Language of document : ECLI:EU:C:2009:667

Cauza C‑140/08

Rakvere Lihakombinaat AS

împotriva

Põllumajandusministeerium

și

Maksu- ja Tolliameti Ida maksu- ja tollikeskus

(cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tallinna Halduskohus)

„Tariful vamal comun – Nomenclatura combinată – Clasificare tarifară – Bucăți sau organe congelate de cocoși și de găini – Aderarea Estoniei – Măsuri tranzitorii – Produse agricole – Stocuri excedentare – Regulamentul (CE) nr. 1972/2003”

Sumarul hotărârii

1.        Aderarea unor noi state la Comunități – Actul de aderare din 2003 – Reglementare comunitară nepublicată în Jurnalul Oficial în limba unui nou stat membru, limbă oficială a Uniunii Europene – Inopozabilitate față de particulari – Limite

(Actul de aderare din 2003, art. 58)

2.        Tariful vamal comun – Poziții tarifare – Bucăți de carne de pasăre dezosate și congelate

(Regulamentul nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului, anexa I, pct. 1.14; Regulamentul nr. 2658/87 al Consiliului, anexa I; Regulamentul nr. 1789/2003 al Comisiei)

3.        Aderarea unor noi state la Comunități – Estonia – Agricultură – Organizarea comună a piețelor – Măsuri tranzitorii care privesc schimburile de produse agricole

[Regulamentul nr. 1972/2003 al Comisiei, art. 4 alin. (2), și Regulamentul nr. 230/2004]

4.        Aderarea unor noi state la Comunități – Estonia – Agricultură – Organizarea comună a piețelor – Măsuri tranzitorii care privesc schimburile de produse agricole

(Regulamentele nr. 1972/2003 și nr. 230/2004 ale Comisiei)

1.        Articolul 58 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace și adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană se opune posibilității ca obligațiile cuprinse într‑o reglementare comunitară care nu a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în limba unui nou stat membru, în condițiile în care această limbă este o limbă oficială a Uniunii, să fie impuse particularilor în acest stat membru, chiar dacă aceste persoane ar fi putut avea cunoștință de reglementarea respectivă prin alte mijloace.

Cu toate acestea, împrejurarea că un regulament comunitar nu este opozabil particularilor într‑un stat membru în a cărui limbă nu a fost publicat nu are niciun efect asupra faptului că, întrucât face parte din acquis‑ul comunitar, dispozițiile sale sunt obligatorii pentru statul membru în cauză de la data aderării. Prin urmare, adoptarea de către un stat membru, înainte de data aderării, a unei reglementări care pune în aplicare obligațiile care decurg dintr‑un regulament comunitar creează obligații în sarcina particularilor, în pofida faptului că regulamentul nu le poate fi opus înainte ca aceștia să fi avut posibilitatea de a lua cunoștință de respectivul regulament printr‑o publicare conformă cerințelor legale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în limba acestui stat membru. În astfel de circumstanțe, dispozițiile regulamentului preluate în cadrul reglementării naționale sunt opozabile particularilor. În schimb, în măsura în care anumite dispoziții nu ar fi fost puse în aplicare prin legislația națională, statul membru nu poate să le invoce împotriva particularilor înainte de publicarea oficială în limba acestui stat membru a regulamentului. Revine instanței de trimitere sarcina de a verifica dacă și în ce măsură dreptul național a preluat dispozițiile comunitare în cauză.

(a se vedea punctele 31-35)

2.        Regulamentul nr. 2658/87 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1789/2003, trebuie interpretat în sensul că produsele constituite din carne separată mecanic congelată, obținută prin dezosarea mecanică a cocoșilor și a găinilor, și destinate alimentației umane trebuie clasificate la subpoziția 0207 14 10 din Nomenclatura combinată. Astfel de produse nu pot fi clasificate la subpoziția 0207 14 99, întrucât caracteristicile și proprietățile lor obiective nu sunt cele ale organelor avute în vedere de această subpoziție, ci se prezintă, înainte de congelare, sub forma unui amestec lichid compus din resturi de carne și de țesuturi obținut după sfărâmarea mecanică a oaselor acoperite de carne, conform definiției bucăților congelate de carne de pasăre separată mecanic care figurează la punctul 1.14 din anexa I la Regulamentul nr. 853/2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală.

(a se vedea punctele 49, 50 și 53 și dispozitiv 1)

3.        Articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1972/2003 privind măsurile tranzitorii care urmează să fie adoptate în ceea ce privește schimburile de produse agricole în contextul aderării Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Ungariei, a Maltei, a Poloniei, a Sloveniei și a Slovaciei, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 230/2004, nu se opune unei dispoziții naționale potrivit căreia stocul excedentar al unui operator se stabilește prin deducerea din stocul efectiv deținut la 1 mai 2004 a stocului reportat, care este definit de media stocurilor deținute la data de 1 mai a celor patru ani anteriori, multiplicată cu un coeficient de 1,2, corespunzător ratei creșterii producției agricole înregistrate în statul membru în cauză în această perioadă de patru ani. Acest coeficient permite actualizarea mediei stocurilor înregistrate la data de 1 mai a anilor 2000-2003 în lumina acestei rate și stabilirea unui stoc reportat – și, ulterior, a unui stoc excedentar – care reflectă în mod proporțional evoluția creșterii înregistrate pentru ansamblul sectorului agricol al statului membru respectiv între 1 mai 2000 și 1 mai 2004. Acesta contribuie astfel la stabilirea unei baze de comparație între stocul de la 1 mai 2004 și media stocurilor la data de 1 mai a celor patru ani anteriori.

Aplicarea unui astfel de coeficient, ales în temeiul marjei de apreciere de care beneficiază noile state membre pentru definirea perioadei relevante și a metodei de calcul a mediei stocurilor disponibile, nu aduce atingere obiectivelor urmărite de Regulamentul nr. 1972/2003 și nici principiilor proporționalității și egalității de tratament.

(a se vedea punctele 59-62 și 64 și dispozitiv 2)

4.        Regulamentul nr. 1972/2003 privind măsurile tranzitorii care urmează să fie adoptate în ceea ce privește schimburile de produse agricole în contextul aderării Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Ungariei, a Maltei, a Poloniei, a Sloveniei și a Slovaciei, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 230/2004, nu se opune perceperii unei taxe asupra stocului excedentar al unui operator, chiar dacă acesta este în măsură să demonstreze că nu a realizat un profit cu ocazia comercializării acestui stoc după 1 mai 2004. Această taxă, destinată protecției organizărilor comune ale piețelor agricole și prevenirii constituirii de stocuri în scopuri speculative în noile state membre, prin deplasarea artificială a anumitor produse agricole către teritoriul acestora în contextul extinderii, este astfel aplicabilă tuturor stocurilor excedentare în sensul regulamentului menționat, indiferent dacă deținătorii acestora au obținut sau nu au obținut efectiv un profit din comercializarea lor.

(a se vedea punctele 71-74 și dispozitiv 3)