Language of document : ECLI:EU:F:2011:98

ORDONANȚA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE (Camera întâi)

29 iunie 2011


Cauza F‑125/10


Daniel Schuerewegen

împotriva

Parlamentului European

„Funcție publică – Funcționari – Măsură de îndepărtare de la locul de muncă – Retragerea legitimației de serviciu – Retragerea dreptului de acces la rețeaua informatică – Reclamație administrativă prealabilă – Transmitere pe cale electronică – Luarea la cunoștință efectivă de către administrație – Tardivitate – Inadmisibilitate vădită”

Obiectul :      Acțiune formulată în temeiul articolului 270 TFUE, aplicabil Tratatului CEEA în temeiul articolului 106a din acesta, prin care domnul Schuerewegen solicită, pe de o parte, anularea deciziilor Parlamentului European din 25 martie 2010 prin care i se retrage legitimația de serviciu, este lipsit de accesul la rețeaua informatică a instituției și nu i se permite accesul în sediul acesteia, și, pe de altă parte, repararea prejudiciului material și moral pe care aceste decizii i l‑ar fi cauzat

Decizia :      Respinge acțiunea ca vădit inadmisibilă. Reclamantul suportă toate cheltuielile de judecată.

Sumarul ordonanței

1.      Funcționari – Acțiune – Reclamație administrativă prealabilă – Data introducerii – Primirea de către administrație

[Statutul funcționarilor, art. 90 alin. (2)]

2.      Funcționari – Acțiune – Reclamație administrativă prealabilă – Condiții de formă – Transmitere pe cale electronică – Admisibilitate – Obligația funcționarului de a se asigura de primirea efectivă de către administrație

[Statutul funcționarilor, art. 90 alin. (2)]

3.      Funcționari – Acțiune – Reclamație administrativă prealabilă – Termene

(Statutul funcționarilor, art. 90 și 91)

1.      Pentru ca o reclamație să fie considerată depusă în mod valabil în sensul articolului 90 alineatul (2) din statut, este necesar ca destinatarul său să fie în măsură să ia cunoștință de conținutul său. În consecință, data care trebuie luată în considerare pentru a aprecia dacă o reclamație a fost depusă în termenul prevăzut este cea a primirii acestei reclamații de către instituția în cauză. Data introducerii constituie de asemenea punctul de plecare al termenului de răspuns de patru luni al instituției în cauză la reclamația respectivă. Articolul 90 alineatul (2) din statut prevede astfel în mod clar luarea în considerare a uneia și aceleiași date, pentru ca, pe de o parte, să se aprecieze dacă reclamația a fost depusă în termenul prevăzut și, pe de altă parte, să se stabilească data de la care începe să curgă termenul de răspuns al instituției.

(a se vedea punctele 22, 23 și 25)

Trimitere la:

Curte: 26 noiembrie 1981, Michel/Parlamentul European, 195/80, punctul 13

Tribunalul de Primă Instanță: 25 septembrie 1991, Lacroix/Comisia, T‑54/90, punctele 28 și 29; 18 iunie 1996, Vela Palacios/CES, T‑150/94, punctul 27

Tribunalul Funcției Publice : 15 mai 2006, Schmit/Comisia, F‑3/05, punctul 28; 25 aprilie 2007, Kerstens/Comisia, F‑59/06, punctele 34-36

2.      O reclamație administrativă depusă de un funcționar nu trebuie să îmbrace o formă specială. Este suficient ca din ea să rezulte în mod clar și precis voința autorului său de a ataca o decizie adoptată în privința sa. Astfel, un act depus pe cale electronică și din care rezultă în mod neechivoc voința autorului său de a ataca o decizie care îl lezează trebuie considerat ca fiind o reclamație în sensul articolului 90 alineatul (2) din statut.

Cu toate acestea, funcționarul nu are un temei pentru a susține că simpla expediere a unei scrisori ar permite să se stabilească faptul că destinatarul acestui mesaj l‑a primit în mod efectiv.

(a se vedea punctele 30 și 34)

Trimitere la:

Curte: 31 mai 1988, Rousseau/Curtea de Conturi, 167/86, punctul 8

Tribunalul de Primă Instanță: 16 februarie 2005, Reggimenti/Parlamentul European, T‑354/03, punctul 43

Tribunalul Funcției Publice: 25 aprilie 2007, Lebedef‑Caponi/Comisia, F‑71/06, punctele 29-31 și 34; 17 iulie 2007, Hartwig/Parlamentul European și Comisia, F‑141/06, punctul 27

3.      Un funcționar care dovedește o diligență normală trebuie să se asigure că reclamația sa ajunge la instituția în cauză înainte de expirarea termenului de trei luni. Un funcționar nu are această atitudine de prudență și de diligență dacă trimite reclamația sa prin poștă abia în ultima zi a termenului prevăzut sau dacă nu adresează el însuși, ori prin mandatarul abilitat legal, reclamația sa pe cale electronică în acest termen. În această privință, nu se poate susține că a fost dezavantajat de închiderea, în ultima zi a termenului, a serviciilor instituției în cauză.

(a se vedea punctul 36)

Trimitere la:

Tribunalul Funcției Publice: Hartwig/Parlamentul European și Comisia, citată anterior, punctul 30