Recurs introdus la 27 martie 2020 de Republica Lituania împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a doua) din 22 ianuarie 2020 în cauza T-19/18, Lituania/Comisia

(Cauza C-153/20 P)

Limba de procedură: lituaniana

Părțile

Recurentă: Republica Lituania (reprezentanți: R. Dzikovič, K. Dieninis)

Celelalte părți din procedură: Comisia Europeană, Republica Cehă

Concluziile recurentei

anularea Hotărârii Tribunalului din 22 ianuarie 2020 în cauza T-19/18 Lituania/Comisia, EU:T:2020:4, prin care a fost respinsă acțiunea introdusă de Republica Lituania la 19 ianuarie 2018 în anularea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/2014 a Comisiei din 8 noiembrie 2017 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR);

trimiterea cauzei la Tribunal sau rejudecarea cauzei de către Tribunal pe baza motivelor invocate în recurs și pronunțarea hotărârii definitive de anulare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/2014 a Comisiei din 8 noiembrie 2017 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR);

obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Republica Lituania solicită Curții anularea Hotărârii Tribunalului în cauza T-19/18 („hotărârea atacată”) și se întemeiază pe următoarele motive:

interpretarea eronată a articolului 24 alineatul (1) din Regulamentul nr. 65/20111 și neîndeplinirea obligației de motivare a hotărârii, întrucât Tribunalul, atunci când a statuat la punctele 61-80 din hotărârea atacată cu privire la criteriile aplicate pentru a stabili dacă solicitanții aveau statutul de IMM-uri, nu a fundamentat în mod clar și fără ambiguitate motivele hotărârii sale;

încălcarea articolului 256 alineatul (2) TFUE și a principiului securității juridice, întrucât la punctele 81-90 din hotărârea atacată Tribunalul a statuat cu privire la eficacitatea monitorizării proiectelor cu risc ridicat într-un mod contrar Curții de Justiție în cauze anterioare similare, precum și aprecierea eronată a probelor, întrucât la punctele 88-92 din hotărârea atacată Tribunalul nu a stabilit în mod corect situația de fapt;

interpretarea eronată a articolului 26 din Regulamentul nr. 65/2011 și denaturarea elementelor de probă, întrucât Tribunalul, atunci când a statuat la punctele 178-188 din hotărârea atacată cu privire la criteriile de calitate pentru controalele la fața locului, a prezentat motive contradictorii, extinzând așadar în mod nejustificat domeniul de aplicare al articoului 26 din Regulamentul nr. 65/2011, iar la punctele 181 și 191 din hotărârea atacată a apreciat în mod eronat probele;

încălcarea articolelor 263 și 256 TFUE și aprecierea eronată a probelor, întrucât la punctele 195-212 din hotărârea atacată Tribunalul nu a verificat dacă informațiile Comisiei referitoare la insuficiența controalelor privind cheltuielile proiectului erau exacte, fiabile și coerente, iar aceasta este un defect în ceea ce privește controlul legalității decziei Comisiei.

____________

1 Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a ecocondiționalității în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală (JO 2011 L 25, p. 8).