Language of document :

Cerere de decizie preliminară introdusă de Špecializovaný trestný súd (Slovacia) la 9 august 2019 – Úrad špeciálnej prokuratúry Generálnej prokuratúry Slovenskej republiky/TG, UF

(Cauza C-603/19)

Limba de procedură: slovena

Instanța de trimitere

Špecializovaný trestný súd

Părțile din procedura principală

Organul de urmărire penală: Úrad špeciálnej prokuratúry Generálnej prokuratúry Slovenskej republiky

Inculpați: TG, UF

Întrebările preliminare

Directiva 2012/29/UE1 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității se aplică - în materia drepturilor (în principal dreptul de a participa activ în procedurile penale și dreptul la repararea prejudiciului în cadrul procedurilor penale) care, prin natura lor, nu sunt conferite numai persoanelor fizice ca ființe sensibile - și persoanelor juridice și statului sau autorităților de stat, cărora dispozițiile dreptului național le recunosc calitatea de persoană vătămată în cadrul procedurilor penale?

Sunt conforme cu articolele 17 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cu articolul 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu articolul 38 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (CE) nr. 1260/19992 al Consiliului din 21 iunie 1999, coroborat cu Regulamentul (CE) nr. 1681/943 al Comisiei din 11 iulie 1994, o reglementare și o practică decizională4 potrivit cărora statul nu poate acționa în cadrul unei proceduri penale în scopul reparării prejudiciului pe care l-a suferit prin comportamentul fraudulos al acuzatului care are drept consecință deturnarea de fonduri din bugetul Uniunii Europene, nici nu poate să exercite o cale de atac, conform articolului 256 alineatul 3 din Codul de procedură penală, împotriva ordonanței prin care instanța decide să nu admită intervenția acestuia sau a administrației care îl reprezintă în dezbateri pentru a solicita repararea prejudiciului suferit și nici nu dispune de o altă acțiune în cadrul căreia să își poată valorifica drepturile față de acuzat, astfel încât nici nu poate fi garantat dreptul său la repararea prejudiciului îndreptându-se împotriva patrimoniului și a drepturilor patrimoniale ale acuzatului, în conformitate cu articolul 50 din Codul de procedură penală, un asemenea drept neputând fi, astfel, exercitat de facto?

Noțiunea de „aceeași întreprindere” menționată la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 994/985 al Consiliului din 7 mai 1998, coroborat cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 69/20016 al Comisiei din 12 ianuarie 2001, trebuie interpretată doar din punct de vedere formal, în sensul că este necesar și suficient să se stabilească dacă societățile în cauză au personalitate juridică autonomă în temeiul ordinii juridice naționale, astfel încât se poate acorda fiecăreia dintre aceste societăți un ajutor de stat în cuantum de până la 100 000 de euro, sau criteriul decisiv este modalitatea efectivă de funcționare și de administrare a acestor societăți, deținute de aceleași persoane sau prin intermediul acestora, ca și cum ar fi vorba despre un sistem de filiale administrate de o societate-mamă, chiar dacă fiecare are personalitate juridică proprie în temeiul dreptului național, astfel încât trebuie considerate ca formând „aceeași întreprindere” și, în calitate de ansamblu unic, pot beneficia doar o singură dată de un ajutor de stat în cuantum de până la 100 000 de euro?

În sensul Convenției privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene7 din 26 iulie 1995, termenul „prejudiciu” [care trebuie reparat] se referă numai la acea parte a fondurilor obținute în mod necuvenit care este direct legată de comportamentul fraudulos sau se referă și la costurile efectiv suportate și fidel documentate și la utilizarea subvenției, în cazul în care dovezile arată că cheltuielile aferente acestora au fost necesare pentru a disimula comportamentul fraudulos, pentru a întârzia descoperirea comportamentului fraudulos și pentru a obține întreaga sumă a ajutorului de stat acordat?

____________

1     Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului (JO 2012, L 314, p. 57)

2     Regulamentul (CE) nr. 1260/1999 al Consiliului din 21 iunie 1999 de adoptare a dispozițiilor generale privind Fondurile Structurale (JO L 161, 26.6.1999, p. 1).

3     Regulamentul (CE) nr. 1681/94 al Comisiei din 11 iulie 1994 privind neregulile și recuperarea sumelor plătite în mod necorespunzător în cadrul finanțării politicilor structurale, precum și organizarea unui sistem de informare în acest domeniu (JO 1994, L 178, p. 43, Ediție specială 14/vol. 1, p. 9)

4     Avizul Secției penale a Najvyšší súd Slovenskej republiky (Curtea Supremă a Republicii Slovace) din 29 noiembrie 2017.

5     Regulamentul (CE) nr. 994/98 al Consiliului din 7 mai 1998 de aplicare a articolelor 92 și 93 din Tratatul de instituire a Comunității Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale (JO 1998, L 142, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 31)

6     Regulamentului (CE) nr. 69/2001 al Comisiei din 12 ianuarie 2001 de aplicare a articolelor 87 și 88 din Tratatul CE la ajutoarele de minimis (JO L 10, 13.1.2001, p. 30)

7     Convenția elaborată în temeiul articolului K.3 TUE, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO 1995, C 316, p. 49)