Language of document :

Acțiune introdusă la 17 octombrie 2019 – Comisia Europeană/Republica Ungaria

(Cauza C-761/19)

Limba de procedură: maghiara

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: C. Cattabriga și Z. Teleki, agenți)

Pârâtă: Republica Ungară

Concluziile reclamantei

Declararea faptului că Ungaria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 11 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2003/109/CE1 , întrucât nu a admis ca membri ai Colegiului Veterinarilor pe resortisanții țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung, ceea ce constituie un obstacol ab initio ca aceștia să lucreze ca veterinari salariați și să exercite această profesie ca activitate independentă;

obligarea Republicii Ungare la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

La 3 ianuarie 2017, Comisia a primit o plângere în legătură cu cerința prevăzută în a Magyar Állatorvosi Kamaráról valamint az állatorvosi szolgáltatói tevékenység végzéséről szóló 2012. évi CXXVII. Törvény (Legea CXXVII din 2012 privind Colegiul Veterinarilor din Ungaria și exercitarea activității de prestare de servicii veterinare) conform căreia poate fi membru al Colegiului Veterinarilor persoana care îndeplinește, printre altele, cerința de a fi resortisant al unui stat care este parte la Acordul privind Spațiul Economic European. Petentul este un resortisant al unei țări terțe care dispune începând cu anul 2007 de un permis de ședere pe termen lung în Ungaria și care a absolvit în 2014 Állatorvostudományi Egyetem (Universitatea de Medicină Veterinară) din Budapesta. Cererea sa de admitere în Colegiul Veterinarilor a fost respinsă pentru motivul neîndeplinirii cerinței legale menționate. În Ungaria este necesar, pentru a putea exercita profesia de veterinar, atât ca salariat, cât și ca activitate independentă, ca persoana să fie membru al Colegiului Veterinarilor.

La 20 iulie 2018, Comisia a inițiat împotriva Ungariei o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în legătură cu dispoziția menționată din Legea Colegiului Veterinarilor, în care reproșa Ungariei faptul că nu și-a îndeplinit obligația care îi revine în temeiul articolului 11 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2003/109/CE.

În răspunsul său, guvernul maghiar a susținut că exercitarea profesiei de veterinar este inclusă în excepția prevăzută la articolul 11 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2003/109/CE, având în vedere că poate implica, nu doar ocazional, exercitarea autorității publice.

Întrucât nu a considerat satisfăcătoare afirmațiile formulate de guvernul maghiar, Comisia a emis la 25 ianuarie 2019 un aviz motivat în care și-a menținut poziția.

La 29 martie 2019, guvernul maghiar a transmis Comisiei răspunsul său la avizul motivat în care și-a reiterat poziția.

Comisia a concluzionat că exercitarea activității de veterinar ca lucrător salariat sau ca activitate independentă în Ungaria nu este inclusă în excepția prevăzută la articolul 11 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2003/109/CE. În opinia sa, activitățile veterinarilor cărora Ungaria le atribuie un caracter de putere publică nu presupun o participare directă și specifică în exercitarea autorității publice și nu sunt inerente acestei profesii în mod necesar și inevitabil, având în vedere că fie au caracter pregătitor și complementar , fie sunt activități care se realizează în temeiul unui acord special și sub supravegherea autorității publice.

Având în vedere considerațiile anterioare, la 25 iulie 2019, Comisia a decis trimiterea cauzei la Curtea de Justiție pentru a se declara că Ungaria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul Directivei 2003/109/CE.

____________

1 Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung (JO 2004, L 16., p. 44, Ediție specială 19/vol. 6, p. 225).