Recurs introdus la 11 aprilie 2012 de Verenigde Douaneagenten BV împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) din 10 februarie 2012 în cauza T-32/11, Verenigde Douaneagenten/Comisia

(Cauza C-173/12 P)

Limba de procedură: olandeza

Părțile

Recurentă: Verenigde Douaneagenten BV (reprezentant: S.H.L. Moolenaar, avocat)

Cealaltă parte în proces: Comisia Europeană

Concluziile recurentei

Anularea hotărârii, potrivit motivelor de recurs invocate;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

1.    Primele două motive de recurs privesc o eroare de drept săvârșită de Tribunal și determinată de constatarea că intimata ar fi concluzionat în mod întemeiat că certificatele de circulație a mărfurilor EUR.1 fuseseră eliberate în urma unei prezentări eronate a situației de fapt de către exportator.

Cu privire la acest aspect, Tribunalul s-a întemeiat doar pe adresa emisă de Departement van Economische Zaken (ministerul economiei), întocmită deja cu doi ani și jumătate înaintea efectuării efective a exportului, care este susceptibilă de mai multe interpretări, precum și pe o aplicare eronată nerelevantă a regimului de cumulare, ocazie în care Tribunalul arată în continuare că această aplicare ar fi complicată și în privința autorităților.

În același timp, Tribunalul nu ține seama de faptul că, în cadrul procedurii desfășurate la Gerechtshof te Amsterdam, autoritățile vamale din Țările de Jos au declarat că nu puteau dovedi că eliberarea certificatelor de circulație a mărfurilor EUR.1 ar fi fost determinată de prezentarea eronată a situației de fapt de către exportator.

2.    Al treilea și al patrulea motiv de recurs privesc o eroare de drept săvârșită de Tribunal și determinată de constatarea că autoritățile vamale din Curaçao nu au avut cunoștință sau ar fi trebuit să aibă cunoștință, la momentul eliberării certificatelor de circulație a mărfurilor EUR.1, că mărfurile în discuție nu erau vizate de tratamentul preferențial.

În motivarea hotărârii, Tribunalul nu a luat în considerare faptul că, înainte de eliberarea certificatelor de circulație a mărfurilor EUR.1, Departement van Economische Zaken efectuase cel puțin un control în incintele exportatorului situate la Curaçao. În plus, Tribunalul nu a luat în considerare împrejurarea că, la momentul eliberării certificatelor de circulație a mărfurilor EUR.1, autoritățile vamale din Curaçao efectuaseră controlul asupra originii zahărului în discuție în legătură cu prelucrarea acestuia, în scopul verificării regimului ales.

În continuare, Tribunalul nu ține seama de faptul că certificatele de circulație a mărfurilor EUR.1 au fost eliberate de autoritățile vamale pe baza certificatelor de origine sub forma formularelor A (denumite în continuare "formulare A"), care nu puteau determina eliberarea certificatelor de circulație a mărfurilor EUR.1.

La sosirea materiei prime la Curaçao, aceleași autorități vamale au recepționat formularele A. Recurenta nu poate fi considerată răspunzătoare de împrejurarea că autoritățile vamale din Curaçao au pierdut formularele A respective în urma unui incendiu al arhivei acestora. Întrucât în prezent arhiva este distrusă, nu mai este posibilă verificarea documentelor aflate la dispoziția autorităților vamale.

Concluzia Tribunalului, potrivit căreia administratorul a remis aceste documente membrilor delegației Comisiei și că acestea ar fi deținute de această instituție, nu este întemeiată. O asemenea împrejurare izolată nu poate determina concluzia privind inexistența formularelor A, dacă sunt avute în vedere considerațiile precedente.

____________