Language of document : ECLI:EU:F:2015:91

ORDONANȚA PREȘEDINTELUI TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE
A UNIUNII EUROPENE

15 iulie 2015

Cauza F‑94/15 R

Oren Wolff

împotriva

Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE)

„Funcție publică – Măsuri provizorii – Cerere de suspendare a executării – Alegeri privind comitetul pentru personal – Urgență – Inexistență – Comparare a intereselor în cauză”

Obiectul:      Acțiune formulată în temeiul articolelor 278 TFUE și 157 EA, precum și al articolului 279 TFUE, aplicabil Tratatului CEEA potrivit articolului 106a din acesta, prin care domnul Wolff solicită suspendarea executării deciziei din 23 aprilie 2015 prin care Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) a respins cererea sa prin care urmărea invalidarea rezultatelor alegerilor pentru membrii comitetului pentru personal

Decizia:      Respinge cererea de măsuri provizorii formulată de domnul Wolff. Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

Sumarul ordonanței

1.      Acțiune introdusă de funcționari – Interesul de a exercita acțiunea – Litigiile privind alegerile pentru comitetul pentru personal – Funcționar care are calitatea de alegător în momentul desfășurării alegerilor

(Statutul funcționarilor, art. 90 și 91)

2.      Măsuri provizorii – Suspendarea executării – Condiții de dispunere – Urgență – Prejudiciu grav și ireparabil – Prejudiciu suferit de un funcționar în calitatea sa de elector la alegerile pentru comitetul pentru personal – Împrejurare care nu constituie în sine un prejudiciu grav – Incidența dreptului la o cale de atac efectivă – Lipsă

[art. 278 TFUE; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 47; Statutul funcționarilor, art. 90 și 91; Regulamentul de procedură al Tribunalului Funcției Publice, art. 115 alin. (2)]

3.      Măsuri provizorii – Suspendarea executării – Condiții de dispunere – Prejudiciu grav și ireparabil – Noțiune

(art. 278 TFUE)

4.      Măsuri provizorii – Suspendarea executării – Condiții de dispunere – Urgență – Prejudiciu grav și ireparabil – Prejudiciu suferit de un funcționar în calitatea sa de alegător la alegerile comitetului pentru personal – Evaluare comparativă a tuturor intereselor în cauză – Lipsa urgenței

(art. 278 TFUE; Statutul funcționarilor, anexa II, art. 1)

1.      În ceea ce privește organele de reprezentare a personalului și a altor agenți și în ceea ce privește posibilitatea de a formula o acțiunea în anulare sau de a participa la o astfel de procedură, orice alegător deține un interes direct și actual ca alegerile să se desfășoare în condițiile și pe baza unui sistem electoral conform dispozițiilor statutare care reglementează procedura electorală.

În această privință, întrucât avea calitatea de alegător în cadrul alegerilor pentru comitetul pentru personal și se prevalează de această calitate pentru a solicita controlul jurisdicțional al rezultatului lor, un funcționar nu și‑ar pierde interesul de a exercita acțiunea numai prin faptul că, de exemplu, mandatul comitetului pentru personal rezultat în urma acestor alegeri ar expira în cursul procedurii.

(a se vedea punctele 25 și 30)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă Instanță: Hotărârea din 24 septembrie 1996, Marx Esser și del Amo Martinez/Parlamentul, T‑182/94, EU:T:1996:130, punctul 40

Tribunalul Funcției Publice: Ordonanța din 19 iulie 2011, Bömcke/BEI, F‑105/10, EU:F:2011:122, punctele 23 și 24

2.      Articolul 278 TFUE consacră principiul caracterului nesuspensiv al acțiunilor, actele adoptate de instituțiile Uniunii beneficiind de o prezumție de legalitate. Așadar, numai cu titlu excepțional judecătorul delegat cu luarea măsurilor provizorii poate dispune suspendarea executării unui act atacat în fața instanței de fond. În consecință, condiția privind urgența, mai precis necesitatea, de care este subordonată, printre altele, suspendarea executării, ca reclamantul să poată să invoce în mod temeinic riscul de a suferi un prejudiciu grav și ireparabil, nu se poate confunda cu cerința potrivit căreia, pentru ca un funcționar să poată în mod valabil să formuleze o acțiune în temeiul articolelor 90 și 91 din statut, trebuie să justifice un interes personal de a anula actul atacat.

În această privință, împrejurarea că un funcționar are calitatea de alegător la alegerile pentru comitetul pentru personal și că are interesul, ca orice alegător, ca reprezentații săi să fie aleși în condiții legale nu este suficientă, așadar, să dovedească riscul unui prejudiciu grav și ireparabil care poate justifica suspendarea executării deciziei atacate.

Pe de altă parte, deși dreptul la o cale de atac efectivă este garantat oricărei persoane de articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, acest drept poate suferi limitări implicit admise, întrucât, prin însăși natura sa, necesită o reglementare și nu poate, așadar, să conducă la neaplicarea dispozițiilor articolului 278 TFUE, din care rezultă că suspendarea executării nu poate fi dispusă fără ca un risc de prejudiciu grav și ireparabil să fie dovedit.

(a se vedea punctele 26, 27 și 29)

Trimitere la:

Tribunalul Uniunii Europene: Ordonanța din 27 aprilie 2010, Parlamentul/U, T‑103/10 P(R), EU:T:2010:164, punctul 34

3.      Suspendarea executării nu depinde în sine de profitul pe care l‑ar putea avea beneficiarii actului contestat din acesta, ci de prejudiciul grav și ireparabil pe care acest act ar putea să îl cauzeze intereselor reclamantului.

(a se vedea punctul 33)

4.      În materie de măsuri provizorii, condiția privind urgența nu este dovedită în ceea ce privește o cerere de suspendare a executării unei decizii de respingere a cererii unui funcționar care urmărește invalidarea rezultatului alegerilor membrilor unui comitet pentru personal, rezultatul evaluării comparative a intereselor existente înclinând în orice caz în favoarea instituției vizate.

Astfel, organizarea unor alegeri periodice se justifică prin necesitatea de a garanta că ideile reprezentanților corpului electoral reflectă evoluțiile fundamentale ale acestuia, o reprezentare care riscă, în timp, să nu mai corespundă aspirațiilor dominante ale alegătorilor. Or, acest risc ar exista în cazul rechemării în funcție a fostului comitet pentru personal în așteptarea deciziei instanței Uniunii privind acțiunea în anulare a rezultatului alegerilor comitetului respectiv, în timp ce legiuitorul uniunii a considerat, prin adoptarea articolului 1 din anexa II la statut, că un comitet pentru personal trebuie să fie reînnoit cel mai târziu la fiecare trei ani pentru a garanta reprezentativitatea acestuia. În plus, eficiența reprezentativității fostului comitet pentru personal ar fi diminuată prin limitarea competențelor sale doar la gestionarea problemelor curente. Or, o asemenea limitare, avută în vedere pentru o scurtă durată, ar putea perturba administrarea internă a instituției vizate de fiecare dată când aceasta ar trebui să recurgă la comitetul menționat sau la alte organe a căror compunere rezultă din acesta, cum ar fi comitetul paritar de promovare, comitetul pentru rapoartele de evaluare și comitetul pentru măsuri sociale.

În această privință, împrejurările în care contestarea alegerilor actualului comitet pentru personal este întemeiată exclusiv pe faptul că biroul electoral a prelungit pentru a doua oară perioada de vot, pentru atingerea cvorumului, mai degrabă decât să organizeze al doilea tur de scrutin care ar fi permis validarea alegerilor pe baza doar a participării majoritare, este important să se evalueze comparativ, chiar dacă acest lucru este contestat, reprezentativitatea largă și în același timp actuală a noului comitet pentru personal față de reprezentativitatea depășită și cu o eficacitate redusă a fostului comitet și să se stabilească faptul că interesul instituției în cauză de a dispune de o prezentare contemporană și pe deplin operațională a personalului, care are sarcina să asigure un contact permanent cu acesta și să coopereze la buna funcționare a serviciilor, prevalează asupra interesului alegătorului.

(a se vedea punctele 37-40)