Acțiune introdusă la 22 octombrie 2007 - Strack/Comisia Comunităților Europene

(Cauza F-119/07)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamant: Guido Strack (Köln, Germania) (reprezentant: H. Tettenborn, Rechtsanwalt)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantului

Anularea Deciziilor Comisiei din 30 mai 2005, din 19 decembrie 2006, din 12 ianuarie 2007 și din 20 iulie 2007 în măsura în care prin acestea se refuză inițierea unei proceduri de mediere independente cu privire la toate litigiile existente între reclamant și pârâtă, precum și intervenția imediate a pârâtei și adoptarea de măsuri pentru soluționarea conflictelor;

anularea Deciziilor Comisiei din 26 februarie 2007 și din 20 iulie 2007 în măsura în care prin acestea se refuză plata unei indemnizații provizorii conform articolului 19 alineatul (4) din Reglementarea comună privind asigurarea împotriva riscurilor de accident și de boală profesională a funcționarilor Comunităților Europene;

obligarea Comisiei de a plăti reclamantului despăgubiri și dobânzi în cuantum adecvat care să nu fie, în niciun caz, mai mic de 15 000 de euro cu titlu de prejudicii morale și de daune cauzate sănătății sale prin deciziile menționate, obligarea Comisiei Europene la plata dobânzilor de întârziere la un nivel anual cu două puncte peste nivelul dobânzii aplicate de Banca Centrală Europeană operatorilor săi principali de refinanțare de la data introducerii acțiunii și

obligarea Comisiei Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Reclamantul își întemeiază primele două capete de cerere pe încălcarea obligației de solicitudine care îi incumbă pârâtei față de reclamant, pe principiul bunei administrări și pe interzicerea abuzului de putere, respectiv pe faptul că deciziile Comisiei cuprind erori de apreciere. În plus, reclamantul invocă, în ceea ce privește primele două capete de cerere, că deciziile contravin articolului 25 alineatul (2) teza a doua din Statutul funcționarilor Comunităților Europene (denumit în continuare "Statutul funcționarilor") și că încalcă drepturile fundamentale la integritate fizică și la respectarea vieții private ale reclamantului consacrate prin articolul 3 alineatul (1) și prin articolul 7 (și, în ceea ce privește al doilea capăt de cerere, prin articolele 41 și 47) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și prin articolul 8 (și, în ceea ce privește al doilea capăt de cerere, prin articolul 13) din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Reclamantul mai invocă în susținerea celui de al doilea capăt de cerere că deciziile atacate încalcă articolul 73 din Statutul funcționarilor și dispozițiile procedurale din Reglementarea comună privind asigurarea împotriva riscurilor de accident și de boală profesională a funcționarilor Comunităților Europene, în special articolul 15 și următoarele.

Prin intermediul celui de al treilea capăt de cerere, reclamantul arată că, dată fiind eroarea administrativă comisă, în opinia sa, de către pârâtă, are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului moral suferit în acest sens, în temeiul articolului 288 al treilea paragraf din Tratatul CE și al principiilor generale de drept.

Prin al patrulea capăt de cerere, reclamantul solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată pentru motivul că aceasta a provocat prezenta acțiune prin afirmații pretins neadevărate existente în decizia de respingere a reclamației în ceea ce privește pretinsul aviz al comisiei medicale.

____________