Language of document :

Cerere de decizie preliminară introdusă de Hoge Raad der Nederlanden (Țările de Jos) la 5 iunie 2020 – Federatie Nederlandse Vakbeweging/Heiploeg Seafood International BV, Heitrans International BV

(Cauza C-237/20)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Hoge Raad der Nederlanden

Părțile din procedura principală

Recurentă: Federatie Nederlandse Vakbeweging

Intimate: Heiploeg Seafood International BV, Heitrans International BV

Întrebările preliminare

1)    Articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/23/CE1 trebuie interpretat în sensul că este îndeplinită condiția ca „procedur[a] de faliment sau [altă procedură] asemănătoare de insolvabilitate [să se instituie] în vederea lichidării bunurilor cedentului” dacă

(i)    falimentul cedentului este inevitabil și cedentul este, prin urmare, efectiv insolvabil.

(ii)    în conformitate cu dreptul neerlandez, obiectivul procedurii de faliment este obținerea unui venit cât mai mare posibil pentru masa creditorilor, prin lichidarea bunurilor debitorului, și

(iii)    transferul unei întreprinderi (sau al unei părți de întreprindere) este pregătit într-un așa-numit pre-pack anterior declarării falimentului, transferul fiind efectuat abia după declararea falimentului, în care

(iv)    înainte de declararea falimentului, administratorul judiciar preconizat desemnat de tribunal trebuie să fie ghidat de interesele masei creditorilor, precum și de interese sociale, precum cel al menținerii locurilor de muncă, iar judecătorul-sindic preconizat, desemnat tot de tribunal, trebuie să controleze acest lucru,

(v)    obiectivul pre-pack-ului este ca, în procedura de faliment ulterioară, să permită o modalitate de lichidare prin care este vândută (o parte din) întreprinderea în activitate (going concern) aparținând patrimoniului cedentului, astfel încât să fie obținut un venit cât mai mare posibil pentru masa creditorilor și locurile de muncă să fie menținute, pe cât posibil, și

(vi)    structura procedurii garantează faptul că acest obiectiv este cu adevărat decisiv?

2)    Articolul 5 alineatul (1) din directivă trebuie interpretat în sensul că este îndeplinită condiția potrivit căreia „procedur[a] de faliment sau [altă procedură] asemănătoare de insolvabilitate [se află] sub controlul unei autorități publice competente”, dacă transferul unei întreprinderi (sau al unei părți de întreprindere) este pregătit într-un pre-pack anterior declarării falimentului și este efectuat după declararea falimentului și

(i)    [aceste pregătiri sunt observate], anterior declarării falimentului, de un administrator judiciar preconizat și de un judecător-sindic preconizat, care sunt desemnați de tribunal, însă nu au competențe legale,

(ii)    în conformitate cu dreptul neerlandez, înainte de declararea falimentului, administratorul judiciar preconizat trebuie să fie ghidat de interesele masei creditorilor și de alte interese sociale, precum cel al menținerii locurilor de muncă, iar judecătorul-sindic preconizat trebuie să controleze acest lucru,

(iii)    sarcinile administratorului judiciar preconizat și ale judecătorului-sindic preconizat nu diferă de cele ale administratorului judiciar și ale judecătorului-sindic din faliment,

(iv)    acordul în baza căruia întreprinderea este transferată și care este pregătit în timpul unui pre-pack este încheiat și executat numai după pronunțarea falimentului,

(v)    la pronunțarea falimentului, tribunalul poate proceda la numirea altui administrator judiciar sau judecător-sindic decât administratorul judiciar preconizat sau judecătorul-sindic preconizat și

(vi)    pentru administratorul judiciar și judecătorul-sindic sunt valabile aceleași cerințe de obiectivitate și independență care sunt valabile pentru un administrator judiciar și un judecător-sindic într-un faliment care nu este precedat de un pre-pack și, indiferent de gradul lor de implicare anterior declarării falimentului, aceștia sunt obligați, în temeiul sarcinii legale pe care o au, să evalueze dacă transferul întreprinderii (sau al unei părți de întreprindere), pregătit anterior declarării falimentului, este în interesul masei creditorilor și, dacă vor da un răspuns negativ la această întrebare, să decidă că acest transfer nu va fi permis, fiind în același timp oricând autorizați să decidă pentru alte motive, de exemplu faptul că se opun alte interese sociale, precum cel al locurilor de muncă, că transferul întreprinderii (sau al unei părți de întreprindere), pregătit anterior declarării falimentului, nu va avea loc?

____________

1     Directiva 2001/23/CE a Consiliului din 12 martie 2001 privind apropierea legislației statelor membre referitoare la menținerea drepturilor lucrătorilor în cazul transferului de întreprinderi, unități sau părți de întreprinderi sau unități (JO 2001, L 82, p.16, Ediție specială, 05/vol. 6, p. 20 ).