HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a doua)
19 septembrie 2019(*)
„Trimitere preliminară – Apropierea legislațiilor – Autovehicule – Regulamentul (CE) nr. 715/2007 – Articolul 6 alineatul (1) prima teză – Informații referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor – Obligațiile producătorului față de operatorii independenți – Acces fără restricție și într‑un format standardizat la aceste informații – Modalități – Interdicția discriminărilor”
În cauza C‑527/18,
având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție, Germania), prin decizia din 21 iunie 2018, primită de Curte la 13 august 2018, în procedura
Gesamtverband Autoteile‑Handel eV
împotriva
KIA Motors Corporation,
CURTEA (Camera a doua),
compusă din domnul A. Arabadjiev, președinte de cameră, și domnii T. von Danwitz, C. Vajda, P. G. Xuereb (raportor) și A. Kumin, judecători,
avocat general: domnul M. Szpunar,
grefier: domnul A. Calot Escobar,
având în vedere procedura scrisă,
luând în considerare observațiile prezentate:
– pentru Gesamtverband Autoteile‑Handel eV, de M. Sacré, Rechtsanwalt;
– pentru KIA Motors Corporation, de T. Kopp, de R. Polley și de W. Holzapfel, Rechtsanwälte;
– pentru Comisia Europeană, de M. Huttunen, de J. Hradil și de A. C. Becker, în calitate de agenți,
având în vedere decizia de judecare a cauzei fără concluzii, luată după ascultarea avocatului general,
pronunță prezenta
Hotărâre
1 Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 6 alineatul (1) prima teză din Regulamentul (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor (JO 2007, L 171, p. 1).
2 Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Gesamtverband Autoteile‑Handel eV (denumită în continuare „Gesamtverband”), o asociație profesională germană de comerț cu ridicata de piese auto, pe de o parte, și KIA Motors Corporation (denumită în continuare „KIA”), un producător de automobile sud‑coreean, pe de altă parte, în legătură cu refuzul acestui producător de a acorda operatorilor independenți accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor într‑un format care să permită o prelucrare electronică.
Cadrul juridic
Dreptul Uniunii
Regulamentul nr. 715/2007
3 Considerentul (8) al Regulamentului nr. 715/2007 enunță:
„Pentru a îmbunătăți funcționarea pieței interne, în special în ceea ce privește libera circulație a mărfurilor, libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii, este necesar un acces nelimitat la informațiile referitoare la repararea vehiculelor, prin intermediul unui format standardizat care să poată fi folosit pentru a obține informații tehnice, precum și o concurență corectă pe piața serviciilor de informații privind repararea și întreținerea vehiculelor. O bună parte a acestor informații are legătură cu sistemele de diagnosticare la bord (sistemele OBD) și cu interacțiunea acestora cu alte sisteme ale vehiculelor. Este recomandabil să se stabilească specificații tehnice pe care paginile de internet ale producătorilor trebuie să le preia, precum și măsuri specifice prin care să se asigure accesul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM‑urilor) în condiții rezonabile. Standardele comune stabilite împreună cu factorii implicați, cum ar fi formatul [Organizației pentru promovarea standardelor referitoare la informația structurată (OASIS)], pot facilita schimbul de informații dintre producători și prestatorii de servicii. De aceea, este recomandabil să se solicite inițial folosirea specificațiilor tehnice din formatul OASIS și să i se ceară Comisiei să solicite CEN/ISO [Comitetul European de Standardizare/Organizația Internațională de Standardizare] să dezvolte în continuare acest format într‑un standard în vederea înlocuirii formatului OASIS în timp util.”
4 Potrivit considerentului (27) al regulamentului menționat, obiectivele acestuia constau în „realizarea pieței interne prin introducerea cerințelor tehnice comune privind emisiile provenind de la autovehicule și asigurarea accesului la informațiile referitoare la reparare și întreținere operatorilor independenți pe aceeași bază ca și distribuitorilor și reparatorilor agreați”.
5 Articolul 3 din regulamentul menționat, intitulat „Definiții”, prevede la punctele 14 și 15:
„În sensul prezentului regulament și al măsurilor sale de punere în aplicare, se aplică următoarele definiții:
[…]
14. «informații referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor» înseamnă toate informațiile necesare pentru diagnosticarea, efectuarea de lucrări de service, inspecția, controlul periodic, repararea, reprogramarea sau reinițializarea parametrilor vehiculului și pe care producătorii le furnizează distribuitorilor și reparatorilor agreați, inclusiv toate modificările și completările ulterioare ale acestor informații. Aceste informații cuprind toate informațiile necesare referitoare la montarea pieselor și echipamentelor la vehicule;
15. «operator independent» înseamnă agenți economici, alții decât distribuitorii și reparatorii agreați, care sunt implicați, în mod direct sau indirect, în repararea sau întreținerea autovehiculelor, în special reparatori, fabricanți sau distribuitori de echipamente pentru reparații, dispozitive sau piese de schimb, editori de informații tehnice, cluburi automobilistice, operatori de asistență rutieră, operatori care oferă servicii de inspecție și testare, operatori care oferă cursuri de formare pentru instalatori, fabricanți și reparatori de echipament pentru vehicule alimentate cu carburanți alternativi.”
6 Articolul 6 din Regulamentul nr. 715/2007, intitulat „Obligațiile producătorilor”, prevede la alineatul (1):
„Producătorii permit operatorilor independenți accesul nelimitat și standardizat la informațiile privind repararea și întreținerea vehiculelor prin intermediul paginilor de internet într‑un format standardizat și într‑o manieră ușor accesibilă, rapidă și nediscriminatorie din punctul de vedere al conținutului furnizat sau al accesului oferit distribuitorilor și reparatorilor agreați. Pentru a facilita îndeplinirea acestui obiectiv, informațiile sunt puse la dispoziție în mod coerent, inițial în conformitate cu cerințele tehnice de format impuse de formatul OASIS […]”
7 Articolul 8 din acest regulament, intitulat „Măsuri de punere în aplicare”, prevede:
„Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a articolelor 6 și 7, care sunt desinate să modifice elementele neesențiale ale prezentului regulament, prin completarea acestuia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control, prevăzută la articolul 15 alineatul (3). Aceste măsuri includ definirea și actualizarea specificațiilor tehnice referitoare la modul în care se furnizează informațiile privind sistemele OBD, precum și la repararea și întreținerea vehiculelor, acordându‑se o atenție deosebită nevoilor specifice ale IMM‑urilor.”
Regulamentul nr. 692/2008
8 Regulamentul (CE) nr. 692/2008 al Comisiei din 18 iulie 2008 de punere în aplicare și modificare a Regulamentului nr. 715/2007 (JO 2008, L 199, p. 1, rectificare în JO 2010, L 336, p. 68) a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 566/2011 al Comisiei din 8 iunie 2011 (JO 2011, L 158, p. 1) (denumit în continuare „Regulamentul nr. 692/2008”), pentru a consolida, printre altele, procedurile privind schimbul de date referitoare la componentele vehiculelor între producători și operatorii independenți.
9 Articolul 13 din Regulamentul nr. 692/2008, intitulat „Accesul la informațiile despre sistemele OBD ale vehiculelor și la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor”, prevede la alineatul (1):
„Producătorii pun în aplicare toate măsurile și procedurile necesare, în conformitate cu articolele 6 și 7 din Regulamentul [nr. 715/2007] și cu anexa XIV la prezentul regulament, pentru a asigura că accesul la informațiile […] referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor este facil.”
10 Punctul 2.1 din anexa XIV la Regulamentul nr. 692/2008 are următorul cuprins:
„Informațiile privind […] repararea și întreținerea vehiculelor disponibile pe paginile web respectă specificațiile tehnice din documentul OASIS SC2-D5, Format pentru Informații privind Repararea Autovehiculelor […] și de la secțiunile 3.2, 3.5 (cu excepția punctului 3.5.2), 3.6, 3.7 și 3.8 din Documentul OASIS SC1-D2, Specificație privind Cerințele de Reparare […], doar pe baza textelor și a formatelor grafice sau a formatelor care pot fi văzute și listate doar pe baza programelor software standard care sunt disponibile gratuit, ușor de instalat și care funcționează doar prin sistemele de operare pe calculator folosite în mod obișnuit. […] Persoanele care cer dreptul de a copia sau republica informațiile trebuie să negocieze direct cu producătorul respectiv. […]
Informațiile privind toate piesele vehiculului, cu care vehiculul, astfel cum este identificat prin numărul de identificare al vehiculului (VIN) și prin orice alte criterii, cum ar fi ampatamentul, puterea motorului, tipul de finisaj sau opțiunile, este echipat din fabrică și care pot fi înlocuite cu piese de schimb propuse de producătorul vehiculului reparatorilor sau distribuitorilor lui autorizați sau unor terți prin intermediul unei referințe la un număr de piesă originală sunt puse la dispoziție într‑o bază de date ușor accesibilă operatorilor independenți.
Această bază de date include VIN, numerele pieselor originale, denumirile pieselor originale, indicațiile de valabilitate (data începutului și sfârșitului valabilității), indicațiile de instalare și, după caz, caracteristicile structurii.
Informațiile din baza de date sunt actualizate periodic. Actualizările includ în special toate modificările aduse vehiculelor individuale după producția lor, dacă această informație se comunică distribuitorilor autorizați.”
Regulamentul nr. 566/2011
11 Considerentul (12) al Regulamentului nr. 566/2011 are următorul cuprins:
„Pentru a garanta o concurență reală pe piață în domeniul serviciilor legate de informațiile privind repararea și întreținerea, precum și pentru a clarifica faptul că aceste informații includ de asemenea datele care trebuie furnizate altor operatori independenți diferiți de reparatori, pentru a garanta astfel că piața independentă a reparațiilor și a întreținerii vehiculelor în ansamblu poate concura cu distribuitorii autorizați, indiferent dacă producătorul vehiculului oferă aceste informații direct distribuitorilor și reparatorilor autorizați, sunt necesare clarificări suplimentare în privința detaliilor incluse în informațiile care trebuie furnizate în temeiul Regulamentului [nr. 715/2007].”
Dreptul german
12 Din decizia de trimitere reiese că Gesamtverband invocă încălcarea anumitor dispoziții din Gesetz gegen den unlauteren Wettbewerb (Legea privind combaterea concurenței neloiale), atât în versiunea în vigoare până la 10 decembrie 2015 (denumită în continuare „versiunea anterioară a UWG”), cât și în versiunea în vigoare începând de la acea dată (denumită în continuare „noua versiune a UWG”).
13 Articolul 4 punctul 11 din versiunea anterioară a UWG prevedea:
„Reprezintă practici neloiale
[…]
11. acțiunile contrare dispozițiilor legale care reglementează printre altele comportamentul pe piață în interesul operatorilor de pe piață.”
14 Această dispoziție a fost înlocuită, în noua versiune a UWG, prin articolul 3a din acesta, care prevede:
„Constituie concurență neloială încălcarea de către o persoană a unei dispoziții legale adoptate cu scopul să reglementeze, în interesul operatorilor economici, comportamentul pe piață, în măsura în care încălcarea în cauză afectează considerabil interesele consumatorilor, ale altor operatori economici sau ale concurenților.”
15 Articolul 8 alineatul 1 prima teză din UWG, atât în versiunea anterioară, cât și în noua versiune, permite introducerea unei acțiuni în încetare imediată (eliminare) și, în cazul riscului de recidivă, în încetare pentru viitor (abținere) împotriva oricărei persoane care a săvârșit un act comercial nelegal, în sensul articolelor 3 și 7 din aceeași lege. Potrivit articolului 3 alineatul 1 din versiunea anterioară a UWG, actele de concurență neloială sunt ilicite atunci când sunt susceptibile să afecteze considerabil interesele concurenților, ale consumatorilor sau ale altor operatori economici. Potrivit articolului 3 alineatul 1 din noua versiune a UWG, actele de concurență neloială sunt considerate ca fiind ilicite.
Litigiul principal și întrebările preliminare
16 Gesamtverband, precum și operatorii independenți care sunt membri ai acesteia dispun, în ceea ce privește vehiculele comercializate de KIA, doar de un acces protejat la scriere la o bază de date în care sunt stocate informațiile referitoare la repararea și întreținerea acestor vehicule, în sensul articolului 3 punctul 14 din Regulamentul nr. 715/2007.
17 Gesamtverband a solicitat KIA să poată de asemenea dispune, atât pentru ea, cât și pentru membrii săi, de informațiile din baza de date într‑un format care să permită prelucrarea lor electronică.
18 Aceasta a sesizat ulterior Landgericht Frankfurt am Main (Tribunalul Regional din Frankfurt am Main, Germania), solicitând obligarea KIA să pună la dispoziție atât acesteia, cât și membrilor săi, informațiile respective în formatul solicitat. Instanța menționată a obligat KIA în conformitate cu concluziile Gesamtverband. Oberlandesgericht Frankfurt am Main (Tribunalul Regional Superior, Frankfurt pe Main, Germania), sesizat de KIA cu un apel împotriva hotărârii din primă instanță, a considerat că articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul nr. 715/2007 nu impune KIA să acorde Gesamtverband și membrilor săi un acces la aceste informații într‑un format care permite prelucrarea electronică a informațiilor. Acesta a statuat că trebuie să se asigure operatorilor independenți doar accesul protejat la scriere la respectivele informații, întrucât această formă de punere la dispoziție nu constituie o discriminare între acești operatori, pe de o parte, și distribuitorii și reparatorii aflați în raporturi contractuale cu KIA, pe de altă parte. Gesamtverband a formulat recurs la instanța de trimitere, Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție, Germania), împotriva hotărârii pronunțate în apel.
19 Instanța de trimitere consideră că soluționarea litigiului pendinte în fața ei depinde de răspunsul dat la întrebarea dacă modul în care KIA a ales să pună informațiile în cauză la dispoziția operatorilor independenți este conform cu articolul 6 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 715/2007 sau dacă, dimpotrivă, această dispoziție impune ca astfel de informații să fie puse la dispoziție într‑un format care să permită prelucrarea electronică.
20 Potrivit instanței de trimitere, chiar dacă accesul la informații referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor într‑un format care permite prelucrarea electronică de către operatorii independenți ar putea avea un efect pozitiv asupra funcționării pieței interne și ar putea promova o concurență efectivă pe piața serviciilor de informații referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor, o obligație de punere a acestor informații la dispoziția operatorilor independenți într‑un format care să permită prelucrarea electronică nu pare să reiasă din modul de redactare a articolului 6 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 715/2007 și nici din trimiterea la formatul OASIS vizat în această dispoziție. Instanța de trimitere arată de asemenea că, ținând seama de modul de redactare a punctului 2.1 primul paragraf prima și a patra teză, precum și a punctului 2.1 al doilea paragraf din anexa XIV la Regulamentul nr. 692/2008 și de geneza acestui punct 2.1, articolul 6 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 715/2007 ar putea fi interpretat în sensul că producătorul nu este ținut să pună la dispoziție informațiile în cauză într‑un format care să permită prelucrarea electronică. O asemenea interpretare ar fi, în plus, susținută de intenția Comisiei de a prevedea, în noul regulament‑cadru de omologare de tip, o obligație de a pune informațiile în cauză la dispoziția operatorilor independenți într‑un format care să poată fi citit pe calculator și care permite prelucrarea electronică.
21 Instanța de trimitere adaugă că Curtea trebuie să clarifice de asemenea domeniul de aplicare al interdicției discriminării prevăzute la articolul 6 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 715/2007, într‑o situație precum cea în discuție în litigiul principal, în care un producător de autovehicule a creat, în favoarea distribuitorilor și a reparatorilor agreați, un canal suplimentar de informare în scopul vânzării de piese de schimb originale, implicând un furnizor de servicii informaționale.
22 În ceea ce privește canalele de informare la care au acces reparatorii independenți, instanța de trimitere precizează că KIA pune catalogul său de piese originale la dispoziția întreprinderii LexCom, care permite reparatorilor independenți să caute, pe portalul internet „partslink24” al acestei întreprinderi, piesele originale de schimb ale KIA cu ajutorul VIN al vehiculelor. Instanța de trimitere arată că Gesamtverband nu a susținut că informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor cuprinse în canalele de informare la care aveau acces distribuitorii și reparatorii aflați în raport contractual cu KIA erau mai cuprinzătoare sau de o calitate mai bună decât cele la care puteau avea acces operatorii independenți prin intermediul portalului internet al KIA.
23 În aceste condiții, Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:
„1) Sunt obligați producătorii să pună la dispoziția operatorilor independenți, într‑un format care să permită prelucrarea electronică, informațiile vizate la articolul 6 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 715/2007?
2) Constituie o discriminare împotriva operatorilor independenți, într‑o manieră interzisă potrivit articolului 6 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 715/2007, faptul că, prin implicarea unui furnizor de servicii informaționale, se creează un canal suplimentar de informare în scopul vânzării de piese de schimb originale de către distribuitori și reparatori agreați?”
Cu privire la întrebările preliminare
Cu privire la prima întrebare
24 Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 6 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 715/2007 trebuie interpretat în sensul că producătorii de automobile trebuie să permită operatorilor independenți accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor într‑un format care să permită o prelucrare electronică.
25 Trebuie amintit că, potrivit acestei dispoziții, producătorii permit operatorilor independenți accesul nelimitat și standardizat la informațiile privind repararea și întreținerea vehiculelor prin intermediul paginilor de internet într‑un format standardizat și într‑o manieră ușor accesibilă, rapidă și nediscriminatorie din punctul de vedere al conținutului furnizat sau al accesului oferit distribuitorilor și reparatorilor agreați.
26 În această privință, este necesar să se constate că modul de redactare a articolului 6 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 715/2007 nu permite, prin el însuși, să se răspundă la întrebarea adresată de instanța de trimitere, din moment ce, mai întâi, se limitează să menționeze că formatul în care trebuie să se efectueze punerea la dispoziție a acestor informații trebuie să fie standardizat, această precizare nepermițând să se stabilească dacă informațiile menționate trebuie puse la dispoziție în acces protejat la scriere sau într‑un format care să permită o prelucrare electronică.
27 Astfel, rezultă atât din cuprinsul considerentului (8) și al articolului 6 alineatul (1) a doua teză din Regulamentul nr. 715/2007, cât și din cuprinsul punctului 2.1 primul paragraf din anexa XIV la Regulamentul nr. 692/2008 că este necesar să se înțeleagă caracterul standardizat al formatului în sensul că informațiile în cauză trebuie să fie conforme cu cerințele tehnice ale formatului OASIS, astfel încât să permită identificarea informațiilor tehnice relevante și facilitarea schimbului de informații. Or, din această normă nu reiese că ea ar impune producătorilor să acorde accesul la informațiile în cauză într‑un format care să permită o prelucrare electronică, în special având în vedere că un format cu acces protejat la scriere ar permite găsirea informațiilor tehnice dorite, facilitând în același timp schimbul acestora.
28 Pe de altă parte, deși, potrivit modului de redactare a articolului 6 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 715/2007, producătorii au obligația de a permite „accesul nelimitat” la informațiile privind repararea și întreținerea vehiculelor, punerea la dispoziție a acestora în mod protejat la scriere nu poate fi considerată, contrar celor susținute de Gesamtverband și de Comisie, o restricție în calea accesului la respectivele informații. Astfel, din moment ce această dispoziție face o distincție între, pe de o parte, accesul care trebuie permis, care trebuie să fie „nelimitat”, și, pe de altă parte, formatul în care trebuie să fie acordat, lipsa unei restricții face referire la însuși conținutul informațiilor care trebuie puse la dispoziția operatorilor independenți, iar nu la modalitățile acestei puneri la dispoziție.
29 În sfârșit, faptul că, în temeiul articolului 6 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 715/2007, informațiile în cauză trebuie să fie ușor și rapid accesibile nu înseamnă că acestea trebuie să fie accesibile într‑un format care să permită prelucrarea electronică. Aceeași constatare se aplică în ceea ce privește cerința care rezultă din articolul 6 alineatul (1) a doua teză din Regulamentul nr. 715/2007, potrivit căreia informațiile trebuie să fie prezentate în mod coerent, acest obiectiv fiind de asemenea asigurat prin caracterul standardizat al formatului.
30 Cu toate acestea, reiese dintr‑o jurisprudență constantă a Curții că, pentru interpretarea unei dispoziții de drept al Uniunii, este necesar să se țină seama nu numai de termenii acesteia, ci și de contextul său și de obiectivele urmărite de reglementarea din care aceasta face parte (a se vedea în special Hotărârea din 17 aprilie 2018, Egenberger, C‑414/16, EU:C:2018:257, punctul 44 și jurisprudența citată). Geneza unei dispoziții a dreptului Uniunii poate de asemenea să ofere elemente importante pentru interpretarea ei (Hotărârea din 10 decembrie 2018, Wightman și alții, C‑621/18, EU:C:2018:999, punctul 47, precum și jurisprudența citată).
31 În ceea ce privește, în primul rând, contextul în care se încadrează articolul 6 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 715/2007, trebuie amintit, primo, că punctul 2.1 primul paragraf din anexa XIV la Regulamentul nr. 692/2008 prevede că operatorul independent care cere dreptul de a „copia sau republica” informațiile în cauză trebuie să negocieze direct cu producătorul respectiv. Reiese din această dispoziție că Comisia, căreia articolul 8 din Regulamentul nr. 715/2007 îi încredințează sarcina de a adopta măsurile necesare pentru punerea în aplicare a articolului 6 din acest regulament, pare să se fi întemeiat ea însăși pe premisa potrivit căreia articolul 6 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 715/2007 impune doar acordarea accesului la informațiile în cauză prin simpla citire a acestora din urmă.
32 Secundo, punctul 2.1 al doilea paragraf din anexa XIV la Regulamentul nr. 692/2008 prevede că informațiile privind repararea și întreținerea vehiculelor sunt puse la dispoziție „într‑o bază de date”, fără a preciza însă că accesul la aceste informații trebuie efectuat într‑un format care să permită prelucrarea electronică. Rezultă că singura obligație impusă producătorului de această dispoziție este constituirea unei baze de date. Așadar, modalitățile prin care operatorii independenți pot lua cunoștință de informațiile care figurează într‑o astfel de bază de date, respectiv faptul că nu dispun decât de un acces protejat la scriere la aceste informații sau că pot dispune de acces la respectivele informații într‑un format care să permită o prelucrare electronică, nu sunt reglementate de acest punct 2.1.
33 În plus, este cert că, la data redactării Regulamentului nr. 566/2011, Comisia a preconizat modificarea punctului 2.1 din anexa XIV la Regulamentul nr. 692/2008 pentru a impune accesul la informațiile în cauză, sau cel puțin la unele dintre acestea, într‑un format care să permită prelucrarea lor electronică. Or, această propunere a Comisiei nu a fost preluată în versiunea finală a Regulamentului nr. 566/2011. Din moment ce, potrivit considerentului (12) al Regulamentului nr. 566/2011, Comisia a afirmat că „[erau] necesare clarificări suplimentare în privința detaliilor incluse în informațiile care trebuie furnizate în temeiul Regulamentului [nr. 715/2007]”, reiese că Comisia considera la acea dată că, pe de o parte, articolul 6 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 715/2007 nu impunea punerea la dispoziție a informațiilor în cauză într‑un format care să permită prelucrarea electronică și, pe de altă parte, nu era necesar să introducă o astfel de obligație prin intermediul Regulamentului nr. 566/2011.
34 În plus, în ceea ce privește argumentul Gesamtverband potrivit căruia Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE (JO 2018, L 151, p. 1), aplicabil, potrivit articolului 91 din acesta, de la 1 septembrie 2020, ar fi relevant pentru interpretarea articolului 6 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 715/2007, este suficient să se arate că abia în cursul procedurii legislative aferente Regulamentului 2018/858 a fost introdusă obligația de a pune informațiile privind repararea și întreținerea vehiculelor la dispoziția operatorilor independenți într‑un format care să permită prelucrarea electronică, ce figurează în prezent la articolul 61 alineatul (1) din acesta. Rezultă că o astfel de obligație nu poate fi considerată ca fiind deja prevăzută de Regulamentul nr. 715/2007.
35 În ceea ce privește, în al doilea rând, obiectivele urmărite de Regulamentul nr. 715/2007, din considerentele (8) și (27) reiese că acesta vizează, prin asigurarea în special a accesului nelimitat la informațiile în cauză, să realizeze și să îmbunătățească funcționarea pieței interne, astfel încât să se asigure o concurență efectivă atât pe piața serviciilor de reparare și întreținere a vehiculelor, cât și pe piața serviciilor de informații privind repararea și întreținerea vehiculelor. Acest obiectiv rezultă de asemenea, în esență, din considerentul (12) al Regulamentului nr. 566/2011.
36 În această privință, trebuie să se constate că, deși acordarea accesului la informațiile în cauză într‑un mod care să permită prelucrarea electronică a acestor informații ar facilita utilizarea lor de către acești operatori și, prin urmare, ar contribui la asigurarea unei concurențe efective pe fiecare dintre aceste piețe, precum și la buna funcționare a pieței interne, nimic nu indică faptul că aceste scopuri ar putea fi atinse doar prin obligarea producătorilor de automobile să permită accesul la informațiile în cauză într‑un asemenea format.
37 Având în vedere ceea ce precedă, este necesar să se răspundă la prima întrebare că articolul 6 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 715/2007 trebuie interpretat în sensul că nu impune producătorilor de automobile să acorde operatorilor independenți accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor într‑un format care să permită o prelucrare electronică.
Cu privire la a doua întrebare
38 Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă articolul 6 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 715/2007 trebuie interpretat în sensul că faptul că un producător de automobile creează în favoarea distribuitorilor și a reparatorilor agreați un canal suplimentar de informare pentru vânzarea de piese de schimb originale, prin implicarea unui furnizor de servicii informaționale, constituie un acces discriminatoriu pentru operatorii independenți față de cel de care beneficiază distribuitorii și reparatorii agreați, în sensul acestei dispoziții.
39 În această privință, trebuie amintit că reiese din articolul 6 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 715/2007 că accesul la informațiile în cauză care este acordat operatorilor independenți nu trebuie să fie discriminatoriu în raport cu accesul oferit distribuitorilor și reparatorilor agreați, în sensul că aceștia din urmă nu trebuie să fie plasați într‑o poziție mai avantajoasă în ceea ce privește atât conținutul informațiilor puse la dispoziție, cât și modalitățile de acces la acestea.
40 În cauza principală, Gesamtverband arată că reparatorii independenți care fac o căutare pe site‑ul internet „partslink24” al întreprinderii LexCom nu pot regăsi, în ceea ce privește piesele de schimb care trebuie utilizate pentru vehicule de marca KIA, decât piese de schimb originale ale distribuitorilor agreați ai KIA, ceea ce poate constitui un avantaj pentru aceștia din urmă. Cu toate acestea, nu este vorba despre o discriminare în sensul articolului 6 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 715/2007, care vizează doar accesul la informațiile în cauză oferit, pe de o parte, operatorilor independenți și, pe de altă parte, distribuitorilor și reparatorilor agreați. Or, din explicațiile furnizate de instanța de trimitere reiese că Gesamtverband nu a susținut că distribuitorii și reparatorii aflați în raport contractual cu KIA ar avea acces, prin intermediul portalului internet al LexCom, la informații referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor care ar fi mai cuprinzătoare sau de o calitate mai bună decât cele la care puteau avea acces operatorii independenți prin intermediul portalului internet al KIA.
41 Având în vedere ceea ce precedă, este necesar să se răspundă la a doua întrebare că articolul 6 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 715/2007 trebuie interpretat în sensul că faptul că un producător de automobile creează în favoarea distribuitorilor și a reparatorilor agreați un canal suplimentar de informare pentru vânzarea de piese de schimb originale de către distribuitori și reparatori agreați, prin implicarea unui furnizor de servicii informaționale, nu constituie un acces pentru operatorii independenți care ar fi discriminatoriu față de cel de care beneficiază distribuitorii și reparatorii agreați, în sensul acestei dispoziții, din moment ce operatorii independenți dispun de asemenea de un acces nediscriminatoriu la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor din punctul de vedere al conținutului furnizat și al accesului oferit distribuitorilor și reparatorilor agreați.
Cu privire la cheltuielile de judecată
42 Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.
Pentru aceste motive, Curtea (Camera a doua) declară:
1) Articolul 6 alineatul (1) prima teză din Regulamentul (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor trebuie interpretat în sensul că nu impune producătorilor de automobile să acorde operatorilor independenți accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor într‑un format care să permită o prelucrare electronică.
2) Articolul 6 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 715/2007 trebuie interpretat în sensul că faptul că un producător de automobile creează în favoarea distribuitorilor și a reparatorilor agreați un canal suplimentar de informare pentru vânzarea de piese de schimb originale de către distribuitori și reparatori agreați, prin implicarea unui furnizor de servicii informaționale, nu constituie un acces discriminatoriu pentru operatorii independenți față de cel de care beneficiază distribuitorii și reparatorii agreați, în sensul acestei dispoziții, din moment ce operatorii independenți dispun de asemenea de un acces nediscriminatoriu la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor din punctul de vedere al conținutului furnizat și al accesului oferit distribuitorilor și reparatorilor agreați.
Semnături