HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE
(Camera a doua)
8 iulie 2010
Cauza F-67/06
Christophe Lesniak
împotriva
Comisiei Europene
„Funcție publică — Funcționari — Numire — Agenți temporari numiți funcționari — Candidați înscriși pe o listă de rezervă anterior intrării în vigoare a noului statut — Norme tranzitorii de încadrare în grad la recrutare — Încadrare în grad în temeiul noilor norme, mai puțin favorabile — Articolul 5 alineatul (4) și articolul 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut”
Obiectul: Acțiune introdusă în temeiul articolelor 236 CE și 152 EA, prin care domnul Lesniak solicită anularea deciziei Comisiei din 1 august 2005 de numire a acestuia administrator stagiar, în măsura în care prin această decizie este încadrat în gradul A*6 treapta 2
Decizia: Respinge acțiunea. Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.
Sumarul hotărârii
1. Funcționari — Recrutare — Numire în grad — Introducerea unei noi structuri a carierelor prin Regulamentul nr. 723/2004 — Dispoziții tranzitorii de încadrare în grad
[Statutul funcționarilor, art. 31 alin. (1); anexa XIII, art. 5 alin. (2) și (4), art. 12 alin. (3) și art. 13 alin. (1); Regulamentul nr. 723/2004 al Consiliului]
2. Funcționari — Recrutare — Numire în grad — Introducerea unei noi structuri a carierelor prin Regulamentul nr. 723/2004 — Dispoziții tranzitorii de încadrare în grad
[Statutul funcționarilor, anexa XIII, art. 5 alin. (4); Regulamentul nr. 723/2004 al Consiliului]
1. Articolul 5 alineatul (4) din anexa XIII la statut vizează agenții temporari înscriși „pe o listă de candidați apți pentru a trece într‑o altă categorie”, precum și pe cei înscriși „pe o listă a candidaților care au reușit la un concurs intern”. Deși un concurs de „trecere într‑o altă categorie” este de asemenea, prin natura sa, un concurs intern, dispoziția respectivă trebuie interpretată în așa mod încât să i se confere un efect util, evitându‑se, în măsura posibilului, orice interpretare care ar conduce la concluzia că această dispoziție ar fi redundantă. Reiese că, prin „concurs intern”, legiuitorul vizează așa‑numitele concursuri de titularizare care au drept obiect să permită recrutarea în calitate de funcționari a agenților care au deja o anumită experiență în cadrul instituției și care și‑au dovedit aptitudinea de a ocupa posturile care urmează să fie ocupate, cu respectarea tuturor dispozițiilor statutare care reglementează accesul la funcția publică europeană. Această interpretare este confirmată de modul de redactare a alineatului (2) al articolului 5 din anexa XIII la statut, care nu vizează decât funcționarii înscriși „pe o listă de candidați apți pentru a trece într‑o altă categorie”, fără a menționa funcționarii înscriși „pe o listă a candidaților care au reușit la un concurs intern”. O astfel de mențiune ar fi fost nejustificată întrucât aspectul titularizării nu este aplicabil în cazul agenților care sunt deja funcționari.
Pentru ca articolul 5 alineatul (4) din anexa XIII la statut să fie aplicabil, se impune să existe o trecere de la o „veche categorie” la o „nouă categorie”, fie în urma unui concurs care conduce la întocmirea unei „list[e] de candidați apți pentru a trece într-o altă categorie”, fie în urma unui concurs intern de titularizare, care are drept efect o astfel de trecere într‑o altă categorie. Astfel, în cadrul exercitării largii sale puteri de apreciere atât în materie de dispoziții tranzitorii, cât și în materie de criterii de clasificare, legiuitorul s‑a îndepărtat de la regula generală în materia încadrării funcționarilor recent recrutați, prevăzută la articolul 31 alineatul (1) din statut, astfel cum a fost completat prin articolul 12 alineatul (3) sau prin articolul 13 alineatul (1) din anexa XIII la statutul menționat, în ce privește candidații care au reușit la concurs, înscriși pe o listă de candidați eligibili anterior datei de 1 mai 2006 și recrutați între 1 mai 2004 și 30 aprilie 2006 și, respectiv, după 1 mai 2006, întrucât a menținut dreptul la încadrare în alt grad decât cel indicat în anunțul de concurs în cazul agenților recrutați în calitate de funcționari stagiari care dispuneau deja de experiență în cadrul instituției și care, în urma concursurilor sus‑menționate, au făcut dovada aptitudinii lor de a ocupa posturi dintr‑o categorie superioară.
(a se vedea punctele 50, 51, 54 și 55)
Trimitere la:
Tribunalul de Primă Instanță: 6 martie 1997, de Kerros și Kohn-Bergé/Comisia, T‑40/96 și T‑55/96, RecFP, p. I‑A‑47 și II‑135, punctele 45 și 46; 12 noiembrie 1998, Carrasco Benítez/Comisia, T‑294/97, RecFP, p. I‑A‑601 și II‑1819, punctul 51
2. Nu există niciun motiv să se considere, în lipsa unei indicații precise în acest sens, că legiuitorul a intenționat să extindă beneficiul regimului instituit la articolul 5 alineatul (4) din anexa XIII la statut la candidații care au reușit la un concurs general, adresat candidaților exteriori instituțiilor Uniunii, precum și funcționarilor și agenților care pot fi de asemenea admiși să se prezinte la un astfel de concurs. Pe de altă parte, nu se impune o interpretare extensivă a articolului 5 alineatul (4) din anexa XIII la statut în sensul includerii de asemenea a candidaților care au reușit la un concurs general în vederea garantării egalității de tratament între agenții temporari care au reușit la un concurs general sau intern. Astfel, trebuie să se constate că agenții temporari care au reușit la un concurs organizat în vederea ocupării unor posturi din categoria căreia îi aparțin deja nu se găsesc în aceeași situație precum candidații care au reușit la un concurs care a avut ca obiect sau ca efect să permită trecerea la o categorie superioară și, prin urmare, o avansare semnificativă în cariera lor. Împrejurarea că, atunci când a adoptat articolul 5 alineatul (4) din anexa XIII la statut, legiuitorul a prevăzut ca acești agenți temporari să poată fi numiți funcționari stagiari, în mod excepțional, în gradul pe care îl dețineau în vechea categorie nu are drept rezultat realizarea unei diferențieri arbitrare sau vădit inadecvate, în raport cu scopul urmărit de legiuitor, față de agenții temporari recrutați în calitate de funcționari, în urma unui concurs general, în categoria căreia îi aparțineau.
În plus, o interpretare extensivă a articolului 5 alineatul (4) din anexa XIII la statut ar fi de natură să înlăture egalitatea de tratament a candidaților care au reușit la același concurs și care, potrivit jurisprudenței, se află într‑o situație de fapt și de drept comparabilă și care, în lipsa unor motive obiective care să justifice o diferențiere, trebuie să poată beneficia de același tratament, în special în materie de încadrare. Totuși, o diferență de tratament care operează după cum recrutarea a avut loc anterior sau ulterior intrării în vigoare a reformei statutului se poate justifica în mod obiectiv prin necesitatea de a menține libertatea legiuitorului Uniunii de a efectua, în orice moment, cu privire la normele prevăzute în statut, modificările pe care le consideră conforme cu interesul serviciului, chiar dacă aceste dispoziții se dovedesc mai puțin favorabile funcționarilor decât cele anterioare.
(a se vedea punctele 59‑61)
Trimitere la:
Curte: 5 decembrie 1974, Van Belle/Consiliul, 176/73, Rec., p. 1361, punctul 8; 22 decembrie 2008, Centeno Mediavilla și alții/Comisia, C‑443/07 P, Rep., p. I‑10945, punctul 79
Tribunalul de Primă Instanță: 9 iulie 1997, Monaco/Parlamentul European, T‑92/96, RecFP, p. I‑A‑195 și II‑573, punctul 55; 16 martie 2004, Afari/BCE, T‑11/03, RecFP, p. I‑A‑65 și II‑267, punctul 65; 11 iulie 2007, Centeno Mediavilla și alții/Comisia, T‑58/05, Rep., p. II‑2523, punctul 86