, intrarea nu a avut ca scop exercitarea efectivă a răspunderii, în sensul articolului 2 litera (j) a treia liniuță din Directiva 2011/95/UE, față de o persoană căreia i s-a acordat protecție internațională și care este încă minoră și necăsătorită?

b)     În măsura în care la întrebarea 3 litera a) trebuie să se răspundă în sensul că este necesar ca viața de familie a beneficiarului protecției și a solicitantului de azil în sensul articolului 7 din cartă să fi fost reluată în statul membru gazdă, este relevantă data reluării? Trebuie să se țină seama, în această privință, în special de aspectul dacă viața de familie a fost restabilită într-un anumit termen de la intrarea solicitantului de azil, la data formulării cererii de către solicitantul de azil sau dacă a fost restabilită la o dată la care solicitantul de azil era încă minor?

4.     Calitatea de membru de familie în sensul articolului 2 litera (j) a treia liniuță din Directiva 2011/95/UE a unui solicitant de azil încetează la data împlinirii vârstei majoratului de către beneficiarul protecției și a dispariției corelative a răspunderii față de o persoană care este minoră și necăsătorită? În cazul unui răspuns negativ: această calitate de membru de familie (și drepturile asociate acesteia) subzistă după această dată pe o perioadă nedeterminată sau încetează să existe după un anumit termen (în cazul unui răspuns afirmativ: care este acest termen?) sau la survenirea anumitor evenimente (în cazul unui răspuns afirmativ: care sunt aceste evenimente?)?

____________

1     Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională, la un statut uniform pentru refugiați sau pentru persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară și la conținutul protecției acordate (JO 2011, L 337, p. 9).