Language of document :

Recurs introdus la 18 septembrie 2018 de Nestlé Unternehmungen Deutschland GmbH împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a noua) din 12 iulie 2018 în cauza T-41/17, Lotte Co. Ltd/Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală

(Cauza C-580/18 P)

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurentă: Nestlé Unternehmungen Deutschland GmbH (reprezentanți: Dr. A. Jaeger-Lenz, Rechtsanwältin, C. Elkemann, Rechtsanwältin, Dr. A. Lambrecht, Rechtsanwalt)

Celelalte părţi din procedură: Lotte Co. Ltd, Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală

Concluziile recurentei

Anularea Hotărârii Tribunalului (Camera a noua) din 12 iulie 2018 (T-41/17), și respingerea acțiunii formulate împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 28 octombrie 2016 (cauza R-0250/2016-5);

cu titlu subsidiar, trimiterea cauzei la Tribunal spre rejudecare după anularea hotărârii Tribunalului;

obligarea reclamantei (Lotte Co. Ltd) la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Recurenta invocă următoarele motive de recurs:

Tribunalul ar fi săvârșit o eroare de drept în exercitarea competenței sale de modificare în conformitate cu articolul 65 alineatul (3) din Regulamentul nr. 207/20091 , deși camera de recurs nu a făcut constatări suficiente cu privire la problema frecvenței și a constanței în timp a utilizării. Prin aceasta se aduce atingere intereselor recurentei, deoarece constatările Tribunalului sunt insuficiente și nu iau în considerare probele pertinente. În cazul în care camera de recurs ar fi făcut deja astfel de constatări, recurenta le-ar fi putut ataca cu o acțiune în fața Tribunalului.

La aprecierea „utilizării serioase” în sensul articolului 42 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 207/2009, Tribunalul se întemeiază în mare măsură pe faptul că cifrele de afaceri din facturi sunt prea mici în comparație cu cifrele de afaceri care rezultă din declarația depusă sub jurământ. Cu toate acestea, Tribunalul ar fi putut să ia în considerare, în orice caz, capacitățile obiective de producție și de distribuție din acest sector. Raporturile subiective actuale ale întreprinderii individuale nu pot juca niciun rol în privința întinderii utilizării. În plus, utilizarea unei mărci trebuie să fie considerată serioasă, chiar și atunci când nu este semnificativă în termeni cantitativi. Nu există nicio limită inferioară absolută. Nu trebuie să se procedeze la o apreciere a strategiei comerciale și a succesului comercial al produselor în cauză. Este relevantă simpla existență a unei utilizări pur simbolice.

Tribunalul a săvârșit o eroare de drept la interpretarea criteriului „utilizării serioase” potrivit articolului 42 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 207/2009, în măsura în care s-a întemeiat pe dimensiunea pieței în ansamblu, fără a lua în considerare capacitățile obiective de producție și de distribuție ale sectorului și gradul de diversificare a întreprinderilor de pe piața în cauză.

Tribunalul a denaturat faptele referitoare la utilizarea serioasă a mărcii anterioare, omițând informații determinate din conținutul declarației sub jurământ, în special cu privire la constanța în timp a utilizării.

Faptul că, la aprecierea utilizării adecvate, Tribunalul s-a întemeiat în mare măsură pe raporturile subiective ale deținătorului licenței acordate de recurentă și în special pe volumul activității comerciale, precum și pe capacitățile de producție și de distribuție ale acestuia ar încălca principiul general al egalității de tratament.

O încălcare a principiului general al egalității de tratament ar rezulta și din faptul că Tribunalul s-a îndepărtat de la deciziile anterioare ale Tribunalului și ale Curții de Justiției în care Tribunalul sau Curtea au confirmat existența unei utilizări serioase în situații comparabile.

____________

1     Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (versiune codificată) (JO 2009, L 78, p. 1)