Prezentarea membrilor

Koen Lenaerts
Koen Lenaerts
Președinte
Biografie și carieră

Născut în anul 1954 la Mortsel (Belgia), domnul Koen Lenaerts obține o licență în drept în 1977 la Katholieke Universiteit Leuven (Universitatea Catolică din Louvain, Belgia) înainte de a-și continua studiile la Harvard University (Universitatea Harvard, Statele Unite). Obține titlurile de Master of Laws în anul 1978 și de Master in Public Administration în anul 1979. Din nou la Katholieke Universiteit Leuven, devine doctor în drept în 1982.

Își începe cariera profesională în cadrul aceleiași universități în 1979, în calitate de asistent, iar ulterior în calitate de profesor de drept european, în 1983. În cursul carierei sale universitare, va preda de asemenea la Colegiul Europei la Bruges (Belgia), din 1984 până în 1989, precum și la Harvard Law School (Facultatea de Drept Harvard, Statele Unite), în calitate de profesor invitat, în anul 1989.

Domnul Lenaerts intră în serviciul Curții de Justiție ca referent juridic pe lângă judecătorul René Joliet, funcție pe care o va ocupa în perioada 1984-1985, înainte de a exercita profesia de avocat între anii 1986 și 1989 în cadrul Baroului din Bruxelles.

Este numit judecător la Tribunalul de Primă Instanță al Comunităților Europene la 25 septembrie 1989, ziua instalării acestei instanțe nou create. Își va exercita funcția în cadrul său timp de peste 14 ani, înainte de a fi numit judecător la Curtea de Justiție la 7 octombrie 2003. I se încredințează de către colegii săi funcția de președinte de cameră pentru două mandate succesive, în perioada 9 octombrie 2006-8 octombrie 2012, apoi cea de vicepreședinte al Curții de Justiție la 9 octombrie 2012.

Este ales președinte al Curții de Justiție la 8 octombrie 2015 și exercită această funcție de la această dată.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Membru al Academia europaea, Londra
  • Membru al Advisory Council al British Institute of International and Comparative Law
  • Membru al Advisory Board al Centre of Law and Governance in Europe, University College London
  • Membru al consiliului Fundației Academiei de Drept European (ERA), Trier
  • Membru al Kuratorium al Max-Planck-Institut für ausländisches öffentliches Recht und Völkerrecht, Heidelberg
  • Membru al comitetului de redacție al Europarecht
  • Membru al comitetului de redacție al European Law Review
  • Membru al comitetului de redacție al International Comparative Jurisprudence, Mykolo Romerio universitetas
  • Membru al comitetului de redacție al S.E.W. Tijdschrift voor Europees en economisch recht
  • Membru al comitetului științific al Cahiers de droit européen
  • Membru al comitetului științific al Columbia Journal of European Law
  • Membru al comitetului științific al European Constitutional Law Review
  • Membru al comitetului științific al European Public Law
  • Membru al comitetului științific al Europejski Przegląd Sądowy
  • Membru al comitetului de redacție al Actualidad administrativa
  • Membru al comitetului de redacție al EStAL (European State Aid Law Quarterly)
  • Membru al comitetului științific al European Journal of Human Rights
  • Membru al comitetului științific al Lex ET Scientia International Journal (LESIJ), Universitatea Nicolae Titulescu din București
  • Membru al comitetului științific al Concurrences, Revue des droits de la concurrence
  • Membru al comitetului științific al World Competition. Law and Economics Review
  • Membru al Advisory Board al EU Tax Review
  • Membru al comitetului de onoare al Revistei române de drept european
Titluri și distincții onorifice
  • Titlu de noblețe: baron (2005)
  • Distinguished Helen DeRoy Fellow, University of Michigan Law School (2005)
  • Honorary Master of the Bench of the Inner Temple, Londra (2010)
  • Doctor honoris causa, Université de Poitiers (2016)
  • Doctor honoris causa, Mykolo Romerio universitetas (2017)
  • Doctor honoris causa, Université de Namur (2017)
  • Doctor honoris causa, Universitatea Nicolae Titulescu din București (2017)
  • All European Academies Madame de Staël Prize for Cultural Values (2017)
  • Doctor honoris causa, Sofijski universitet „Sveti Kliment Ohridski” (2018)
  • Doctor honoris causa, Universiteti Europian i Tiranës (2018)
  • Doctor honoris causa, Vilniaus universitetas (2022)
  • Doctor honoris causa, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (2023)
Lars Bay Larsen
Lars Bay Larsen
Vicepreședinte
Biografie și carieră

Născut în anul 1953 la Gladsaxe, Copenhaga (Danemarca), domnul Lars Bay Larsen studiază la Københavns Universitet (Universitatea din Copenhaga, Danemarca), unde obține o diplomă în științe politice în 1976. În anul 1978, se înscrie din nou la facultatea de drept a aceleiași universități și obține o diplomă în drept în 1983.

La absolvirea studiilor universitare, este numit funcționar la Ministerul Justiției danez, unde își desfășoară activitatea din 1983 până în 1985. În perioada 1985-1986, ocupă ulterior funcția de șef de secție la Advokatsamfund (Asociația Barourilor daneză). Din nou la Ministerul Justiției danez, ocupă succesiv postul de șef de serviciu din 1986 până în 1991, de șef de divizie în perioada 1991-1995, de șef al Departamentului de poliție din 1995 până în 1999 și de șef al Departamentului juridic din 2000 până în 2003. În aceeași perioadă reprezintă Danemarca în cadrul Comitetului K-4 din 1995 până în 2000, al Grupului central Schengen din 1996 până în 1998 și al consiliului de administrație al Europol din 1998 până în 2000. Admis ca avocat în Danemarca în anul 1991, în 2003 cariera sa se orientează către magistratură și integrează Højesteret (Curtea Supremă, Danemarca), unde exercită funcția de judecător până în anul 2006.

Cariera domnului Bay Larsen ilustrează de asemenea fecunda complementaritate între practică și învățământ, întrucât, în perioada 1984-1991, este responsabil de curs, iar ulterior, în perioada 1991-1996, este profesor asociat în dreptul familiei la Københavns Universitet. Din anul 2008, este responsabil de curs în dreptul penal european la université du Luxembourg (Universitatea din Luxemburg).

Domnul Bay Larsen este judecător la Curtea de Justiție de la data de 11 ianuarie 2006. Ales de colegii săi în funcția de președinte de cameră, exercită în această calitate două mandate succesive, în perioada 9 octombrie 2012-8 octombrie 2018. Începând din data de 8 octombrie 2021, domnul Bay Larsen este vicepreședinte al instituției.

Titluri și distincții onorifice
  • Ridder af 1. grad af Dannebrogordenen (Cavaler de gradul întâi al Ordinului Dannebrog) (2002)
Alexander Arabadjiev
Alexander Arabadjiev
Președinte al Camerei întâi
Biografie și carieră

Născut în 1949 la Blagoevgrad (Bulgaria), domnul Alexander Arabadjiev studiază dreptul la Sofiyski universitet „Sv. Kliment Ohridski” (Universitatea din Sofia „Sfântul Clement din Ohrida”, Bulgaria), pe care o absolvă în 1972.

În anul 1975, este numit judecător la Rayonen sad Blagoevgrad (Tribunalul de Raion din Blagoevgrad, Bulgaria), unde va exercita această funcție până în 1983, an în care integrează, până în 1986, Okrazhen sad Blagoevgrad (Tribunalul Regional din Blagoevgrad, Bulgaria). Ulterior, intră în serviciul Varhoven Sad (Curtea Supremă, Bulgaria), între anii 1986 și 1991, și al Konstitutsionen sad (Curtea Constituțională, Bulgaria), între anii 1991 și 2000. Este desemnat membru al Comisiei Europene a Drepturilor Omului în perioada 1997-1999.

Între anii 2001 și 2006, își suspendă temporar cariera judiciară pentru a se consacra procesului de aderare a Bulgariei la Uniunea Europeană, la care participă activ în calitate de membru al Parlamentului bulgar, dar și în calitate de observator în Parlamentul European începând din luna august 2005 până în luna decembrie 2006. În perioada 2002-2003, participă la elaborarea unor răspunsuri strategice la viitoarele provocările pentru Uniunea Europeană în contextul extinderii din 2004, în calitate de membru al Convenției privind viitorul Europei.

La 12 ianuarie 2007, la câteva zile după aderarea Bulgariei la Uniunea Europeană, domnul Arabadjiev este numit judecător la Curtea de Justiție, unde își exercită funcția de la această dată. Ales președinte de cameră de către colegii săi, exercită această funcție la Curte începând de la 9 octombrie 2018.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Președinte al comitetului director al Balgarska asotsiatsia po pravo na Evropeyskia sayuz
  • Președinte al comitetului organizatoric al congresului „2022” al Federației Internaționale de Drept European (FIDE), care va avea loc în Bulgaria
Titluri și distincții onorifice
  • Ordinul „Stara Planina, Clasa întâi” (Decret din 18 decembrie 2009 al Președintelui Republicii Bulgaria)
Alexandra (Sacha) Prechal
Alexandra (Sacha) Prechal
Președintă a Camerei a doua
Biografie și carieră

Născută în anul 1959 la Praga (Cehoslovacia), doamna Alexandra (Sacha) Prechal obține o diplomă în drept public neerlandez la Rijksuniversiteit Groningen (Universitatea din Groningen, Țările de Jos), în 1983, și un doctorat în drept la Universiteit van Amsterdam (Universitatea din Amsterdam, Țările de Jos), în 1995.

Cariera sa universitară începe în anul 1983: ca urmare a studiilor sale juridice, devine responsabilă de curs la Facultatea de Drept a Universiteit Maastricht (Universitatea din Maastricht, Țările de Jos) până în anul 1987, funcție pe care o va exercita din nou în perioada 1991-1995 în cadrul Europa Instituut (Institutul European) al Facultății de Drept a Universiteit van Amsterdam. Ulterior, devine profesoară de drept european la Facultatea de Drept a Tilburg University (Universitatea din Tilburg, Țările de Jos) între anii 1995 și 2003, apoi la cea a Universiteit Utrecht (Universitatea din Utrecht, Țările de Jos). în acest cadru, începând din anul 2003 predă în fața a numeroși studenți și desfășoară activități de cercetare în diverse domenii ale dreptului Uniunii. De atunci, participă în mod activ la administrarea învățământului superior și a cercetării, în special în calitatea sa de membră a consiliului de administrație al Europa Instituut al Universiteit Utrecht. Între anii 1992 și 2007, este coordonatoare științifică a Rețelei de experți juridici în domeniul egalității între bărbați și femei a Comisiei Europene.

Expertiza sa marcantă nu se exprimă numai prin intermediul publicării a numeroase articole, ci se reflectă și în angajamentul său în serviciul dreptului în calitate de membră a comitetului de redacție al mai multor reviste juridice naționale și internaționale. Competențele sale sunt recunoscute de Koninklijke Nederlandse Akademie van Wetenschappen (Academia Regală de Științe din Țările de Jos), care îi conferă statutul de membru în anul 2008.

Între anii 1987 și 1991, judecătorii Thijmen Koopmans și Paul Kapteyn o solicită succesiv la Curtea de Justiție, în calitate de referent juridic.

Doamna Prechal este numită judecătoare la Curtea de Justiție la 10 iunie 2010. Aleasă președintă de cameră de către colegii săi la 9 octombrie 2018, a continuat să exercite această funcție de la această dată.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Membră a Koninklijke Nederlandse Akademie van Wetenschappen
  • Membră a European Women Lawyers Association
  • Membră a Societas Juris Publici Europaei
  • Membră a comitetului de redacție al „Sociaal Economische Wetgeving”
  • Membră a comitetului de redacție al „Review of European Administrative Law”
  • Membră a consiliului consultativ al „Common Market Law Review”
  • Membră a consiliului consultativ al „European Constitutional Law Review”
  • Membră a colectivului redacțional al manualului dreptului european „Europees recht, Algemeen deel”
  • Membră a colectivului redacțional al manualului „Europeanisation of Public Law » și a echivalentului său neerlandez, „Inleiding tot Europees bestuursrecht”
  • Membră a comitetului de recomandări al Europa Instituut (Universiteit Utrecht)
  • Membră a Nederlandse Vereniging voor Europees Recht
  • Membră a Nederlandse Juristenvereniging
Titluri și distincții onorifice
  • Doctor honoris causa, Tilburg University
Küllike Jürimäe
Küllike Jürimäe
Președintă a Camerei a treia
Biografie și carieră

Născută în 1962 la Haapsalu (Estonia), doamna Küllike Jürimäe obține în 1986 o diplomă în drept (echivalentul unui master) la Tartu ülikool (Universitatea din Tartu, Estonia). Își continuă studiile superioare în cadrul Școlii de Diplomație din Estonia, obținându-și diploma în 1992. În 2003, la finalul unui ciclu de studii efectuate la Università degli Studi di Padova (Universitatea din Padova, Italia) și la University of Nottingham (Universitatea din Nottingham, Regatul Unit), obține un European Master în drepturi ale omului și democratizare.

Din anul 1986, ocupă timp de cinci ani un post de procuror în Tallinn (Estonia). În perioada 1991-1993, exercită funcția de consilier juridic, apoi, din 1992 până în 1993, pe cea de consilier general pe lângă Eesti Kaubandus-Tööstuskoda (Camera de Comerț și Industrie din Estonia). Între anii 1993 și 2004, deține funcția de judecătoare la Tallinna Ringkonnakohus (Curtea de Apel din Tallinn, Estonia).

Doamna Jürimäe este numită judecătoare la Tribunalul Uniunii Europene la 12 mai 2004. Ocupă această funcție începând de la 23 octombrie 2013 la Curtea de Justiție, își exercită activitatea în calitate de președintă de cameră de la 8 octombrie 2021.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Membră a consiliului de administrație și directoare a Asociației Europene a Judecătorilor Specializați în Dreptul Concurenței
  • Membră a Eesti Kohtunike Ühing
  • Membră a Eesti Juristide Liit
Titluri și distincții onorifice
  • Decorația „Ordinului Stelei Albe a Estoniei clasa a 3 a” (2021)
Constantinos Lycourgos
Constantinos Lycourgos
Președinte al Camerei a patra
Biografie și carieră

Născut în anul 1964 la Nicosia (Cipru), domnul Constantinos Lycourgos obține, în 1985, o diplomă în drept, iar ulterior, în 1987, o diplomă de studii aprofundate în drept comunitar la université Paris II Panthéon-Assas (Universitatea Paris II Panthéon-Assas, Franța), universitate la care își susține teza de doctorat în drept, în anul 1991.

Admis ca avocat în Cipru în anul 1993, exercită profesia de avocat la baroul din Nicosia până în 1996, an în cursul căruia este numit consilier special în afaceri europene pe lângă ministrul cipriot al afacerilor externe. Ocupă acest post până în anul 1999, apoi pe cel de consilier în drept comunitar pe lângă Serviciul juridic al Republicii Cipru, în perioada 1999-2002. Face parte, între anii 1998 și 2003, din misiunea cipriotă însărcinată cu negocierile de aderare la Uniunea Europeană, fiind totodată membru al delegațiilor greco-cipriote implicate în negocierile pentru o soluționare globală a problemei Ciprului, în perioada 2002-2014.

Ca urmare a experienței sale, ocupă, din 2002 până în 2007, funcția de jurist principal, iar ulterior, din 2007 până în 2014, funcția de avocat principal al Republicii Cipru. În perioada 2003-2014, este numit la conducerea Departamentului de drept european al Serviciului juridic al Republicii Cipru, fiind chemat de asemenea, în perioada 2004-2014, să reprezinte guvernul cipriot în fața instanțelor Uniunii Europene, în calitate de agent.

Domnul Lycourgos este numit judecător la Curtea de Justiție la 8 octombrie 2014 și exercită funcția de președinte de cameră începând cu data de 8 octombrie 2021.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Membru fondator al Asociației Cipriote de Dreptul Energiei
  • Membru al European Group of Public Law (EGPL)
Eugene Regan
Eugene Regan
Președinte al Camerei a cincea
Biografie și carieră

Născut în anul 1952 la Kilcoon (Irlanda), domnul Eugene Regan își studiază la University College Dublin (Colegiul Universitar din Dublin, Irlanda), unde obține un master în științe politice și economice în 1974 și un master în economie politică în 1975. Își completează studiile cu un master în drept internațional și drept comparat la Université libre de Bruxelles (Universitatea Liberă din Bruxelles, Belgia) în anul 1979.

În 1975, deține timp de un an funcția de analist economic în cadrul Irish Farmers’Association (IFA) (Asociația Agricultorilor Irlandezi, Dublin). În perioada 1975-1979, desfășoară mai multe activități legate de protecția sectoarelor agricole irlandeze, preluând conducerea Biroului IFA pe lângă Comunitatea Economică Europeană. Este numit director general al Irish Meat Exporters Association (Asociația Exportatorilor de Carne din Irlanda) din anul 1980 până în anul 1984. După o perioadă, între anii 1985 și 1988, în care este consilier politic al domnului Peter Sutherland, comisar pentru concurență în cadrul Comisiei Europene, se întoarce la activitățile din sectorul agricol, din 1989 până în 1995, în calitate de director general al unui operator major pe piața irlandeză a comerțului de carne.

Domnul Regan este Barrister la Honourable Society of King’s Inns (Dublin) din anul 1985 și în această calitate profesează în cadrul Baroului din Irlanda din 1995 până în 2005 și ca Senior Counsel între anii 2005 și 2015. În perioada 2007-2011, este de asemenea membru al Seanad (Senat, Irlanda).

Domnul Regan este numit judecător la Curtea de Justiție la 7 octombrie 2015. Este ales de colegii săi președinte de cameră la 9 octombrie 2018.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Director al Irish Centre for European Law, Dublin (Irlanda)
  • Bencher of the Honorable Society of King’s Inns, Dublin (Irlanda)
Maciej Szpunar
Maciej Szpunar
Prim avocat general
Biografie și carieră

Născut în anul 1971 la Cracovia (Polonia), domnul Maciej Szpunar obține o diplomă de master în drept la Uniwersytet Śląski (Universitatea din Silezia, Polonia) în 1995 și la Collège d’Europe de Bruges (Colegiul Europei din Bruges, Belgia) în 1996. Își susține teza de doctorat în drept în anul 2000, devine doctor abilitat în științe juridice în anul 2009, iar ulterior profesor de drept în 2013 în cadrul Uniwersytet Śląski. În anul 1998, lucrările sale universitare îl conduc la Jesus College din Cambridge (Regatul Unit) în calitate de „Visiting Scholar”, iar ulterior la université de Liège (Universitatea din Liège, Belgia), în 1999, și la Institutul Universitar European din Florența (Italia), în 2003.

În anul 2001, intră în baroul din Katowice pentru a îmbrățișa profesia de avocat, pe care o va exercita până în anul 2008. În aceeași perioadă, face parte din Comitetul de drept internațional privat al Comisiei de codificare a dreptului civil de pe lângă ministrul justiției polonez.

Deține funcția de subsecretar de stat la Biroul Comitetului pentru Integrare Europeană (Polonia) în perioada 2008-2009, înainte de a integra Ministerul Afacerilor Externe polonez între anii 2010 și 2013. În cursul acestor trei ani, în calitate de agent, reprezintă guvernul polonez într-un număr mare de cauze cu care sunt sesizate instanțele Uniunii Europene.

Rămânând devotat domeniului cercetării universitare, face parte din consiliul editorial al mai multor reviste juridice, ceea ce îl determină să redacteze în paralel numeroase publicații în materie de drept european și de drept internațional privat.

Domnul Szpunar este numit avocat general la Curtea de Justiție la 23 octombrie 2013 și deține de la 11 octombrie 2018 funcția de prim avocat general.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Membru al comitetului consultativ al Academiei de Drept European din Trier
  • Membru asociat al Academiei Internaționale de Drept Comparat
  • Membru al Grupului European de Drept Internațional Privat
  • Membru al Grupului de cercetare privind dreptul privat al Uniunii în vigoare „Acquis Group”
  • Membru al European Law Institute
  • Membru al Comisiei de științe juridice și economice a Academiei Poloneze de Științe
  • Membru al consiliului de administrație al Fundației Colegiului Europei din cadrul Colegiului Europei din Natolin (Polonia)
  • Membru al consiliului consultativ științific pentru proiectul intitulat „Dreptul procedural comparat și justiția” al Max Planck Institute Luxembourg for International, European and Regulatory Procedural Law; membru al Segmentului 15 „Cross-border and the international dimensions”
  • Consilier pentru proiectul European Law Institut intitulat „Concept and Role of Courts in Family and Succesiune Matters”
  • Membru al comitetului editorial al următoarelor reviste juridice: Europejski Przegląd Sądowy, Kwartalnik Prawa Prywatnego, Nowa Europa – Przegląd Natoliński, University of Warsaw Journal of Comparative Law, Problemy Współczesnego Prawa Międzynarodowego, Europejskiego i Porównawczego, ERA Forum – Journal of the Academy of European Law, The e-Competition Bulletin, Polski Proces Cywilny și Zeszyty Naukowe Uniwersytetu Jagiellońskiego – Prace z Prawa Własności Intelektualnej
Titluri și distincții onorifice
  • Krzyż Oficerski Orderu Odrodzenia Polski (Crucea Ofițerului de Ordine Polonia Restituta)
Thomas von Danwitz
Thomas von Danwitz
Președinte al Camerei a șasea
Biografie și carieră

Născut în anul 1962 la Bedburg/Erft (Germania), domnul Thomas von Danwitz studiază la Rheinische Friedrich-Wilhelms-Universität Bonn (Universitatea Friedrich Wilhelms din Bonn, Germania), unde promovează primul examen de stat în drept în 1986, și la université de Genève (Universitatea din Geneva, Elveția). Inițiază o teză de doctorat la Rheinische Friedrich-Wilhelms-Universität Bonn și primește titlul de doctor în drept în 1988. Fost elev al École nationale d’administration (Școala Națională de Administrație, Franța), domnul von Danwitz obține o diplomă internațională în administrație publică în anul 1990. În 1992, își încheie stagiul juridic pregătitor la Köln (Germania) cu cel de al doilea examen de stat în drept, iar ulterior, în 1996, obține o diplomă de abilitare la Rheinische Friedrich-Wilhelms-Universität Bonn, unde lucrează în calitate de colaborator științific.

Orientându-și în principal cercetările în domeniul dreptului public german, precum și al dreptului european, domnul von Danwitz predă aceste materii în perioada 1996-2003, în calitate de profesor la Ruhr-Universität Bochum (Universitatea din Ruhr, Bochum, Germania), unde ocupă, din anul 2000 până în anul 2001, postul de decan al Facultății de Drept. În perioada 2003-2006 predă la Universität zu Köln (Universitatea din Köln, Germania), iar în 2006 devine director al Institutului de Drept Public și Științe Administrative din cadrul acesteia.

Cariera sa universitară îl conduce în anul 2000 la Fletcher School of Law and Diplomacy din cadrul Tufts University (Universitatea Tufts, Statele Unite) în calitate de profesor invitat, în perioada 2001-2006 la université François Rabelais de Tours (Universitatea François Rabelais din Tours, Franța) și ulterior, în anii 2005 și 2006, la université de Paris I Panthéon-Sorbonne (Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne, Franța). În 2005, predă și cercetează la University of California, Berkeley (Universitatea din California, Berkeley, Statele Unite). În anul 2004, se alătură în calitate de membru comitetului director al Zilei des Juriștilor Germani (Ständige Deputation des Deutschen Juristentags), în cadrul căruia care se implică până în anul 2014.

Domnul von Danwitz este numit judecător la Curtea de Justiție la 7 octombrie 2006. Ales președinte de cameră de către colegii săi, își exercită funcțiile la Curte în această calitate în perioada 9 octombrie 2012-8 octombrie 2018.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Membru al comitetului științific al Diritto dell’Unione Europea
  • Membru al Academiei Internaționale de Drept Comparat (AIDC)
  • Membru al comitetului de redacție al Deutsches Verwaltungsblatt (DVBl)
  • Membru al Kuratorium des Max-Planck instituts für ausländisches und internationales Strafrecht de Freiburg i. Br.
  • Membru al Versamlung der Kuratoren al Institut für Europäische Politik (IEP)
Titluri și distincții onorifice
  • Cavaler al Ordre national du Mérite de la République française (2002)
  • Doctor honoris causa, université François Rabelais de Tours (2010)
François Biltgen
François Biltgen
Președinte al Camerei a șaptea
Biografie și carieră

Născut în anul 1958 la Luxemburg (Marele Ducat al Luxemburgului), domnul François Biltgen obține în 1981 un master în drept și ulterior, în 1982, o diplomă de studii aprofundate (DEA) în drept comunitar la université de droit, d’économie et de sciences sociales de Paris II Panthéon-Assas (Universitatea de Drept, Economie și Științe Sociale Paris II Panthéon-Assas, Franța). În același an, absolvă Institut d’études politiques de Paris (Institutul de Studii Politice din Paris, Franța).

Admis în baroul Marelui Ducat al Luxemburgului în 1987, exercită profesia de avocat în perioada 1987-1999. În paralel, urmează de asemenea o carieră politică în calitate de secretar al grupului parlamentar al Partidului Creștin Social în parlamentul luxemburghez în perioada 1983-1994 și, în perioada 1987-1999, în calitate de consilier comunal al orașului Esch-sur-Alzette (Luxemburg), fiind numit membru al Consiliului Local al acestuia în perioada 1997-1999, carieră ce a condus la desemnarea sa ca membru supleant al delegației luxemburgheze la Comitetul Regiunilor al Uniunii Europene între anii 1994 și 1999. Ales deputat în parlamentul luxemburghez pentru un mandat de cinci ani în 1994, participă activ la activitățile legislative, în special prin asumarea funcției de raportor pentru numeroase proiecte de lege referitoare la acte de drept al Uniunii.

După alegerile legislative din anul 1999, este chemat în serviciul guvernului luxemburghez și i se încredințează mai multe ministere: este numit succesiv ministru al muncii și ocupării forței de muncă, ministrul al cultelor, ministru pentru relații cu parlamentul și ministru delegat pentru comunicații, între anii 1999 și 2004, ministru al muncii și ocupării forței de muncă, ministru al cultelor și ministru al culturii, învățământului superior și cercetării, între anii 2004 și 2009, apoi ministru al justiției, ministru al funcției publice și al reformei administrative, ministru al învățământului superior și cercetării, ministru al comunicațiilor și mass-media și ministru al cultelor, între anii 2009 și 2013.

Misiunile încredințate în cadrul funcțiilor sale ministeriale se reflectă și în responsabilitățile asumate la nivel internațional. Astfel, prezidează în anul 2005 mai multe formațiuni ale Consiliului Uniunii Europene. Între anii 2005 și 2009, domnul Biltgen deține funcția de copreședinte al Conferinței Ministeriale pentru Procesul de la Bologna și, în perioada 2012-2013, al Conferinței Interministeriale a Agenției Spațiale Europene (ESA).

Domnul Biltgen este numit judecător la Curtea de Justiție la 7 octombrie 2013 și exercită această funcție de la această dată.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Membru al comitetului științific al Revue trimestrielle des droits de l'homme (Belgia)
  • Membru al Advisory Board al catedrei Jean-Monnet „EU Values & DIGitalization for our CommuNITY (DIGNITY)” din cadrul Management Center Innsbruck (Austria)
  • Membru supleant al comitetului deontologic al Conseil d’État de Luxembourg (pentru perioada ianuarie 2021-decembrie 2023)
Titluri și distincții onorifice
  • Ofițer al Ordinului de Merit al Luxemburgului (1999)
  • Mare Ofițer al Ordinului Mare-Ducal al Coroanei de Stejar (2004)
  • Mare Ofițer al Ordinului de merit civil și militar Adolphe de Nassau (2004)
  • Grã-Cruz da Ordem do Infante Dom Henrique (2005)
  • Comandor al Marii Cruci, Ordinul Leului al Republicii Finlanda (2009)
  • Ordinul Leul de Aur al Casei de Nassau (2012)
  • Grosser Tiroler Adler-Orden (2012)
  • Comandor în Ordinul Meritului Republicii Ungare (2012)
Nuno José Cardoso da Silva Piçarra
Nuno José Cardoso da Silva Piçarra
Președinte al Camerei a opta
Biografie și carieră

Născut în anul 1957 la Sintra (Portugalia), domnul Nuno Piçarra studiază dreptul la Universidade de Lisboa (Universitatea din Lisabona, Portugalia, pe care o absolvă în 1980 și unde obține, în anul 1986, o diplomă de master în drept. Ulterior, se consacră redactării unei teze în cadrul Facultății de drept a Universidade Nova de Lisboa (Noua Universitate din Lisabona, Portugalia) și obține, în anul 2003, un doctorat în drept.

În cadrul carierei sale universitare, este mai întâi asistent în drept la Facultatea de Drept a Universidade de Lisboa între anii 1981 și 1986, apoi profesor invitat la Institutul de Studii Europene din cadrul Universität Saarlandes (Universitatea din Saarland), în perioada 1987-1996. Ocupă la Universidade Nova de Lisboa posturile de profesor auxiliar de drept din 2003 până în 2008 și de profesor asociat de drept din 2008 până în 2018. În plus, predă în calitate de profesor invitat la Universidad Pontificia Comillas (Universitatea Pontificală Comillas, Spania), în perioada 2014-2018. Angajamentul său în cercetarea științifică se reflectă în numeroasele publicații al căror autor este în materie de drept constituțional și în domeniile dreptului Uniunii referitoare în special la spațiul de libertate, securitate și justiție, libera circulație a persoanelor și dreptul instituțional.

În anul 1986, domnul Piçarra intră pentru prima dată în serviciul Curții de Justiție. Exercită funcția de jurist-lingvist până în anul 1987, apoi pe cea de jurist revizor din 1987 până în 1990. Devine referent juridic în anul 1990 și integrează Tribunalul de Primă Instanță în cadrul cabinetului președintelui José Luís da Cruz Vilaça, cu care colaborează până în anul 1995, înainte de a se alătura cabinetului judecătorului Rui Manugens de Moura Ramos până în anul 1996.

În perioada 1996-1999, guvernul țării sale natale îi încredințează funcția de coordonator național pentru cauzele de liberă circulație a persoanelor în spațiul european în cadrul Ministerului Afacerilor Externe portughez, precum și pe cea de membru al Comitetului K4 al Consiliului și al Grupului central al structurii de concertare permanente a Acordurilor Schengen.

Este desemnat ca membru portughez al rețelei FreSsco de experți independenți în domeniile liberei circulații a lucrătorilor și coordonării securității sociale în cadrul Uniunii Europene și membru al rețelei academice Odysseus de studii juridice privind imigrația și azilul în Europa, în perioada 2004-2018. Este de asemenea membru în consiliul de administrație al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene la Viena (Austria), între anii 2015 și 2018.

Domnul Piçarra este numit judecător la Curtea de Justiție la 8 octombrie 2018, funcție pe care o exercită de la această dată.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Co-organizator și raportor general al celui de al XXVIII-lea Congres FIDE care s-a desfășurat la Estoril (Portugalia) între 23 și 26 mai 2018
Zoltán Csehi
Zoltán Csehi
Președinte al Camerei a zecea
Biografie și carieră

Născut în anul 1965 la Budapesta (Ungaria), domnul Zoltán Csehi obține o diplomă de drept la Eötvös Loránd Tudományegyetem (Universitatea Loránd Eötvös, Ungaria) în 1990 și o diplomă de Master of Laws la Ruprecht-Karls-Universität Heidelberg (Universitatea Ruprecht Karl din Heidelberg, Germania) în 1991. Urmează studii de doctorat la Eötvös Loránd Tudományegyetem și susține o teză în drept în anul 2004. Obține de asemenea o diplomă în istoria artei la Eötvös Loránd Tudományegyetem în 1992.

Admis în Baroul din Budapesta, exercită profesia de avocat în Ungaria în perioada 1995-2016. În paralel cu activitatea de avocat, este desemnat arbitru la Pénz és Tőkepiaci Állandó Választottbíróság (Curtea Permanentă de Arbitraj pentru Piețe Financiare și Piețe de Capital, Ungaria) și arbitru ad-hoc, între anii 2004-2016.

Domnul Csehi se consacră de asemenea predării dreptului în calitate de profesor asociat, în perioada 1991-2005, apoi ca profesor, în perioada 2005-2016, la Eötvös Loránd Tudományegyetem. Predă totodată în cadrul Pázmány Péter Katolikus Egyetem (Universitatea Catolică Péter Pázmány, Ungaria), în calitate de șef al Departamentului de drept comercial, din 2007 până în 2013, și în calitate de profesor, din anul 2013. Îndeplinește apoi funcția de șef al Departamentului de drept privat și comercial al acestei universități, între anii 2013 și 2016, și de profesor-cercetător în drept privat și comercial, începând din 2017, precum și de șef al Departamentului de drept civil, începând din anul 2018. Din 2013, este profesor invitat la université catholique de Lyon (Universitatea Catolică din Lyon, Franța).

Domnul Csehi este numit judecător la Tribunal la 13 aprilie 2016. Exercită această funcție la Tribunal timp de cinci ani, înainte de a fi numit la Curtea de Justiție în această calitate la 7 octombrie 2021.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Editor al Magyar Kereskedelmi Jogi Évkönyv
  • Coeditor al periodicului Polgári Jog
  • Membru al consiliului de administrație al Alapítvány Az Új Polgári Törvénykönyvért
  • Membru al Magyar Tudományos Akadémia Köztestülete
  • Membru al Gesellschaft für Rechtsvergleichung e.V.
  • Membru al Magyar-Német Jogász Egyesület
Octavia Spineanu-Matei
Octavia Spineanu-Matei
Președintă a Camerei a noua
Biografie și carieră

Născută în anul 1967 la Vălenii de Munte (România), doamna Octavia Spineanu-Matei obține o diplomă de licență în drept la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași (România) (diplomă de merit) în 1990 și un doctorat în drept la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” (România) în 1999.

În anul 1991, își începe cariera profesională în calitate de judecătoare la Judecătoria Sectorului 4 București (România) și exercită această funcție până în anul 1996. Între anii 1996 și 1999, este judecătoare la Tribunalul București (România), exercitând funcția de președintă de secției civilă în cadrul acestuia în perioada 1997-1999. După ce a integrat Curtea de Apel București (România) în calitate de judecătoare, în perioada 1999-2005, și de președintă de secție civilă, din 1999 până în 2003, este numită judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție (România), în perioada 2006-2016.

Între anii 2006 și 2016, doamna Spineanu-Matei este desemnată membră externă a Marii Camere de Apel a Oficiului European de Brevete din München (Germania).

Începând cu anul 1997, se consacră de asemenea formării magistraților și auditorilor de justiție români în calitate de formator în cadrul Institutului Național al Magistraturii (România), fiind totodată membru al Consiliului științific al acestuia, apoi, în perioada 2011-2016, directoarea institutului menționat. A avut de asemenea calitatea de membru al Consiliului de conducere al Școlii Naționale de Grefieri (România). În perioada 2012-2016, este membră a Consiliului școlii doctorale al Universității din București (România). Coautoare a mai multe lucrări și autoare a numeroase articole în domeniul juridici, intervine în mod regulat la conferințe naționale și internaționale.

Doamna Spineanu-Matei este numită judecătoare la Tribunal la 19 septembrie 2016. Exercită această funcție timp de cinci ani, înainte de a fi numită judecătoare la Curtea de Justiție la 7 octombrie 2021.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Membră a comitetului de revizori externi al revistei juridice EuroQuod, editată de Institutul Național al Magistraturii
  • Membră a comitetului științific de redacție al Revistei Române de dreptul proprietății intelectuale, editată de Asociația Științifică de Dreptul Proprietății Intelectuale
  • Membră a comitetului consultativ al Academiei de Drept European (ERA)
Titluri și distincții onorifice
  • Cavaler al Ordinului Național „Pentru Merit” (numită de Președintele României pentru meritele sale în elaborarea jurisprudenței și reforma justiției) (2000)
Juliane Kokott
Juliane Kokott
Avocată generală
Biografie și carieră

Născută în anul 1957 la Frankfurt am Main (Germania), doamna Juliane Kokott urmează studii de drept la Universität Bonn (Universitatea din Bonn, Germania) și la université de Genève (Universitatea din Geneva, Elveția) între anii 1976-1982. Titulară a unei burse Fulbright, integrează ulterior American University, Washington DC (Universitatea Americană din Washington DC, Statele Unite), unde absolvă un LL.M în 1983. Din nou în Europa, inițiază redactarea unei teze la Universität Heidelberg (Universitatea din Heidelberg, Germania) și devine doctor în drept în anul 1985. Harvard University (Universitatea din Harvard, Statele Unite) îi conferă de asemenea acest titlu în 1990. În plus, în anul 1985, obține o diplomă a Academiei Internaționale de Drept Constituțional cu sediul în Tunis.

Doamna Kokott își începe cariera universitară în anul 1991 în calitate de profesoară invitată la University of California, Berkeley (Universitatea din California, Berkeley, Statele Unite). O continuă apoi în Germania, unde este profesoară de drept public german și străin, de drept internațional și de drept european la Universität Augsburg (Universitatea din Augsburg) în 1992, la Universität Heidelberg în 1993 și la Heinrich-Heine-Universität Düsseldorf (Universitatea Heinrich Heine din Düsseldorf) între anii 1994-1999.  În 1999, i se încredințează o catedră profesorală la Universität St. Gallen (Universitatea din Saint Gall, Elveția), în cadrul căreia predă un curs de drept internațional, de drept internațional al afacerilor și de drept european. În anul 2000, este numită directoare a Institutului de Drept European și Internațional al Afacerilor al Universität St. Gallen, iar ulterior, în perioada 2001-2003, directoare adjunctă a programului de specializare în dreptul afacerilor al aceleiași universități.

În continuare, colaborează cu guvernul german, care o desemnează, în 1995, judecătoare supleantă la Curtea Internațională pentru Conciliere și Arbitraj a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). În anul 1996, este numită vicepreședintă a Wissenschaftliche Beirat „Globale Umweltveränderungen” der Bundesregierung (WBGU) (Consiliul consultativ al guvernului federal privind schimbarea globală a mediului, Germania).

Doamna Kokott este numită avocată generală la Curtea de Justiție la 7 octombrie 2003. A exercitat funcția de primă avocată generală în perioada 2006-2007.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Membră a comitetului de coordonare a programului de master al Facultății de Drept a Universității din Luxemburg
  • Fondatoare și președintă (împreună cu profesorul Pasquale Pistone, IBDF) a Grupului de lucru privind dreptul fiscal internațional al Asociației de Drept International (ADI) (faza 1: drepturile contribuabilului; faza 2: nexus și regim fiscal internațional; faza 3: aplicarea dreptului fiscal internațional)
  • Membră a consiliilor consultative ale Deutsche Steuerjuristische Gesellschaft (Societatea Germană de Drept fiscal), Berliner Steuergespräche (Forumul Fiscal din Berlin) și Steuerrechtswissenschaftliche Vereinigung (Asociația de Drept Fiscal, Heidelberg) (membru fondator)
  • Membră a consiliului de administrație al Institutului Max Planck de Drept Fiscal și Finanțe Publice
  • Participare la programul de mentorat „Geh deinen Weg” al Deutschland Stiftung Integration și la programul Minerva-Femmenet (program de mentorat al societății Max Planck pentru tinerele femei de știință)
  • „Ambasadoare a Saarlandului”
Titluri și distincții onorifice
  • Laureată a Dr. Otto Schmidt-Preis zur Förderung der Europäisierung und Internationalisierung des Rechts (2020)
Marko Ilešič
Marko Ilešič
Judecător
Biografie și carieră

Născut în anul 1947 la Ljubljana (Slovenia), domnul Marko Ilešič obține o diplomă în drept la Facultatea de drept din cadrul Univerza v Ljubljani (Universitatea din Ljubljana, Slovenia) în 1970, înainte de a urma studii de doctorat la aceeași universitate, unde își susține teza în anul 1984. Aprofundează cunoștințele de drept comparat în cadrul unor programe de specializare organizate de université de Strasbourg (Universitatea din Strasbourg, Franța) și de Universidade de Coimbra (Universitatea din Coimbra, Portugalia), pe care le absolvă în anii 1978 și 1980.

Își începe cariera universitară în 1970 în calitate de asistent la Univerza v Ljubljani, unde se dedică în calitate de profesor predării dreptului civil, a dreptului comercial și a dreptului internațional privat, în perioada 1984-2004. Are de asemenea un rol activ în gestionarea Facultății de Drept din cadrul Univerza v Ljubljani, unde exercită funcția de prodecan, între anii 1995 și 2001, și ulterior pe cea de decan, între anii 2001 și 2004.

După ce promovează concursul de acces la funcția de judecător, domnul Ilešič devine judecător, apoi președinte de cameră la Sodišče združenega dela v Ljubljani (Tribunalul pentru Litigii de Muncă din Ljubljana, Slovenia) din anul 1975 până în anul 1986. Autor a numeroase publicații, este ales președinte al Uniunii Asociațiilor Juriștiilor Sloveni în anul 1993, funcție pe care o exercită până în anul 2005.

Ca urmare a interesul său marcat pentru dreptul sportului, în special cel al fotbalului, devine președinte al Sodišče združenega dela za telesno kulturo (Tribunalul pentru Sporturi din Slovenia) în perioada 1978-1986, precum și judecător la instanțele de apel ale Uniunii Asociațiilor Europene de Fotbal (UEFA) și ale Federației Internaționale de Fotbal Asociație (FIFA). Deține de asemenea funcții administrative în calitate de președinte al Nogometna zveza Slovenije (Federația Slovenă de Fotbal) între anii 1985 și 1989 și al Federației Iugoslave de Fotbal între anii 1990 și 1991 și în calitate de membru al comitetului executiv, iar ulterior de vicepreședinte al Comitetului Olimpic al Sloveniei între anii 1991 și 2005.

Atașat în mod deosebit practicii dreptului comercial, prezidează Camera arbitrală a Bursei din Ljubljana și îndeplinește funcția de arbitru în cadrul Camerei de Comerț a Iugoslaviei. Ulterior, este arbitru pe lângă Camera de Comerț Slovenă și pe lângă Camera Internațională de Comerț din Paris.

Domnul Ilešič este primul judecător sloven numit la Curtea de Justiție, la 11 mai 2004. Ales de colegii săi în funcția de președinte de cameră, exercită în această calitate două mandate succesive, în perioada 9 octombrie 2012-8 octombrie 2018.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Membru al International Law Association
  • Membru al Comitetului Maritim Internațional
  • Membru al Academiei Internaționale de Drept Comparat
  • Membru al Asociației Foștilor Membri ai Uniunii Asociațiilor Europene de Fotbal
Titluri și distincții onorifice
  • Membru de onoare, Društvo za pomorsko pravo Slovenije
  • Distincție pentru întreaga carieră, Zveza društev pravnikov Slovenije
  • Grande Ufficiale dell’Ordine del merito della Repubblica Italiana
  • Membru de onoare, Nogometna zveza Slovenije
Jean-Claude Bonichot
Jean-Claude Bonichot
Judecător
Biografie și carieră

Născut în 1955 la Metz (Franța), domnul Jean-Claude Bonichot obține o diplomă în drept la université de Metz (Universitatea din Metz) în 1976, iar ulterior, în 1977, o diplomă la Institut d’études politiques (IEP) de Paris (Institutului de Studii Politice din Paris). În continuare, urmează cursurile École nationale d’administration (ENA) (Școala Națională de Administrație, Franța), pe care o absolvă în anul 1982 (promoția Henri-François d’Aguesseau).

La această dată, integrează Conseil d’État (Consiliul de Stat, Franța) în calitate de auditor și exercită funcția de raportor în cadrul Secției de contencios până în anul 1985. Numit comisar guvernamental, exercită această funcție în cadrul Adunării și al altor formațiuni contencioase ale Conseil d’État între anii 1985 și 1987.

De asemenea, i se încredințează funcții externe legate de experiența sa în materia contenciosului administrativ. În cursul anului 1986, este numit consilier juridic al directorului general al Direcției de urbanism și construcții din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice francez. În 1987, integrează Curtea de Justiție a Comunităților Europene în calitate de referent juridic la cabinetul domnului judecător Yves Galmot, iar ulterior la cel al domnului judecător Fernand Grévisse, cu care colaborează până în anul 1991. Din nou în Franța, este numit director de cabinet al ministrului muncii, al forței de muncă și al formării profesionale, apoi director de cabinet al ministrului funcției publice și modernizării administrației.

Între anii 1992 și 1999, domnul Bonichot este rechemat în funcția de comisar guvernamental pe lângă Conseil d’État, unde exercită ulterior funcția de asesor înainte de a fi numit, în anul 2000, președinte al celei de a 6-a Subsecții a Secției de contencios a Conseil d’État (subsecțiile sunt în prezent denumite „camere”), unde își desfășoară activitatea în această calitate până în anul 2006. Exercită în paralel atribuțiile de șef al misiunii juridice a Conseil d’État pe lângă Caisse nationale d’assurance maladie des travailleurs salariés (Casa Națională de Asigurări de Sănătate a Lucrătorilor Salariați) în perioada 2001-2006.

Autor a numeroase publicații în domeniul dreptului administrativ, al dreptului Uniunii și al dreptului european al drepturilor omului, domnul Bonichot se consacră de asemenea învățământului, în cadrul unei cariere universitare variate: între anii 1988 și 2000, este profesor asociat la Universitatea din Metz, unde prezidează timp de mai mulți ani secția de drept public. În 1995, este de asemenea conferențiar la Facultatea de drept a université de Liège (Universitatea din Liège, Belgia). În anul 2000, este numit profesor asociat la université de Paris I  Panthéon-Sorbonne (Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne), funcție pe care o va exercita până la sfârșitul anului universitar 2007. În virtutea acestei cariere universitare, face parte din comisia de evaluare a concursului de recrutare a profesorilor de drept public din anul 2000.

Este de asemenea secretar general adjunct, apoi secretar general al Institut français des sciences administratives (Institutul Francez de Științe Administrative) și membru al comitetului executiv al Institut international des sciences administratives (Institutului Internațional de Științe Administrative).

Este cofondator a două reviste juridice: Bulletin de jurisprudence de droit de l’urbanisme (Buletinul jurisprudenței de drept al urbanismului), al cărui comitet de redacție îl prezidează, și Bulletin juridique des collectivités locales (Buletinul juridic al colectivităților locale).

Domnul Bonichot este numit judecător la Curtea de Justiție la 7 octombrie 2006. Își exercită funcția în calitate de președinte de cameră în perioada 7 octombrie 2009-9 octombrie 2012, funcție pe care o exercită din nou între 9 octombrie 2018 și 8 octombrie 2021.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Președinte al comitetului de redacție al Bulletin de jurisprudence de droit de l’urbanisme
  • Membru al Académie du Morvan (Academia Morvan)
Titluri și distincții onorifice
  • Ofițer al Ordre national de la Légion d’Honneur (Ordinul Național Legiunii de Onoare)
  • Ofițer al Ordre national du Mérite (Ordinul Național al Meritului)
Siniša Rodin
Siniša Rodin
Judecător
Biografie și carieră

Născut în 1963 la Zagreb (Croația), domnul Siniša Rodin obține o diplomă în drept la Sveučilište u Zagrebu (Universitatea din Zagreb, Croația) în anul 1987 și își continuă studiile universitare în Statele Unite ale Americii, unde obține în anul 1992 un Master of Laws eliberat de University of Michigan (Universitatea din Michigan). La întoarcerea în Croația, își urmează studiile la Sveučilište u Zagrebu, unde devine doctor în drept în anul 1995. În perioada 2001-2002, integrează Harvard University (Universitatea din Harvard, Statele Unite) în calitate de Fulbright fellow și Visiting Scholar.

Își începe cariera profesională la Sveučilište u Zagrebu în calitate de profesor adjunct, în 1987. Din anul 2003, ocupă un post de profesor în dreptul Uniunii și i se încredințează, în 2006, catedra Jean-Monnet, al cărei titular ad personam devine în anul 2011. În 2012, devine profesor invitat la Cornell Law School (Facultatea de Drept a Universității Cornell, Statele Unite). În cursul carierei sale universitare, domnul Rodin a publicat numeroase lucrări care au contribuit la difuzarea dreptului Uniunii în Croația.

Între anii 2006 și 2011, domnul Rodin face parte din echipa croată care a definit cadrul de negociere, precum și procesul de aderare a Croației la Uniune, fiind în același timp, din 2009 până în 2010, membru al comisiei croate pentru reforma constituțională și președinte al grupului de lucru privind aderarea Croației la Uniune.

Primul judecător croat numit la Curtea de Justiție, domnul Rodin exercită această funcție începând de la 4 iulie 2013.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Membru al consiliului consultativ al World Jurist Association (WJA) (Washington DC, Statele Unite)
  • Membru al consiliului academic al Facultății de drept din cadrul Università del Salento (Universitatea din Salento, Italia)
Manuel Campos Sánchez-Bordona
Manuel Campos Sánchez-Bordona
Avocat general
Biografie și carieră

Născut în 1950 la Zafra (Spania), domnul Manuel Campos Sánchez-Bordona obține în 1972 o diplomă în drept la finalul studiilor efectuate la Universidad de Sevilla (Universitatea din Sevilla, Spania) și la Universidad de Granada (Universitatea din Granada, Spania). Își începe cariera judiciară în calitate de procuror pe lângă Audiencia Provincial de Palma de Mallorca (Curtea Provincială din Palma de Mallorca, Spania) și pe lângă Audiencia Provincial de Sevilla (Curtea Provincială din Sevilla, Spania) în perioada 1977-1982.

Își continuă apoi cariera în calitate de judecător în cadrul Camerei de contencios administrativ a Tribunal Superior de Justicia de Canarias (Curtea Superioară de Justiție a Insulelor Canare, Spania), al Audiencia Nacional (Curtea Națională, Spania), al Tribunal Superior de Justicia de Andalucía (Curtea Superioară de Justiție a Andaluziei, Spania) și al Tribunal Superior de Justicia de Cantabria (Curtea Superioară de Justiție a Cantabriei, Spania). Din 1989 până în 1994, asumă în cadrul acestei instanțe funcția de președinte al Camerei de contencios administrativ.

După ce a ocupat un post de referent juridic pe lângă avocatul general Dámaso Ruiz-Jarabo Colomer la Curtea de Justiție a Comunităților Europene în perioada 1995-1999, asumă funcția de judecător la Camera de contencios administrativ a Tribunal Supremo (Curtea Supremă, Spania) din 1999 până în 2015.

Paralel cu aceste funcții, domnul Campos Sánchez-Bordona este membru al consiliului de administrație al Asociației Consiliilor de Stat și a Instanțelor Administrative Supreme ale Uniunii Europene (ACA-Europa) din 2006 până în 2014.

Este numit avocat general la Curtea de Justiție la 7 octombrie 2015.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Membru al Junta Electoral Central (Spania) din 2012 până în 2015
  • Membru al comitetului științific al Revista de Derecho Comunitario Europeo
  • Membru al comitetului științific al Revista General de Derecho Europeo
  • Membru al comitetului științific al Revista Española de Derecho Europeo
Peter George Xuereb
Peter George Xuereb
Judecător
Biografie și carieră

Născut în anul 1954 la Sliema (Malta), domnul Peter George Xuereb studiază la Università ta’ Malta (Universitatea din Malta), unde obține, în 1977, o diplomă în drept pe care o completează cu un master în drept obținut, în 1979, la University of London (Universitatea din Londra, Regatul Unit). În anul 1982, i se conferă titlul de doctor în drept de către University of Cambridge (Universitatea din Cambridge, Regatul Unit).

Cariera domnului Xuereb începe în calitate de responsabil de curs la Ealing College of Higher Education (Regatul Unit), în perioada 1982-1984, și continuă la University of Exeter (Universitatea din Exeter, Regatul Unit), între anii 1984 și 1990, și ulterior la University of London, Queen Mary și Westfield College, în perioada 1990-1993. Numit profesor, predă dreptul între anii 1993 și 2016 la Università ta’ Malta, unde este de asemenea responsabilul Departamentului de drept european și drept comparat. În paralel, este președintele Centrului de documentare și cercetare europene al acestei universități. Exercitarea acestor funcții îi oferă ocazia de a fi autorul a numeroase publicații în domenii variate.

Admis ca avocat pe lângă instanțele superioare din Malta începând cu anul 1979, activitățile sale profesionale sunt dublate, între anii 1993 și 2016, de practica în sectorul privat, în calitate de consilier juridic. Tot în această calitate, în aceeași perioadă, domnul Xuereb este consultant în serviciul parlamentului maltez. Între anii 1995 și 2016, contribuie la dezvoltarea difuzării dreptului Uniunii în calitate de președinte al Asociației Malteze de Drept European.

La 8 iunie 2018, domnul Xuereb este numit judecător la Tribunalul Uniunii Europene. Începând de la 8 octombrie 2018, exercită această funcție la Curtea de Justiție.

Lucia Serena Rossi
Lucia Serena Rossi
Judecătoare
Biografie și carieră

Născută în 1958 la Bologna (Italia), doamna Lucia Serena Rossi studiază la Università di Bologna (Universitatea din Bologna, Italia) și obține în 1982 o diplomă de drept urmată, în 1989, de un doctorat în drept european.

În paralel cu lucrările sale de doctorat, este angajată în calitate de cercetător juridic, din 1982 până în 1987, la un institut de cercetare italian. În anul 1985, este admisă ca avocată în Italia.

Doamna Rossi ocupă, între 1991 și 1994, postul de profesoară adjunctă de drept internațional la Università degli Studi di Urbino (Universitatea din Urbino, Italia) și, din 1994 până în 1997, postul de profesoară asociată de drept internațional. Atașată la Università di Bologna, predă dreptul internațional și european în calitate de profesoară asociată în perioada 1997-2000. Numit profesoară de dreptul Uniunii Europene, predă un curs în această materie începând din anul 2000, predând în același timp dreptul internațional public și dreptul internațional privat.

Contribuie la difuzarea dreptului Uniunii în mai multe alte universități: este profesoară invitată la université Robert-Schuman (Universitatea Robert-Schuman) la Strasbourg (Franța) între 2000 și 2008, la université Nice Sophia-Antipolis (Universitatea Nisa Sophia-Antipolis) (Franța) în 2004, la université Paris 1 Panthéon-Sorbonne (Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne, Franța) în 2008, la Boston University (Universitatea din Boston, Statele Unite) în 2014 și la King’s College London (Regatul Unit) între 2005 și 2015. În calitate de lector invitat, se deplasează de asemenea la Tōkyō daigaku (Universitatea din Tokyo, Japonia) și la Universiteit Gent (Universitatea din Gent, Belgia) în anul 2004, precum și la University of Denver (Universitatea din Denver, Statele Unite) în anii 2002 și 2009. Este de asemenea autoarea mai multor lucrări.

Doamna Rossi ocupă, pe de altă parte, între 1998 și 2018, postul de director al Centrului Internațional de Cercetare privind Dreptul European la Università di Bologna. După ce a asigurat, între 2009 și 2010, funcția de vicepreședintă a Societății Italiene de Drept Internațional și de Drept al Uniunii Europene,  face parte, în perioada 2011-2013, din Comitetul de gestiune mixt al Școlii sino-europene de drept din cadrul Zhōngguó Zhèngfǎ Dàxué (Universitatea Chineză de Științe Politice și Drept, China). Din 2014 până în 2018, se alătură comitetului director al Academiei de Drept European (ERA) pentru a reprezenta guvernul italian, care o numește, în perioada 2014-2017, consilier juridic la Departamentul de politici europene din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri italian.

Autoare și coautoare a numeroase lucrări juridice, doamna Rossi este de asemenea responsabilă de curs la Collège d’Europe (Colegiul Europei) din Bruges (Belgia) și la université du Luxembourg (Universitatea din Luxemburg) din anul 2019.

Doamna Rossi este numită judecătoare la Curtea de Justiție la 8 octombrie 2018 și exercită această funcție de la această dată.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Membră a Società Italiana di Diritto Internazionale e Diritto dell'Unione Europea (SIDI), a Associazione Italiana degli Studiosi di Diritto dell’Unione Europea (AISDUE), a European Law Institute (ELI), a Institut des Affaires Internationales (IAI), a European Union Study Association (EUSA) și a Academiei de Științe din cadrul Universității din Bologna
  • Membră a comitetului consultativ (advisory board) al Centrului de drept european al Facultății de Drept a King’s College London
  • Membră a comitetului științific, de conducere sau de redacție a: „Il Foro Italiano”, „Il Diritto dell'Unione europea”, „Studi sull'Integrazione europea”, „Diritto comunitario e degli scambi internazionali”, „Freedom Security and Justice: European Legal Studies”, „Papers di diritto europeo”, „La Cittadinanza europea online”, „Bologna Law Review” și „European Foreign Affairs Review” (2018-2021)
Titluri și distincții onorifice
  • Catedra Ad personam Jean Monnet, conferită de Comisia Europeană (2010-2017)
Irmantas Jarukaitis
Irmantas Jarukaitis
Judecător
Biografie și carieră

Născut în 1973 la Prienai (Lituania), domnul Irmantas Jarukaitis obține o diplomă în drept în 1997 și un doctorat în 2008 la Vilniaus universitetas (Universitatea de Vilnius, Lituania). Activitățile sale didactice se desfășoară în cadrul acestei universități, unde predă, în calitate de asistent, apoi de profesor asociat, din 1999 până în 2018. Acesta asumă și alte misiuni de cercetare juridică, astfel cum dovedesc numeroasele sale publicații în domeniul dreptului european și al dreptului constituțional. În paralel cu funcțiile sale universitare, se implică activ în crearea Asociației Lituaniene de Drept European, în calitate de cofondator al acesteia.

În 1997, intră în serviciul țării sale natale în cadrul departamentului de drept european al Ministerului Justiției lituanian: ocupă postul de specialist șef, apoi de șef de secție, din 2002 până în 2003, și, din 2004 până în 2010, de director general adjunct. Între 2010 și 2018, exercită funcții jurisdicționale în calitate de judecător la Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas (Curtea Administrativă Supremă a Lituaniei), devenind vicepreședintele acesteia în perioada 2012-2017. Din 2015 până în 2017, este președinte interimar al acestei instanțe, exercitându-și în același timp funcțiile în cadrul Teisėjų taryba (Consiliul judiciar, Lituania).

Domnul Jarukaitis este judecător la Curtea de Justiție de la data de 8 octombrie 2018.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Membru al Lietuvos Europos teisės asociacija
  • Membru al Asociației Judecătorilor Europeni Specializați în Dreptul Concurenței
Priit Pikamäe
Priit Pikamäe
Avocat general
Biografie și carieră

Născut în anul 1973 la Tallinn (Estonia), domnul Priit Pikamäe obține o diplomă în drept la Tartu Ülikool (Universitatea din Tartu, Estonia) în 1997 și își continuă studiile de drept la Universitatea din Poitiers (Franța). În anul 2006, devine doctor în drept la Tartu Ülikool.

Își începe cariera profesională în calitate de director al celui de al 7-lea birou din cadrul Departamentului consular al Ministerului Afacerilor Externe eston, în perioada 1995-1996. Ulterior, este numit director al Departamentului de drept penal al Ministerului Justiției estonian, post pe care îl ocupă în perioada 1996-2001.

Experiența practică dobândită se exprimă de asemenea în domeniul juridic și recomandă pentru asigurarea funcțiilor de judecător la Harju Maakohtu Tallinna kohtumaja (Tribunalul de Primă Instanță din Tallinn, Estonia) între anii 2001 și 2002, la Tallinna Ringkonnakohtus (Curtea de Apel din Tallinn, Estonia) între anii 2002 și 2006, precum și la Riigikohus (Curtea Supremă, Estonia) între anii 2006 și 2009. În cadrul celei din urmă instanțe, exercită, în perioada 2010-2013, funcția de președinte al Camerei penale. Între anii 2013 și 2019, este numit președinte al Riigikohus de către Parlamentul estonian. De asemenea, este desemnat în calitate de judecător ad-hoc la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Strasbourg, Franța) în perioada 2010-2016.

În paralel cu funcțiile sale judiciare, ocupă postul de președinte al Kohtute Haldamise Nõukoda (Consiliul pentru Administrarea Tribunalelor și a Curților de Apel, Estonia) între anii 2013 și 2019, apoi pe cel de președinte al Rețelei Președinților Curților Supreme de Justiție din Uniunea Europeană între anii 2017 și 2019.

Predă cursuri de drept în calitate de profesor invitat la Tartu Ülikool, în perioada 2012-2017. În acest cadru, publică numeroase articole în materia dreptului penal.

Domnul Pikamäe este numit avocat general la Curtea de Justiție la 6 februarie 2019, dată de la care exercită această funcție.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Membru al Consiliului academic al Facultății de drept din cadrul Tartu Ülikool
  • Membru fondator al Asociației Estoniene de Protecție a Intereselor Financiare ale Uniunii Europene
  • Membru al Asociației Academice de Drept din Estonia
Titluri și distincții onorifice
  • Riigivapi III klassi teenetemärk (2019)
Andreas Kumin
Andreas Kumin
Judecător
Biografie și carieră

Născut în anul 1965 la Graz (Austria), domnul Andreas Kumin urmează studii de drept la Karl-Franzens-Universität Graz (Universitatea din Graz, Austria), unde obține o diplomă în 1987 și ulterior un doctorat în drept, în 1990. Aceeași universitate îi decernează o diplomă de prim ciclu de studii în științele traducerii în 1988. În cadrul formării sale de funcționar, va alege Franța, în 1991, pentru a-și continua studiile în cadrul École nationale d’administration (Școala Națională de Administrație, ENA, Franța), unde primește o diplomă de absolvire a „ciclului internațional lung de administrație publică” în anul 1992.

Își începe cariera profesională în 1990 în calitate de funcționar la Ministerul Afacerilor Externe austriac, continuând-o până în anul 1994 mai întâi în cadrul serviciului juridic al acestuia, apoi în cadrul Direcției generale pentru politica de integrare economică și europeană. Între anii 1994 și 2000, ocupă postul de consilier în cadrul Misiunii Permanente a Austriei pe lângă Biroul Organizației Națiunilor Unite și al Instituțiilor Specializate la Geneva (Elveția). În perioada 2000-2019, continuă să servească Ministerul Afacerilor Externe austriac mai întâi în calitate de șef al Unității „Chestiuni juridice privind primul pilon al Uniunii Europene” și ulterior, în perioada 2005-2019, exercitând funcția de șef al Departamentului de drept european.

Redactează numeroase publicații în domeniul dreptului Uniunii pe parcursul carierei sale universitare, inițiate în anul 2007 ca responsabil de curs la Institutul de Drept European și Internațional din cadrul Leopold-Franzens-Universität Innsbruck (Universitatea din Innsbruck, Austria), în special în calitate de conferențiar, în perioada 2012-2018, la Diplomatische Akademie Wien (Academia Diplomatică din Viena, Austria) și, începând din anul 2014, în calitate de codirector al mai multor seminarii la Wirtschaftsuniversität Wien (Universitatea de Economie din Viena, Austria). În sfârșit, în perioada 2014-2019, este titularul unui contract de profesor la Institutul de Drept European al Karl-Franzens-Universität Graz, în cadrul căruia continuă să predea în temeiul desemnării sale ca profesor onorific în anul 2020.

Domnul Kumin este numit judecător la Curtea de Justiție la 20 martie 2019, funcție pe care o exercită de la această dată.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Participare regulată, la invitația Ministerului Afacerilor Externe austriac, la sesiunile „Beirat für Europarecht” (Consiliul informal consultativ privind dreptul european)
Titluri și distincții onorifice
  • Profesor onorific de drept european la Karl-Franzens-Universität Graz (2020)
Niilo Jääskinen
Niilo Jääskinen
Judecător
Biografie și carieră

Născut în anul 1958 la Mikkeli (Finlanda), domnul Niilo Jääskinen obține o diplomă în drept în 1980, apoi, în 1982, o diplomă de studii aprofundate în drept la Helsingin yliopisto (Universitatea din Helsinki, Finlanda). În anul 2008, susține o teză de doctorat în drept în cadrul acestei universități. Atracția sa pentru învățământ se manifestă foarte devreme și în cadrul aceleiași universități devine responsabil de cursul de drept încă din 1980, post pe care îl ocupă până în 1986.

În anul 1983, exercită timp de un an funcția de referent juridic și de judecător temporar la Rovaniemen kihlakunnanoikeus (Tribunalul de Primă Instanță din Rovaniemi, Finlanda). După ce ocupă, între anii 1987 și 1989, postul de consilier juridic la Ministerul Justiției din Finlanda, este desemnat șef al secției de drept european și conduce acest serviciu în perioada 1990-1995. În paralel, este consilier juridic în cadrul Ministerului Afacerilor Externe finlandez în perioada 1989-1990. În calitate de responsabil cu problemele juridice și instituționale, participă la negocierile pentru aderarea Finlandei la Uniunea Europeană înainte de a ocupa, între anii 1995 și 2000, posturile de consilier și de secretar pentru afaceri europene în cadrul Marii Comisii a parlamentului finlandez.

Fiind chemat în serviciul justiției finlandeze, domnul Jääskinen exercită, în perioada 2000-2002, funcția de judecător temporar la Korkein hallinto-oikeus (Curtea Administrativă Supremă, Finlanda), instanță în cadrul căreia este judecător din anul 2003 până în anul 2009.

Intră în serviciul Curții de Justiție în calitate de avocat general la 7 octombrie 2009, post pe care îl ocupă până la 7 octombrie 2015. Din nou în țara sa natală, își reia misiunea de judecător la Korkein hallinto-oikeus în perioada 2015-2019 și deține funcția de vicepreședinte al acesteia în perioada 2018-2019.

Domul Jääskinen este numit judecător la Curtea de Justiție la 7 octombrie 2019, funcție pe care o exercită de la această dată.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Membru al comitetului consultativ al Facultății de Drept a Helsingin yliopisto
Titluri și distincții onorifice
  • Cavaler al Ordinului Leului Finlandei, Clasa Întâi (1994)
  • Crucea de Comandor al Ordinului Trandafirului Alb al Finlandei (2008)
  • Medalie de merit pentru 30 de ani în serviciul statului (2018)
  • Crucea de Comandor al Ordinului Trandafirului Alb al Finlandei, Clasa Întâi (2019)
Nils Wahl
Nils Wahl
Judecător
Biografie și carieră

Născut în anul 1961 la Stockholm (Suedia), domnul Nils Wahl obține la Stockholms Universitet (Universitatea din Stockholm, Suedia) titlul de Juris kandidat (LL.M.) în 1987 și un doctorat în drept în 1995. Începând de la această dată, inițiază o carieră în principal universitară în cadrul căreia devine profesor asociat (docent) și titular al catedrei Jean-Monnet în drept european, iar ulterior, în 2001, profesor de drept european la Stockholms Universitet.

În perioada 1993-2004, domnul Wahl îndeplinește funcția de director general al unei fundații care își desfășoară activitatea în domeniul formării. Între anii 2001 și 2006, prezidează asociația suedeză Nätverket för europarättslig Forskning (Rețeaua pentru Cercetare în Drept European) și devine membru al Rådet för konkurrensfrågor (Consiliul pentru Probleme de Dreptul Concurenței, Suedia).

În anul 2006, domnul Wahl este numit judecător la Tribunalul Uniunii Europene. Îndeplinește această funcție până în 2012 și se alătură ulterior Curții de Justiție în calitate de avocat general, post pe care îl ocupă timp de șapte ani. Începând din anul 2019, este judecător la Curtea de Justiție.

Jean Richard de la Tour
Jean Richard de la Tour
Avocat general
Biografie și carieră

Născut în 1959 la Le Dorat (Franța), domnul Jean Richard de la Tour obține o diplomă de master în drept la Université Paris II (Universitatea Paris II, Franța) în 1982 înainte de a începe o formare profesională de magistrat la École nationale de la magistrature (Școala Națională de Magistratură, Bordeaux, Franța), între 1984 și 1986.

Numit judecător în 1986, își începe cariera profesională la tribunal d’instance de Limoges (Tribunalul de Primă Instanță din Limoges, Franța), unde își exercită funcțiile până în 1988, înainte de a ocupa, din 1988 până în 1996, un post de magistrat în administrația centrală a Ministerului Justiției francez în cadrul Direcției de proceduri civile și judiciare. Între 1996 și 2004, este referent juridic la Cour de cassation (Curtea de Casație, Paris, Franța).

Domnul Richard de la Tour își desfășoară apoi o parte din carieră la Curtea de Justiție a Comunităților Europene, începând din 2004, pentru a exercita, până în 2006, funcția de lector de hotărâri. Din 2006 până în 2012, îndeplinește funcția de referent juridic la Curtea de Justiție, la cabinetul doamnei judecătoare Pernilla Lindh și ulterior la cabinetul domnului judecător Carl Gustav Fernlund.

În 2012, se întoarce în țara de origine cu ocazia numirii sale ca avocat general la Camera socială a Curții de Casație. Va exercita această funcție concomitent cu cea de consilier special pe lângă procurorul general al Curții de Casație, până în 2017. Ulterior, este numit prim avocat general la Camera comercială, financiară și economică a Curții de Casație, post pe care îl ocupă din 2017 până în 2020.

Între 1998 și 2002, în paralel cu funcțiile sale judiciare, devine membru al Comisiei de studii și documentare a Curții de Casație și al Comisiei  pentru revizuirea condamnărilor penale de pe lângă Curtea de Casație din 1999 până în 2004. În perioada 2016-2020, este președinte al consiliului de administrație al Institut national des formations notariales (Institutul Național pentru Formări Notariale, Franța).

Domnul Richard de la Tour este avocat general la Curtea de Justiție începând de la 23 martie 2020.

Titluri și distincții onorifice
  • Cavaler în Ordinul Legiunii de Onoare (2016)
Athanasios Rantos
Athanasios Rantos
Avocat general
Biografie și carieră

Născut în anul 1953 la Atena (Grecia), domnul Athanasios Rantos obține, în 1976, o diplomă în drept la Panepistimio Athinon (Universitatea din Atena, Grecia) și își completează studiile, în 1990, cu un master specializat în dreptul european la Université libre de Bruxelles (Universitatea Liberă din Bruxelles, Belgia). În anul 1992, acesta devine „fellow” la Institutul Internațional pentru Drepturilor Omului [Geneva (Elveția) și Strasbourg (Franța)].

În anul 1978, exercită timp de un an profesia de avocat în cadrul Baroului din Atena, înainte de a integra Symvoulio tis Epikrateias (Consiliul de Stat, Grecia): între anii 1979 și 2020, ocupă succesiv funcțiile de auditor, de consilier asociat, apoi de consilier, devine vicepreședinte, apoi președinte. În perioada 2000-2020, este membru al Anotato Eidiko Dikastirio (Curtea Supremă Specială, Grecia) și, din 2011 până în 2020, este președinte al Eidiko Dikastirio Agogon Kakodikias (Curtea Specială pentru Cauzele privind Răspunderea Magistraților, Grecia). În perioada 1996-2020, face parte în calitate de membru, apoi de președint, din Anotato Symvoulio Dioikitikis Dikaiosynis (Consiliul Superior al Magistraturii Administrative, Grecia). Între anii 2011-2020, se consacră de asemenea funcției de președinte al Peitharchiko Symvoulio Melon Didaktikou Ereunitikou Prosopikou ton Anotaton Ekpaideutikon Idrymaton (Consiliul Disciplinar al Profesorilor din Instituțiile de Învățământ Superior, Grecia).

Pe lângă funcțiile sale jurisdicționale, domnul Rantos este însărcinat cu numeroase misiuni în calitate de președinte al mai multor comitete de elaborare a unor proiecte de legi. A fost membru al Κentriki Nomoparaskeuastiki Epitropi (Comitetul Central de Elaborare a Proiectelor de Legi, Grecia). Ca urmare a înclinației sale către învățământ, predă de asemenea cursuri de drept european și de drept administrativ la Ethniki Scholi Dimosias Dioikisis (Școala Națională de Administrație, Grecia), din 1990 până în 1994, precum și la Ethniki Scholi Dikastikon Leitourgon (Școala Națională de Magistratură, Grecia), din 1995 până în 2016,. Reflecțiile sale cu privire la diverse tematici juridice au condus la numeroase lucrări de cercetare, cele mai multe dintre acestea fiind publicate.

Domnul Rantos este numit judecător la Curtea de Justiție la 10 septembrie 2020, funcție pe care o exercită de la această dată.

Ineta Ziemele
Ineta Ziemele
Judecătoare
Biografie și carieră

Născută în 1970 la Jelgava (Letonia), doamna Ineta Ziemele obține, în 1993, o diplomă în drept la Latvijas Universitāte (Universitatea din Letonia), pe care o completează, în același an, cu o formare privind studiul sistemului juridic american, al dreptului și al politicii Comunităților Europene, precum și al științelor politice din cadrul Aarhus Universitet (Universitatea din Aarhus, Danemarca). Obține ulterior un master în drept internațional la Lunds Universitet (Universitatea din Lund, Suedia) în 1994 și își încheie studiile la Cambridge University (Universitatea din Cambridge, Regatul Unit), unde susține, în 1999, o teză de doctorat în drept.

Își începe cariera profesională în calitate de asistentă parlamentară la Parlamentul leton din 1990 până în 1992, înainte de a ocupa un post de consultantă la Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului leton din 1992 până în 1995. Numită consilieră pe lângă primul ministru leton în 1995, exercită de asemenea aceste funcții în cadrul Direcției generale a drepturilor omului a Consiliului Europei la Strasbourg (Franța) din 1999 până în 2001.

Pe de altă parte, doamna Ziemele desfășoară activități didactice începând din anul 1993, în calitate de asistentă universitară, în cadrul Departamentului de teorie juridică și politică, precum și în cadrul Departamentului de drept internațional și dreptul mării ale Latvijas Universitāte. Ulterior, până în 1999, este lector în drept internațional și în drept european, în timp ce înființează Institutul pentru Drepturile Omului din cadrul Latvijas Universitāte, pe care îl conduce până în același an. Este de asemenea profesoară „Söderberg", iar ulterior profesoară invitată la Rīgas Juridiskā augstskola (Școala Superioară de Drept din Riga, Letonia), unde deține, din 2001, o catedra profesorală de drept internațional și drepturile omului. Din 2001 până în 2005, predă și la Institutul Raoul Wallenberg al Lunds universitet, în calitate de profesoară invitată.

Cariera judiciară a doamnei Ziemele se deschide în anul 2005, inaugurată prin numirea sa în calitate de judecătoare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului la Strasbourg, funcție pe care o exercită de asemenea ca președintă de secție până în 2014. Numită judecătoare la Latvijas Republikas Satversmes tiesa (Curtea Constituțională, Letonia) în 2015, este președintă a acesteia din 2017 până în 2020.

Din 2017, este membră corespondentă a Academiei Științelor din Letonia, cu care colaborează prin intermediul cercetărilor sale în domeniul dreptului, care conduc la publicarea a numeroase lucrări.

Doamna Ziemele este numită judecătoare la Curtea de Justiție la 6 octombrie 2020, funcție pe care o exercită de la această dată.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Membră corespondentă a Academiei Științelor din Letonia
  • Editoare-șefă a „Baltic Yearbook of International Law”
Titluri și distincții onorifice
  • Decorația Triju Zvaigžņu ordenis (clasa IV) (Letonia) (2014)
  • Premiul Cabinetului Miniștrilor (Letonia) pentru contribuția semnificativă la dezvoltarea sistemului juridic leton, la consolidarea democrației și a statului de drept, precum și pentru realizările sale în știința juridică (2016)
  • Insigna de onoare de gradul 1 a sistemului judiciar (Letonia) (2018)
  • Diplomă onorifică acordată de Regiunea Jelgava (Letonia) (2018)
Jan Passer
Jan Passer
Judecător
Biografie și carieră

Născut în 1974 la Praga (Cehoslovacia), domnul Jan Passer studiază la Univerzita Karlova (Universitatea Carolină, Republica Cehă) și obține o diplomă în drept pe care o completează, în anul 2000, printr-un master în drept al Stockholms universitet (Universitatea din Stockholm, Suedia). În 2007, susține o teză de doctorat în drept la Univerzita Karlova.

Începând din anul 1997, desfășoară activități jurisdicționale în țara sa natală mai întâi în calitate de auditor de justiție la Městský soud v Praze (Tribunalul Municipal din Praga, Republica Cehă), post pe care îl va ocupa până în anul 2001, apoi în calitate de judecător la Obvodní soud pro Prahu 2 (Tribunalul Sectorului Praga 2, Republica Cehă), din 2001 până în 2005. În perioada 2005-2016, este judecător la Nejvyšší správní soud (Curtea Administrativă Supremă, Republica Cehă).

Ca urmare a experienței dobândite prin practica sa, domnul Passer predă în calitate de responsabil de curs de dreptul Uniunii, printre alte materii, la Universita Karlova în perioada 2001-2003, la Masarykova Univerzita (Universitatea Masaryk, Republica Cehă) în perioada 2006-2016, precum și la Univerzita Palackého v Olomouci (Universitatea Palacký din Olomouc, Republica Cehă) în perioada 2014-2016. În temeiul acestei experiențe, predă de asemenea dreptul la Academia de Justiție a Republicii Cehe, între anii 2001 și 2016.

Domnul Passer este numit judecător la Tribunalul Uniunii Europene la 19 septembrie 2016. Îndeplinește această funcție timp de patru ani, înainte de a fi numit, la 6 octombrie 2020, judecător la Curtea de Justiție, unde își exercită în prezent mandatul.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Membru fondator al Česká společnost pro evropské a srovnávací právo
Dimitrios Gratsias
Dimitrios Gratsias
Judecător
Biografie și carieră

Născut în anul 1957 la Atena (Grecia), domnul Dimitrios Gratsias obține o diplomă în drept la Ethniko kai Kapodistriako Panepistimio Athinon (Universitatea Națională și Capodistriană din Atena, Grecia) în 1980, precum și o diplomă de studii aprofundate (DEA) în drept public la université de Paris I, Panthéon-Sorbonne (Universitatea Paris I, Panthéon-Sorbonne, Franța) în 1981. În anul următor, Centre universitaire d'études communautaires et européennes (Centrul universitar pentru studii comunitare și europene, Universitatea Paris I, Franța) îi conferă un certificat de studii în drept comunitar.

În 1985, domnul Gratsias își începe cariera profesională la Symvoulio tis Epikrateias (Consiliul de Stat, Grecia), unde asumă funcția de auditor până în anul 1992. Ulterior, în 1992, este numit consilier asociat, apoi consilier de stat, în 2005. În paralel cu aceste funcții, este desemnat membru asociat al Anotato Eidiko Dikastirio (Curtea Supremă Specială, Grecia) pentru doi ani (1998, 1999) și este membru, în 2006, al Eidiko Dikastirio Agogon Kakodikias (Curtea Specială pentru Cauzele privind Răspunderea Magistraților, Grecia). În anul 2008, este membru al Anotato Dikastiko Symvoulio Dioikitikis Dikaiosinis (Consiliul Superior al Magistraturii Administrative, Grecia). În cursul anului judiciar 2009-2010, deține funcția de inspector pentru instanțele administrative.

Între anii 1994 și 1996, domnul Gratsias se alătură Curții de Justiție în calitate de referent juridic în cadrul cabinetului avocatului general Georges Cosmas.

Domnul Gratsias a fost judecător la Tribunal în perioada 25 octombrie 2010-6 octombrie 2021 și a deținut funcția de președinte de cameră în cadrul acestuia pentru două mandate succesive, în perioada 18 septembrie 2013-30 septembrie 2019. Exercită funcția de judecător la Curtea de Justiție începând cu data de 7 octombrie 2021.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Membru al Elliniki Enosi Evropaikou Dikaiou
Maria Lourdes Arastey Sahún
Maria Lourdes Arastey Sahún
Judecătoare
Biografie și carieră

Născută în anul 1959 la Tarragona (Spania), doamna Maria Lourdes Arastey Sahún studiază la Universitat de Barcelona (Universitatea din Barcelona, Spania), unde obține o diplomă în drept în 1983, înainte de a urma, în perioada 1984-1985, o formare profesională de magistrat în cadrul Escuela Judicial (Școala de Magistratură, Spania).

Este numită judecătoare de primă instanță la Juzgado de distrito de Sant Feliu de Llobregat (Tribunalul Districtual din Sant Feliu din Llobregat, Spania) și la Juzgado de distrito de Barcelona (Tribunalul Districtual din Barcelona, Spania) în perioada 1985-1989. În 1989, este repartizată timp de un an la Juzgado de lo Social n° 7 de Barcelona (Tribunalul pentru Litigii de Muncă și Securitate Socială nr. 7 din Barcelona, Spania) și va integra ulterior Camera socială a Tribunal Superior de Justicia de Cataluña (Curtea Superioară de Justiție din Catalonia, Spania), în cadrul căruia își va exercita funcția până în anul 2009. Este numită judecătoare la Tribunal Supremo (Curtea Supremă, Spania) începând din anul 2009. În perioada 2013-2021, își desfășoară de asemenea activitatea în calitate de judecătoare la Tribunalul Administrativ al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) (Bruxelles, Belgia).

În paralel cu cariera judiciară, doamna Arastey Sahún se consacră și unor activități didactice. Între anii 1998 și 2008, ocupă postul de profesor asociat de dreptului muncii și securității sociale la Universitat din Barcelona. A fost de asemenea responsabilă de curs în cadrul unor centre naționale de studii judiciare, în special în Spania (în mod regulat), în Bulgaria (2008) și în România (2008), precum și la Școala Juan Carlos I din America Centrală și Caraibe (2006). Doamna Arastey Sahún susține conferințe și participă la seminare în cadrul a numeroase universități. În sfârșit, a fost membră a mai multe organe care își desfășoară activitatea în special în domeniile dreptului Uniunii, formării și examinării competențelor judecătorilor, precum și modalităților alternative de soluționare a conflictelor.

Doamna Arastey Sahún este numită judecătoare la Curtea de Justiție la 7 octombrie 2021.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Membră a Grupului European de Magistrați pentru Mediere (GEMM), fosta președintă a secției spaniole a acestui și fosta vicepreședintă a comitetului său executiv european
  • Membră a consiliului consultativ al Asociației de Prietenie Franco-Spaniolă „MUJERES AVENIR”
  • Membră a consiliului de administrație al Asociación Española para el Estudio del Derecho Europeo (AEDEUR)
  • Membră a Asociación Española de Salud y Seguridad Social (AESSS)
  • Membră a Institutului de Drept European (ELI), a făcut parte din comitetele științifice ale reuniunilor anuale privind jurisprudența europeană ale „Spanish Hub” din cadrul acestuia (2018, 2019, 2020 și 2021)
  • Membră a asociației Women in a Legal World
  • Membră a consiliului științific al Femeris Journal of Gender Studies (Universidad Carlos III din Madrid)
  • Membră a comitetului de redacție al Revista de Seguridad Social
  • Membră a Consiliului consultativ al revistei Derecho Social y Empresa
Anthony Michael Collins
Anthony Michael Collins
Avocat general
Biografie și carieră

Născut în anul 1960 la New Haven (Statele Unite), domnul Anthony Michael Collins obține o diplomă în științe juridice la Trinity College Dublin (Irlanda) în 1984 și o diplomă de Barrister-at-law la Honourable Society of King’s Inns (Dublin) în anul 1986.

Își desfășoară cariera profesională în cadrul Baroului din Irlanda, în calitate de Barrister-at-law, în perioadele 1986-1990 și 1997-2003, și ulterior, în calitate de Senior Counsel, în perioada 2003-2013. Își suspendă temporar activitatea de Barrister-at-law în perioada 1990-1997 pentru a se alătura Curții de Justiție a Comunităților Europene în calitate de referent juridic pe lângă judecătorii Thomas Francis O’Higgins (din 1990 până în 1991) și John L. Murray (din 1991 până în 1997). Este desemnat membru al Delegației permanente a Consiliului Barourilor Europene (CCBE) la Curtea de Justiție și la Curtea de Justiție a Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) între anii 2006 și 2013. Începând cu anul 2015, ocupă de asemenea un post de profesor asociat de dreptul Uniunii la University College Cork (Colegiul Universitar din Cork, Irlanda). Este autorul a numeroase publicații și lucrări de drept administrativ irlandez și de dreptul Uniunii.

Domnul Collins este numit judecător la Tribunal la 16 septembrie 2013 și exercită funcția de președinte de cameră în cadrul celor două mandate care i-au fost încredințate, în perioada 21 septembrie 2016-7 octombrie 2021.

Începând de la 7 octombrie 2021, este avocat general la Curtea de Justiție.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Președinte al Irish Centre for European Law
  • Bencher al Honourable Society of King’s Inns
Miroslav Gavalec
Miroslav Gavalec
Judecător
Biografie și carieră

Născut în anul 1961 la Zlín (Cehoslovacia), domnul Miroslav Gavalec obține mai întâi o diplomă de inginer mecanic în domeniul mașinilor termice și al echipamentelor nucleare la České vysoké učení technické v Praze (Universitatea Politehnică din Praga, Cehoslovacia) și exercită ulterior diverse funcții în sectorul nuclear în perioada 1986-1991.

Interesul său pentru științele sociale îl determină să urmeze, între anii 1990 și 1995, studii de drept la Univerzita Komenského v Bratislave (Universitatea Comenius din Bratislava, Slovacia), unde obține în 1995 o diplomă de drept „Magister”, apoi titlul de doctor în drept (PhD) în anul 2010.

În anul 2001, este numit judecător pentru cauze comerciale și familiale și judecător de contencios administrativ la Okresný súd Bratislava III (Tribunalul Districtual din Bratislava III, Slovacia). Exercită această funcție până în 2005, an în care se alătură Najvyšší súd Slovenskej republiky (Curtea Supremă a Republicii Slovace), în cadrul căreia este mai întâi judecător al Secției administrative și, începând din anul 2009, președinte al Camerei întâi a Secției administrative.

În paralel cu cariera sa judiciară, domnul Gavalec se consacră de asemenea activităților didactice. Între anii 2005 și 2011, este responsabil de curs la Institutul de Științe Economice și Management al Paneurópska vysoká škola (Școala Superioară Paneuropeană, Slovacia).În perioada 2006-2014, este responsabil de curs la Institutul de drept administrativ și la Institutul de drept privat din cadrul Paneurópska vysoká škola.

Domnul Gavalec este totodată membru al Forumului pentru Mediu al Judecătorilor din Uniunea Europeană din 2005 până în 2020 și face parte, între anii 2006 și 2015, din Asociația Europeană a Judecătorilor de Contencios Administrativ.

Domnul Gavalec este numit judecător la Curtea de Justiție la 7 octombrie 2021.

Nicholas Emiliou
Nicholas Emiliou
Avocat general
Biografie și carieră

Născut la Famagusta (Cipru), domnul Nicholas Emiliou studiază la Ethniko kai Kapodistriako Panepistimio Athinon (Universitatea Națională și Capodistriană din Atena, Grecia), obținând o diplomă în drept în anul 1986. Își continuă studiile la London School of Economics and Political Science (Școala de Economie și Științe Politice din Londra, Regatul Unit), unde obține un master în drept european în 1987. În anul 1991, devine doctor în drept la University College London (University College din Londra, Regatul Unit).

În cadrul acestei universități, își începe cariera universitară în calitate de cercetător adjunct, în perioada 1988-1991. Desfășoară apoi o activitate didactică în domeniul dreptului european la University of Southampton (Universitatea din Southampton, Regatul Unit), între anii 1991 și 1993, și apoi la Queen Mary and Westfield College, University of London (Queen Mary and Westfield College, Universitatea din Londra, Regatul Unit), între anii 1993 și 1994. În perioada 1995-1997, este titular al catedrei Jean Monnet de integrare europeană la University of Durham (Universitatea din Durham, Regatul Unit). Între anii 1994 și 1997, în paralel cu aceste activități, domnul Emiliou este director de cercetare onorific (Honorary Senior Research fellow) la University College London și consilier special al ministrului afacerilor externe din Cipru.

În perioada 1997-1998, este ministru plenipotențiar în cadrul Departamentului Uniunii Europene al Ministerului Afacerilor Externe din Cipru, apoi, din 1998 până în 1999, delegat permanent adjunct al Republicii Cipru pe lângă Uniunea Europeană.

Între anii 1999 și 2002, domnul Emiliou este ambasador plenipotențiar și extraordinar al Republicii Cipru în Irlanda.

În perioada 2002-2004, exercită funcțiile de reprezentant permanent al Republicii Cipru pe lângă Consiliul Europei și de reprezentant al guvernului cipriot în cauzele cu care a fost sesizată Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În 2004, este numit reprezentant permanent al Republicii Cipru pe lângă Uniunea Europeană și exercită această funcție până în anul 2008.

Ulterior, domnul Emiliou este numit secretar permanent al Ministerului Afacerilor Externe din Cipru, funcție pe care o deține până în anul 2012.

În perioada 2012-2017, devine reprezentant permanent al Republicii Cipru pe lângă Organizația Națiunilor Unite la New York, înainte de a fi chemat în funcția de reprezentant permanent al Republicii Cipru pe lângă Uniunea Europeană, din 2017 până în 2021. Face parte de asemenea din Grupul de arbitri din cadrul Curții Permanente de Arbitraj de la Haga (Țările de Jos), între anii 1995-2016.

Domnul Emiliou este numit avocat general la Curtea de Justiție la 7 octombrie 2021.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Membru al Organizației Europene de Drept Public (EPLO)
  • Membru al Asociației de Drept Internațional (ramura cipriotă)
Titluri și distincții onorifice
  • Knight Commander with Star, Order of St. Gregory the Great, Vatican (2010)
Tamara Ćapeta
Tamara Ćapeta
Avocată generală
Biografie și carieră

Născută în anul 1967 la Zagreb (Croația), doamna Tamara Ćapeta își începe studiile la Sveučilište u Zagrebu (Universitatea din Zagreb, Croația), unde obține o diplomă în drept în 1991. Își continuă studiile la Colegiul Europei la Bruges (Belgia), unde obține, în anul 1993, un master în studii europene avansate. Din nou la Sveučilište u Zagrebu, inițiază redactarea unei teze și devine doctor în drept în anul 2001.

Doamna Ćapeta își începe cariera profesională în 1992, în calitate de funcționar la Ministerul Afacerilor Externe croat, în cadrul Departamentului pentru integrare europeană și al Departamentului pentru agențiile ONU cu sediul în Europa. Între anii 1994 și 1997, realizează o activitate de cercetare privind procesul de integrare europeană la Institut za razvoj i međunarodne odnose (Institutul pentru Dezvoltare și Relații Internaționale, Croația).

Inițiază o carieră universitară în anul 1997, în calitate de asistentă universitară în cadrul Departamentului de drept comercial și comerț internațional al Facultății de Economie a Sveučilište u Zagrebu. Din anul 2002, este profesoară la Facultatea de Drept a Sveučilište u Zagrebu, unde a fost unul dintre membrii fondatori ai Departamentului de drept public european.

În perioada 2013-2014, doamna Ćapeta este numită șefă a Unității de traducere de limbă croată din cadrul Direcției generale multilingvism a Curții de Justiție a Uniunii Europene, perioadă în urma căreia își va relua activitatea didactică la Sveučilište u Zagrebu. Între anii 2015 și 2021, este numită, în cadrul acestei universități, șefă a Departamentul de drept public european  și directoare a Programului de studii postuniversitare în dreptul european. Fondatoare, în 2018, a Centrului de Excelență Jean Monnet, se consacră cercetării privind statul de drept și deține funcția de coordonatoare a acestuia în perioada 2018-2021.

Doamna Ćapeta este autoarea a numeroase publicații în domeniul dreptului Uniunii. Este fondatoare a unei reviste internaționale în dreptul Uniunii, singura existentă până în prezent în Croația, fiind de asemenea redactor-șef al acesteia între anii 2010 și 2015. În paralel cu activitatea sa didactică la Sveučilište u Zagrebu, este profesoară invitată de dreptul Uniunii în cadrul programului de schimburi universitare al Facultății de Drept a Indiana University (Universitatea din Indiana, Statele Unite), între anii 2005 și 2010, apoi, în anul 2016, la University of Pittsburgh (Universitatea din Pittsburgh, Statele Unite) și la Zhōngguó Zhèngfǎ Dàxué (Universitatea Chineză de Științe Politice și Drept, China). Predă de asemenea în cadrul unor programe de formare continuă în dreptul Uniunii adresate judecătorilor și funcționarilor croați, organizate de Pravosudna akademija (Academia Judiciară, Croația) și Državna škola za javnu upravu (Școala de Stat de Administrație Publică, Croația).

În anul 2020, doamna Ćapeta a fost numită de un comitet mixt al Uniunii Europene în calitate de membră a grupului special de arbitraj în temeiul Acordului de retragere a Regatului Unit, funcție pe care a încetat să o exercite ca urmare a numirii sale ca avocată generală la Curtea de Justiție.

Doamna Tamara Ćapeta este numită avocată generală la Curtea de Justiție la 7 octombrie 2021.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Membră a Hrvatske udruge za europsko pravo (CROSEL)
  • Membră a Federației Internaționale de Drept European (FIDE)
  • Membră a University Association for Contemporary European Studies (UACES)
  • Membră a Hrvatski pravni centar (HPC)
  • Membră a Asociației Foștilor Studenți ai Colegiului Europei
  • Membră a Asociației Croate a Foștilor Studenți ai Collège d’Europe
  • Membră a Asociației Croate a Foștilor Laureați Fulbright
  • Membră a Hrvatske udruge za studij Europske unije (CEUSA)
  • Membră a comitetului de redacție al Croatian Yearbook of European Law and Policy
  • Membră a comitetului științific al Collana di Diritto per l’Economia del Dipartimento di Studi economico-aziendali e Diritto per l’Economia — Università degli Studi di Milano-Bicocca
Laila Medina
Laila Medina
Avocată generală
Biografie și carieră

Născută în anul 1971 la Jelgava (Letonia), doamna Laila Medina studiază la IMO International Maritime Law Institute (Institutul de Drept Maritim Internațional al OMI, Malta), unde obține o diplomă de master în drept maritim internațional în 1995. Obține ulterior, în anul 2002, o diplomă de master în dreptul Uniunii la Rīgas Juridiskā augstskola (Școala Superioară de Drept din Riga, Letonia).

Începând din anul 1995, integrează serviciile Ministerului Transporturilor leton în calitate de șefă a Diviziei juridice și directoare adjunctă a Departamentului maritim. Exercită aceste funcții până în 2002, anul numirii sale, în cadrul ministerului menționat, pe postul de consilier al secretarului de stat pentru afaceri europene.

În perioada 2004-2005, doamna Medina ocupă postul de șefă adjunctă a Biroului pentru afaceri europene din cadrul Cancelariei de Stat a Republicii Letonia.

În 2005, integrează serviciile Ministerului Justiției leton în calitate de directoare a Departamentului de planificare al politicilor. Începând din anul 2006, asumă în cadrul Ministerului Justiției funcția de secretar de stat adjunct pentru politica sectorială, apoi, din 2009 până în 2021, pe cea de secretar de stat adjunct pentru politica juridică.

Cariera doamnei Medina cuprinde de asemenea activități didactice. Între anii 1998 și 2006, este responsabilă de curs în domeniul dreptului european și în domeniul dreptului instituțional al Uniunii Europene la Valsts administrācijas skola (Școala de Administrație Publică, Letonia). În 2012, predă cursuri de formare magistraților și notarilor cu privire la Regulamentul Roma III. În sfârșit, din anul 2008, este membră a consiliului Facultății de Drept a Biznesa augstskola Turība (Școala Superioară de Afaceri „Turība”, Letonia).

Doamna Medina este numită avocată generală la Curtea de Justiție la 7 octombrie 2021.

Afiliere la fundații, organisme sau instituții în domeniul juridic, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ
  • Membră a Eiropas Savienības tiesību asociācija
Titluri și distincții onorifice
  • Medalia de Onoare clasa a treia a Sistemului Judiciar al Republicii Letonia: pentru exercitarea exemplară, onestă și novatoare a unor funcții oficiale în domeniul justiției și pentru dezvoltarea cunoștințelor și a profesionalismului persoanelor care fac parte din sistemul judiciar (2011)
Alfredo Calot Escobar
Alfredo Calot Escobar
Grefier
Biografie și carieră

Născut în anul 1961 la Valencia (Spania), domnul Alfredo Calot Escobar studiază la Universidad de Valencia (Universitatea din Valencia, Spania), unde obține o diplomă în drept în 1984.

În ianuarie 1986, este recrutat de Consiliul Camerelor de Comerț din Comunitatea Autonomă Valencia în funcția de analist comercial la Oficiul Comercial al Spaniei din Toronto (Canada). Își exercită activitatea în cadrul acestuia până la intrarea în funcție la Curtea de Justiție a Comunităților Europene, la 16 iulie 1986, în urma participării cu succes la concursul general destinat ocupării primelor posturi de juriști-lingviști de limbă spaniolă în cadrul Direcției de traducere.

În anul 1990, este promovat pe postul de jurist revizor și exercită această funcție până în 1993, dată la care se alătură Serviciului de presă și informare al Curții.

În 1995, participă cu succes la un nou concurs general de administratori organizat de Parlamentul European. Acesta îi permite să integreze Secretariatul Comisiei instituționale, unde este însărcinat să pregătească diverse raporturi juridice în atenția deputaților, în special în cadrul Conferinței interguvernamentale care a precedat încheierea Tratatului de la Amsterdam.

În anul 1996, i se solicită să se alăture cabinetului grefierului Curții de Justiție, unde exercită funcția de atașat până în anul 1999, dată la care este numit referent juridic pe lângă avocatul general Dámaso Ruiz-Jarabo Colomer.

Îmbogățit ca urmare a diversității experienței sale profesionale, reintegrează serviciul de traducere al Curții în anul 2000, în calitate de șef al Unității de limbă spaniolă, la a cărei instituire contribuise cu 14 de ani în urmă.

În anul 2001, este numit director al Direcției de traducere într-un moment esențial al istoriei multilingvismului, întrucât se pregătește extinderea Uniunii cu zece noi state membre și, odată cu acesta, cvasidublarea numărului de limbi oficiale, care ajung de la 11 la 20.

În urma evoluției structurii serviciilor administrative ale instituției, domnul Calot Escobar este numit director general al Direcției generale de traducere în iunie 2007.

La 6 octombrie 2010, este ales grefier al Curții de Justiție, funcție pe care o ocupă de la această dată în urma reînnoirii mandatului său în anul 2022, la finalul celui de al doilea mandat.

Titluri și distincții onorifice
  • Orden del merito civil
  • Cruz distinghida de primera clase San Raimundo de Peñafort
  • Alumni Plus Universitat de Valencia