HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE
(Camera a doua)
8 iulie 2010
Cauza F‑17/08
Andrzej Wybranowski
împotriva
Comisiei Europene
„Funcție publică — Concurs general — Neînscriere pe lista de rezervă — Evaluarea probei orale — Anunțul de concurs EPSO/AD/60/06 — Motivare — Competențele comisiei de evaluare — Aprecierea candidaților”
Obiectul: Acțiune formulată în temeiul articolelor 236 CE și 152 EA, prin care domnul Wybranowski solicită, în esență, anularea deciziei din 20 decembrie 2007 în temeiul căreia nu este înscris pe lista de rezervă a concursului general EPSO/AD/60/06
Decizia: Respinge acțiunea. Îl obligă pe domnul Wybranowski la plata cheltuielilor de judecată.
Sumarul hotărârii
1. Funcționari — Concurs — Concurs pe bază de dosare și de examene — Aplicarea unor criterii de evaluare și ponderea acestora
(Statutul funcționarilor, anexa III)
2. Funcționari — Recrutare — Concurs — Concurs pe bază de dosare și de examene — Evaluarea aptitudinilor candidaților
(Statutul funcționarilor, anexa III)
3. Funcționari — Concurs — Comisie de evaluare — Respingerea candidaturii — Obligația de motivare — Întindere
(Statutul funcționarilor, art. 90 și 91; anexa III, art. 6)
1. Comisia de evaluare din cadrul concursului dispune de o largă putere de apreciere în privința desfășurării lucrărilor sale. Prin urmare, comisia menționată are posibilitatea să stabilească criteriile de evaluare, în cazul în care anunțul de concurs nu le prevede, sau, dacă anunțul conține astfel de criterii, dar nu precizează ponderea lor, să determine această pondere.
(a se vedea punctul 32)
Trimitere la:
Curte: 26 februarie 1981, Authié/Comisia, 34/80, Rec., p. 665, punctul 14
Tribunalul de Primă Instanță: 13 decembrie 1990, González Holguera/Parlamentul European, T‑115/89, Rec., p. II‑831, publicată în extras, punctul 53; 14 iulie 1995, Pimley‑Smith/Comisia, T‑291/94, RecFP, p. I‑A‑209 și II‑637, punctul 48
Tribunalul Funcției Publice: 11 septembrie 2008, Coto Moreno/Comisia, F‑127/07, RepFP, p. I‑A‑1‑295 și II‑A‑1‑1563, punctul 47
2. În ceea ce privește evaluarea calităților subiective precum „aptitudinea”, „motivarea” și „capacitatea” candidaților, comisia de evaluare are posibilitatea, în considerarea largii sale puteri de apreciere, de a lua în considerare elemente specifice fiecărui candidat, fie că este vorba, de exemplu, de experiență profesională sau de anumite cunoștințe lingvistice.
Situația de fapt a candidaților care au experiență profesională și cunoștințe lingvistice care depășesc cerințele prevăzute în anunțul de concurs nu se poate compara cu cea a celorlalți candidați și, în măsura în care o mai bună evaluare a primilor nu este consecința adăugării de către comisia de evaluare a unui criteriu neprevăzut în anunțul de concurs, ci a luării în considerare a capacității candidaților de a îndeplini criteriile prevăzute, această evaluare nu este numai conformă cu principiul egalității de tratament, ci este, în plus, impusă de acesta. Astfel, luarea în considerare a experienței și a cunoașterii altor limbi decât cele impuse de anunțul de concurs nu este discriminatorie.
(a se vedea punctele 54‑56)
Trimitere la:
Curte: 16 iunie 1987, Kolivas/Comisia, 40/86, Rec., p. 2643, punctul 11
Tribunalul de Primă Instanță: 26 ianuarie 2005, Roccato/Comisia, T‑267/03, RecFP, p. I‑A‑1 și II‑1, punctul 41; 5 aprilie 2005, Christensen/Comisia, T‑336/02, RecFP, p. I‑A‑75 și II‑341, punctul 25
3. Obligația de motivare a unei decizii care lezează are ca scop, pe de o parte, să îi furnizeze persoanei interesate o indicație suficientă pentru a‑i permite să aprecieze temeinicia deciziei și oportunitatea formulării unei acțiuni în instanță pentru a contesta legalitatea sa și, pe de altă parte, să permită instanței Uniunii să își exercite controlul.
În ceea ce privește deciziile adoptate de o comisie de evaluare din cadrul unui concurs, obligația de motivare trebuie conciliată cu respectarea secretului care guvernează lucrările comisiei de evaluare. Acest principiu, prevăzut la articolul 6 din anexa III la statut, permite garantarea independenței și a obiectivității lucrărilor comisiei de evaluare, protejându‑o de orice ingerințe și presiuni exterioare, indiferent dacă provin de la instituțiile înseși, de la candidații interesați sau de la terți.
Decizia comisiei de evaluare de a nu admite un candidat la examene este consecința aplicării, în cazul actului său de candidatură, a unor criterii de evaluare obiective stabilite în anunțul de concurs sau precizate de însăși comisia de evaluare. În ceea ce privește astfel de decizii, deși comisia de evaluare poate, în concursuri cu o participare largă, să comunice candidaților, într‑o primă etapă, numai criteriile și rezultatele selecției, are obligația, în continuare, să furnizeze candidaților care solicită acest lucru o explicație individuală care include motivele pentru care nu au fost admiși la concurs.
În schimb, decizia prin care comisia de evaluare constată faptul că un candidat nu a reușit la o anumită probă este expresia aprecierilor de natură comparativă pe care le efectuează comisia de evaluare. Ținând cont de secretul de care beneficiază lucrările comisiei de evaluare și având în vedere larga putere de apreciere de care dispune o comisie de evaluare pentru a aprecia rezultatele probelor unui concurs, aceasta nu poate fi obligată, prin urmare, să precizeze, motivând faptul că un candidat nu a reușit la o probă, răspunsurile candidatului care au fost considerate insuficiente sau să explice de ce aceste răspunsuri au fost considerate insuficiente. Prin urmare, comunicarea notelor obținute la diferitele probe constituie, în principiu, o motivare suficientă a deciziilor comisiei de evaluare.
Cu toate acestea, secretul lucrărilor comisiei de evaluare și larga putere de apreciere de care se bucură o comisie de evaluare nu implică faptul ca acei candidați din cadrul unui concurs care solicită comunicarea notelor obținute pentru fiecare criteriu de evaluare al probei orale menționate în anunțul de concurs să nu obțină, dacă este cazul, acest lucru.
În cazul în care un candidat a solicitat comunicarea informațiilor necesare pentru îndeplinirea obligației de motivare, această comunicare trebuie, în principiu, să aibă loc înainte de expirarea termenului prevăzut la articolele 90 și 91 din statut. Cu toate acestea, atunci când candidatului i s‑a prezentat o motivare parțială, înainte de formularea acțiunii, comisia de evaluare poate completa informația oferită inițial în cursul procedurii și poate lăsa astfel fără obiect un motiv întemeiat pe lipsa motivării.
(a se vedea punctele 94, 95 și 97‑100)
Trimitere la:
Curte: 26 noiembrie 1981, Michel/Parlamentul European, 195/80, Rec., p. 2861, punctul 27; 4 iulie 1996, Parlamentul European/Innamorati, C‑254/95 P, Rec., p. I‑3423, punctele 24, 30 și 31; 23 septembrie 2004, Hectors/Parlamentul European, C‑150/03 P, Rec., p. I‑8691, punctul 39
Tribunalul de Primă Instanță: González Holguera/Parlamentul European, citată anterior, punctul 43; 21 mai 1992, Fascilla/Parlamentul European, T‑55/91, Rec., p. II‑1757, punctul 35; 6 noiembrie 1997, Berlingieri Vinzek/Comisia, T‑71/96, RecFP, p. I‑A‑339 și II‑921, punctul 79; 23 ianuarie 2003, Angioli/Comisia, T‑53/00, RecFP, p. I‑A‑13 și II‑73, punctul 82; 25 iunie 2003, Pyres/Comisia, T‑72/01, RecFP, p. I‑A‑169 și II‑861, punctul 70; 17 septembrie 2003, Alexandratos și Panagiotou/Consiliul, T‑233/02, RecFP, p. I‑A‑201 și II‑989, punctele 30 și 31
Tribunalul Funcției Publice: 13 decembrie 2007, Van Neyghem/Comisia, F‑73/06, RepFP, p. I‑A‑1‑441 și II‑A‑1‑2515, punctul 78