Recurs introdus la 14 februarie 2020 de Archimandritis Sarantis Sarantos, Protopresvyteros Ioannis Fotopoulos,

Protopresvyteros Antonios Bousdekis,

Protopresvyteros Vasileios Kokolakis,

Estia Paterikon Meleton,

Christos Papasotiriou,

Charalampos Andralis,

împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera a noua) din 11 decembrie 2019 în cauza T-547/19, Archimandritis Sarantis Sarantos și alții/Parlamentul și Consiliul

(Cauza C-84/20 P)

Limba de procedură: greaca

Părțile

Recurenți: Archimandritis Sarantis Sarantos,

Protopresvyteros Ioannis Fotopoulos,

Protopresvyteros Antonios Bousdekis,

Protopresvyteros Vasileios Kokolakis,

Estia Paterikon Meleton,

Christos Papasotiriou,

Charalampos Andralis,

(reprezentant: C. Papasotiriou, avocat)

Celelalte părți din procedură: Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene

Concluziile recurenților

Recurenții solicită Curții:

soluționarea acțiunii lor din 31 iulie 2019 fără trimiterea a ordonanței atacate spre rejudecare la Tribunal;

anularea Ordonanței înregistrate cu numărul 923557 din 11 decembrie 2019 a Camerei a noua a Tribunalului Uniunii Europene privind acțiunea menționată și admiterea în întregime a acesteia din urmă;

anularea regulamentului (UE) 2019/11571 din 20 iunie 2019;

obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, recurenții invocă două motive:

Primul motiv de recurs, prin care se arată că ordonanța atacată, prin faptul că a respins acțiunea ca inadmisibilă și prin faptul că a statuat, în primul rând, că „[...] regulamentul atacat nu produce efecte asupra solicitanților persoane fizice ca urmare a anumitor calități care le sunt specifice sau a unei situații de fapt care îi caracterizează în raport cu oricare altă persoană, ci ca urmare a convingerilor lor, care sunt manifestate, în mod real sau potențial, de un număr nedeterminat de persoane. În consecință, acești solicitanți nu sunt vizați individual de regulamentul atacat în temeiul articolului 263 al patrulea paragraf TFUE”, a încălcat articolul 263 al patrulea paragraf TFUE, articolul 19 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, principiul proporționalității, preambulul Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene precum și articolul 47 și articolul 52 alineatul (1) din aceasta (2000/C 364/01), articolul 5 alineatele (1) și (4) din Tratatul Uniunii Europene (separat și coroborate cu Protocolul nr. 2 în ceea ce privește aplicarea principiului proporționalității), precum și jurisprudența relevantă. Aceasta deoarece prin acțiunea formulată, recurenții susțin că regulamentul atacat încalcă drepturile omului în ceea ce îi privește, printre care și drepturile fundamentale prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (demnitatea umană, convingerea religioasă, dreptul de obiecție din cauza libertății religioase, viața personală și libertatea, datele cu caracter personal, dreptul la consimțământul explicit pentru orice prelucrare a acestora) regulamentul îi privește direct și individual și, ca urmare a înseși naturii drepturilor încălcate ca drepturi fundamentale ale omului, aceștia au calitatea procesuală să introducă o acțiune în anulare la Tribunal în temeiul articolului 263 al patrulea paragraf TFUE, la judecătorii Uniunii care au în mod direct obligația să controleze nevaliditatea regulamentelor în ipoteza încălcării drepturilor fundamentale ale omului.

Al doilea motiv de recurs, prin care se arată că Tribunalul care a dat ordonanța atacată, prin faptul că a considerat inadmisibilă în fața sa însăși reprezentarea recurentului prin avocatul Christos Papasotiriou, pentru motivul că „[...] al șaselea reclamant nu a recurs la serviciile unui avocat, un terț, pentru a fi reprezentat, ci a acționat în nume propriu, semnând el însuși acțiunea și folosindu-se de statutul său de avocat pe baza documentului de legitimare prevăzut la articolul 51 alineatul (2) din Regulamentul de procedură [...]” a efectuat o interpretare eronată contra legem, a prevederilor articolului 19 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene și o încălcare a articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a principiului proporționalității, precum și a dispozițiilor pertinente din legislația Uniunii pentru garantarea acestuia.

____________

1     Regulamentul (UE) 2019/1157 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație (JO 2019, L 188, p. 67).