Născut în anul 1960 la Gorredijk (Țările de Jos), domnul Marc van der Woude urmează primii ani de studii la Rijksuniversiteit Groningen (Universitatea din Groningen, Țările de Jos), unde obține în anul 1983 o licență în drept. Își continuă studiile la Collège d’Europe (Colegiul Europei, Belgia) până în anul 1984.

Încă de la sfârșitul studiilor, se implică foarte activ în învățământ și cercetare în cadrul Colegiului Europei, unde este asistent până în anul 1986. Ulterior, este lector la Universiteit Leiden (Universitatea din Leiden, Țările de Jos) din 1986 până în 1987. Pe parcursul întregii cariere, rămâne atașat învățământului și i se încredințează, începând din 2000, o catedră de profesor de drept la Erasmus Universiteit Rotterdam (Universitatea Erasmus din Rotterdam, Țările de Jos). Autor a numeroase publicații, contribuie la dezvoltarea unor lucrări în dreptul concurenței, printre care se numără mai multe lucrări de referință în materie.

În paralel cu angajamentele sale universitare, domnul van der Woude desfășoară o carieră de practician. În perioada 1987-1989, intră în serviciul Comisiei Comunităților Europene, în cadrul căreia asigură funcția de raportor pe lângă Direcția Generală Concurență. Se alătură apoi Curții de Justiție a Comunităților Europene și colaborează, în calitate de referent juridic, cu judecătorii Thymen Koopmans și Paul Joan George Kapteyn din 1989 până în 1992. Comisia Europeană îl numește administrator în cadrul Unității de coordonare în cadrul Direcției Generale Concurență, funcție pe care o exercită în perioada 1992-1993, înainte de a deveni membru al Serviciului  juridic al acesteia, din 1993 până în 1995. Începând de la această dată, devine avocat în baroul din Bruxelles (Belgia), unde practica sa contencioasă se concentrează în domeniul dreptului concurenței.

Domnul van der Woude este numit judecător la Tribunal la 13 septembrie 2010. Omologii săi îl aleg președinte de cameră la 18 septembrie 2013 și vicepreședinte la 20 septembrie 2016. La 27 septembrie 2019, este ales președinte al instanței menționate și își desfășoară activitatea în această calitate de la această dată.

Născut în anul 1969 la Nicosia (Cipru), domnul Savvas S. Papasavvas studiază la Ethnikó kai Kapodistriakó Panepistímio Athinón (Universitatea Națională și Capodistriană din Atena, Grecia), unde obține echivalentul unui master în drept (Ptychion) în 1991. Urmează studii postuniversitare la université de Paris II (Universitatea Paris II, Franța), care îi conferă, în 1992, o diplomă de studii aprofundate în drept public. În anul 1995, la finalul studiilor de doctorat efectuate la université d’Aix-Marseille III (Universitatea Aix-Marseille III, Franța), obține titlul de doctor în drept.

Admis în Baroul din Cipru, membru al Baroului din Nicosia din 1993, domnul Papasavvas își continuă cariera de avocat până la numirea sa la Tribunal în anul 2004.

Se consacră de asemenea învățământului la Panepistímio Kýprou (Universitatea din Cipru) în calitate de responsabil de curs între anii 1997 și 2002, înainte de a fi ales conferențiar în drept constituțional în perioada 2002-2004.

Domnul Papasavvas este numit judecător la Tribunal la 12 mai 2004 și asigură funcția de președinte de cameră cu ocazia a două mandate consecutive, în perioada 15 septembrie 2010-25 septembrie 2016. Colegii săi îl aleg vicepreședinte al Tribunalului la 27 septembrie 2019 și își exercită funcțiile în această calitate în cadrul Tribunalului.

Născut în anul 1962 în Luxemburg (Marele Ducat al Luxemburgului), domnul Dean Spielmann obține o licență în drept în 1988 la Université catholique de Louvain (Universitatea Catolică din Louvain, Belgia), înainte de a-și continua studiile la Fitzwilliam College din cadrul University of Cambridge (Universitatea din Cambridge, Regatul Unit), unde obține titlul de Master of Laws în 1990.

Exercită profesia de avocat în Baroul din Luxemburg din 1989 până în 2004 și urmează de asemenea o carieră universitară în predarea dreptului penal, a drepturilor omului și a procedurilor în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, printre alte materii. În perioada 1991-1997, ocupă un post de asistent de cercetare la Universitatea Catolică din Louvain și un post de responsabil de curs asociat la Université du Luxembourg (Universitatea din Luxemburg) între anii 1996 și 2006. În perioada 1997-2009, este de asemenea responsabil de curs la Université Nancy II (Universitatea Nancy II, Franța) și, în anii 2017 și 2018, predă la Institut d'études politiques de Paris (Institutul de Studii Politice din Paris, Franța).

Totodată, este autorul a numeroase lucrări și articole și membru al unor comitete științifice și de redacție ale mai multor reviste juridice.

În anul 2000, este desemnat membru al Comisiei Consultative pentru Drepturile Omului din Luxemburg, din care face parte până în anul 2004. În perioada 2002-2004, este de asemenea membru al comitetelor pentru drepturile omului și de drept penal ale Consiliului Barourilor Europene (CCBE), precum și membru al rețelei Uniunii Europene de experți independenți în materia drepturilor fundamentale.

Numit judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg (Franța) în 2004, devine succesiv președinte de secție în anul 2011, vicepreședintele în anul 2012, apoi președinte între anii 2012 și 2015.

Domnul Spielmann este numit judecător la Tribunal la 13 aprilie 2016 și asigură funcția de președinte de cameră în cadrul acestuia începând cu 30 septembrie 2019.

Născută în anul 1974 la Nicosia (Cipru), doamna Anna Marcoulli absolvă dreptul la University of East Anglia (Universitatea din East Anglia, Regatul Unit) în 1995 și obține în 1996 un master în drept la University of Bristol (Universitatea din Bristol, Regatul Unit).

Admisă ca avocată în Cipru în anul 1997, integrează serviciul juridic al Republicii Cipru în calitate de membru al Departamentului de drept al Uniunii Europene în perioada 1998-2008.

În 2005, intră în serviciul Curții de Justiție a Comunităților Europene în calitate de expertă națională detașată la Direcția cercetare și documentare și exercită această funcție până în anul 2007. Ulterior, se alătură serviciului juridic al Comisiei Europene între anii 2008-2016. În anul 2012, participă la gestionarea lucrărilor președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene și își asumă, în acest cadru, funcția de consilier juridic.

Doamna Marcoulli este numită judecătoare la Tribunalul Uniunii Europene la 13 aprilie 2016. La 30 septembrie 2019, colegii săi o aleg președintă de cameră, funcție pe care o exercită de la această dată.

Născut în anul 1953 la Lisabona (Portugalia), domnul Ricardo da Silva Passos obține în anul 1975 o diplomă în drept la Universidade Clássica de Lisboa (Universitatea Clasică din Lisabona, Portugalia) și o diplomă de studii aprofundate la université de Strasbourg (Universitatea din Strasbourg, Franța) în anul 1978. Își completează apoi studiile la Harvard University (Universitatea Harvard, Statele Unite), unde obține o diplomă de Master of Laws în anul 1984.

Începând din 1975, exercită timp de un an funcția de subdelegat („subdelegagado”) al procurorului Republicii pe lângă Tribunal Judicial da Comarca de Cascais (Tribunalul de Arondisment din Cascais, Portugalia), înainte de a se alătura, ca jurist, secretariatului Comisiei Europene a Drepturilor Omului (Consiliul Europei - Strasburg, Franța) în perioada 1978-1986. În anul 1986, intră în serviciul Curții de Justiție ca referent juridic pe lângă judecătorul José Carlos de Carvalho Moitinho de Almeida.

Din 1988 până în 1999, este numit șef de divizie la secretariatul Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile cetățenilor a Parlamentului European, în cadrul căruia devine șef de unitate al Serviciului juridic între anii 1999 și 2010. Ulterior, în cadrul aceluiași serviciu, preia conducerea afacerilor instituționale și parlamentare din 2010 până în 2016. În anul 2002, este desemnat membru al secretariatului Convenției pentru viitorul Europei.

Domnul da Silva Passos este numit judecător la Tribunal la 19 septembrie 2016 și a fost ales de colegii săi în funcția de președinte de cameră la 30 septembrie 2019.

Născut în anul 1966 la Aalborg (Danemarca), domnul Jesper Svenningsen urmează studii de drept la Aarhus Universitet (Universitatea din Aarhus, Danemarca), la finalul cărora obține juridisk kandidateksame în 1989.

După finalizarea studiilor universitare, își începe cariera profesională ca avocat stagiar la Kammeradvokaten (cabinet de avocatură care acționează în calitate de consilier juridic al guvernului danez, Copenhaga), pentru a deveni ulterior referent juridic pe lângă avocatul general Claus Gulmann la Curtea de Justiție, în perioada 1991-1993. Colaborează din nou cu Kammeradvokaten între anii 1993 și 1995, perioadă în care va fi admis ca avocat în Danemarca și i se va acorda dreptul de a pleda pe lângă Landsret (Curtea de Apel, Danemarca). În această perioadă, a predat de asemenea la Københavns Universitet (Universitatea din Copenhaga, Danemarca), în calitate de responsabil de curs în domeniul dreptului Uniunii.

Între anii 1995 și 1999, este conferențiar, apoi director interimar la Institut Européen d’Administration Publique (Institutul European de Administrație Publică, IEAP) la Luxemburg, cu excepția anului 1997, când întrerupe exercitarea acestor funcții pentru a colabora la Bruxelles cu un cabinet de avocatură danez. În 1999, integrează serviciul juridic al Autorității de Supraveghere a Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) și, în anul 2000, serviciile Curții de Justiție a Uniunii Europene în calitate de jurist-lingvist. În paralel cu această din urmă funcție, în anul 2003, este rechemat în calitate de referent juridic alături de domnul Claus Gulmann, devenit judecător la Curtea de Justiție. În perioada 2006-2013, este referent juridic pe lângă domnul judecător Lars Bay Larsen la Curtea de Justiție.

Domnul Svenningsen este numit judecător la Tribunalul Funcției Publice la 7 octombrie 2013 și exercită această funcție până la dizolvarea instanței menționate la 1 septembrie 2016. Este numit judecător la Tribunalul Uniunii Europene la 19 septembrie 2016 și este ales președinte de cameră de către colegii săi la 30 septembrie 2019.

Născută în anul 1967 la Porto (Portugalia), doamna Maria José Costeira obține o diplomă în drept la Facultatea de Drept a Universidade de Coimbra (Universitatea din Coimbra, Portugalia,) în anul 1991, și urmează, în anul 2001, studii postuniversitare în dreptul proprietății intelectuale la Facultatea de Drept a Universidade de Lisboa (Universitatea din Lisabona, Portugalia).

Avocată stagiară în cadrul Baroului din Coimbra (Portugalia) între anii 1991 și 1992, integrează Centro de Estudos Judiciários (Școala Națională de Magistratură, Portugalia), în calitate de auditoare de justiție în anul 1992. Numită judecătoare în anul 1995, își exercită funcția la Tribunal Judicial da Comarca de Cascais (Tribunalul de Arondisment din Cascais, Portugalia), la Tribunal Judicial da Comarca de Ferreira do Zêzere (Tribunalul de Arondisment din Ferreira do Zêzere, Portugalia) și la Tribunal da Pequena Instância Criminal de Lisboa (Tribunalul Corecțional din Lisabona, Portugalia), între anii 1995 și 1997, la Tribunal do Comércio da Comarca de Lisboa (Tribunalul Comercial de Arondisment din Lisabona, Portugalia), între anii 1999 și 2016, precum și la Tribunal da Relação de Coimbra (Curtea de Apel din Coimbra, Portugalia), în 2016. Activitatea sa în cadrul magistraturii nu se limitează la soluționarea cauzelor, ci este de asemenea marcată de participarea la reprezentarea corpului magistraților, în calitatea sa, în perioada 2012-2015, de secretar general al Asociației Judecătorilor Portughezi, pe care o prezidează ulterior până în anul 2016.

Doamna Costeira predă, în calitate de profesoară invitată, dreptul proprietății industriale, dreptul concurenței și dreptul comercial la facultățile de drept ale Universidade de Lisboa, Universidade de Coimbra, Universidade Nova de Lisboa (Universitatea Nouă din Lisabona, Portugalia), Universidade Católica Portuguesa (Universitatea Catolică Portugheză, Portugalia), la Escola de Direito da Universidade do Minho (Școala de Drept a Universității din Minho, Portugalia), precum și la Centro de Estudos Judiciários, începând din anul 2003.

Doamna Costeira este numită judecătoare la Tribunalul Uniunii Europene la 19 septembrie 2016 și a fost aleasă de colegii săi în funcția de președintă de cameră la 30 septembrie 2019.

Născut în anul 1978 la Iambol (Bulgaria), domnul Alexander Kornezov obține o diplomă în drept la Sofiyski universitet Sveti Kliment Ohridski (Universitatea din Sofia „Sfântul Clement din Ohrida”, Bulgaria) în 2002 și un Master of Laws în drept european la Colegiul Europei la Bruges (Belgia) în 2004. Urmează studii de doctorat în drept la Balgarska Akademia na naukite (Academia Bulgară de Științe), unde își susține teza în 2008.

În perioada 2004-2006, este avocat în Baroul din Bruxelles (Belgia), exercitând această profesie la un cabinet de avocatură. În anul 2007, intră în serviciul Curții de Justiție și exercită în cadrul acesteia, până în 2016, funcția de referent juridic pe lângă judecătorul Alexander Arabadjiev.

Domnul Kornezov se consacră de asemenea învățământului, în calitate de conferențiar în dreptul procedural al Uniunii, la Universitet za natzionalno i svetovno stopanstvo (Universitatea de Economie Națională și Mondială, Bulgaria) din 2008 până în 2012 și la Sofiyski universitet Sveti Kliment Ohridski în perioada 2010-2013. Între anii 2014 și 2016, este profesor asociat în dreptul Uniunii și în drept internațional privat la Balgarska Akademia na naukite. Începând din anul 2020, predă dreptul Uniunii în domeniul achizițiilor publice la université du Luxembourg (Universitatea din Luxemburg). Numeroasele sale lucrări în domeniul dreptului Uniunii l-au condus de asemenea să susțină conferințe în mai multe universități din diferite state membre. Este autorul a numeroase publicații și lucrări de dreptul Uniunii.

Domnul Kornezov este judecător la Tribunalul Funcției Publice în perioada 13 aprilie 2016-31 august 2016. Este numit judecător la Tribunal la 19 septembrie 2016 și exercită funcția de președinte de cameră în cadrul acestei instanțe începând cu data de 30 septembrie 2019.

Născut în anul 1954 în Luxemburg (Marele Ducat al Luxemburgului), domnul Marc Jaeger obține un master în drept la université Robert Schuman (Universitatea Robert Schuman, Franța) la Strasbourg în 1979 și își continuă studiile la Colegiul Europei la Bruges (Belgia), care îi eliberează o diplomă de studii europene aprofundate în anul 1980.

Admis în Baroul din Luxemburg în 1981, domnul Jaeger exercită profesia de avocat până în anul 1983. Ulterior, este desemnat ca „attaché de justice” (auditor de justiție) delegat pe lângă procurorul general al Luxemburgului și exercită această funcție timp de un an, înainte de a fi numit judecător la tribunal d’arrondissement de Luxembourg (Tribunalul Districtual din Luxemburg), din 1984 până în 1986.

Intră în serviciul Curții de Justiție ca referent juridic pe lângă avocatul general Jean Mischo, cu care colaborează în perioada 1986-1988, și se alătură ulterior cabinetului judecătorului G. Federico Mancini în perioada 1988-1996.

Pe lângă funcțiile sale judiciare, domnul Jaeger predă în calitate de responsabil de curs la université du Luxembourg (Universitatea din Luxemburg) începând din anul 2003, precum și, din anul 2015, în cadrul Libera Università Internazionale degli Studi Sociali Guido Carli (Universitatea Liberă Internațională de Studii Sociale Guido Carli, Italia). În perioada 2001-2018, prezidează Institut universitaire international Luxembourg (Institutul Universitar Internațional din Luxemburg, IUIL) și, între anii 2011 și 2016, consiliul de conducere al Universității din Luxemburg.

Domnul Jaeger este numit judecător la Tribunal la 11 iulie 1996 și exercită funcția de președinte de cameră în cadrul acestei instanțe în perioada 10 septembrie 2004-31 august 2007. Ales de colegii săi în funcția de președinte al Tribunalului, îndeplinește această funcție timp de patru mandate succesive, în perioada 17 septembrie 2007-26 septembrie 2019.

Născut în anul 1963 la Copenhaga (Danemarca), domnul Sten Frimodt Nielsen obține o diplomă în drept la Københavns Universitet (Universitatea din Copenhaga, Danemarca) în 1988.

Își începe cariera profesională în calitate de funcționar în cadrul Ministerului Afacerilor Externe danez între anii 1988 și 1991, înainte de a fi numit secretar al ambasadei la Reprezentanța Permanentă a Danemarcei pe lângă Organizația Națiunilor Unite la New York (Statele Unite), din 1991 până în 1994. Din nou în Danemarca, integrează într-o primă etapă serviciul juridic al Ministerului Afacerilor Externe danez în perioada 1994-1995 și, într-o a doua etapă, serviciul prim-ministrului danez în perioada 1995-1998, în calitate de consilier, iar ulterior în calitate de consilier principal.

Între anii 1998-2001, se alătură Reprezentanței Permanente a Danemarcei pe lângă Uniunea Europeană în calitate de ministru consilier. Din 2001 până în 2002, reintegrează serviciul prim-ministrului danez în calitate de consilier special pentru problemele juridice, șef de departament și jurisconsult din 2002 până în 2004, apoi subsecretar de stat și jurisconsult din 2004 până în 2007.

Domnul Frimodt Nielsen se consacră de asemenea învățământului în perioada 1988-1991, în calitate de responsabil de curs în domeniul dreptului internațional și al dreptului european la Københavns Universitet, unde deține ulterior funcția de profesor asociat.

Domnul Frimodt Nielsen este numit judecător la Tribunal la 17 septembrie 2007. Colegii săi îi încredințează funcția de președinte de cameră pentru două mandate consecutive, în perioada 18 septembrie 2013-31 august 2019.

Născut în anul 1952 la Košice (Slovacia), domnul Juraj Schwarcz obține un master în drept în 1975 și titlul de doctor în drept la Univerzita Komenského v Bratislave (Universitatea Comenius din Bratislava, Slovacia) în anul 1979.

Își începe cariera profesională în calitate de consilier juridic de întreprindere din 1975 până în 1990 și se alătură, în anul 1991, corpului magistraturii din țara sa natală în calitate de grefier responsabil cu registrul comerțului de pe lângă Mestský súd v Košiciach (Tribunalul Municipal din Košice, Slovacia). Anul următor este numit judecător în cadrul acestei instanțe. Între anii 1992 și 2009, exercită de asemenea funcția de judecător la Krajský súd v Košiciach (Curtea Regională din Košice, Slovacia) și deține, în perioada 1994-2009, funcția de președinte de cameră. În perioada 2005-2009, este desemnat președinte al Colegiului de drept comercial. În anul 2004, se alătură timp de un an, în calitate de judecător detașat, Camerei de drept comercial a Najvyšší súd Slovenskej republiky (Curtea Supremă a Republicii Slovace).

În perioada 1997-2009, este membru extern al departamentului de drept comercial și economic al Univerzita Pavla Jozefa Šafárika v Košiciach (Universitatea Pavol-Jozef-Šafárik din Košice, Slovacia) și membru al corpului didactic al Justičná akadémia Slovenskej republiky (Academia Judiciară a Republicii Slovace) între anii 2005 și 2009.

Domnul Schwarcz este numit judecător la Tribunal la 7 octombrie 2009.

Născută în anul 1958 la Treavna (Bulgaria), doamna Mariyana Kancheva este titulara unei diplome de master în drept obținute în 1984, eliberată de Sofiyski universitet „Sveti Kliment Ohridski” (Universitatea din Sofia „Sfântul Clement din Ohrida”, Bulgaria), precum și a unei diplome suplimentare de master în drept european obținut în 2009, eliberată de Institut d’études européennes (Institutul de Studii Europene) din cadrul Université libre de Bruxelles (Universitatea Liberă din Bruxelles, Belgia).

Își începe cariera profesională ca judecător stagiar în perioada 1985-1986 la Sofiyski Okrazhen Sad (Tribunalul Regional din Sofia, Bulgaria). Consilier juridic între anii 1986-1988, se consacră ulterior profesiei de avocat în Baroul din Sofia (Bulgaria) până în anul 2011, precum și la Bruxelles (Belgia) din 2007 până în 2011. În perioada 1992 și 1994, doamna Kancheva ocupă postul de directoare generală a Biroului de servicii pentru corpul diplomatic din cadrul Ministerului Afacerilor Externe bulgar. Pe parcursul întregii sale cariere, s-a specializat de asemenea în mai multe domenii, între care dreptul proprietății intelectuale [fiind înscrisă în Registrul consilierilor în proprietate industrială ținut de Patentno Vedomstvo na Republika Bulgaria (Oficiul pentru Brevete din Republica Bulgaria)] și în drept economic (fiind înscrisă în Registrul administratorilor judiciari pentru procedurile de lichidare și reorganizare judiciară ținut de Ministerul Justiției din Bulgaria).

În plus, deține funcția de arbitru în cadrul soluționării litigiilor comerciale în Bulgaria. În calitate de consilier juridic în Parlamentul bulgar, participă la redactarea a diverse texte legislative. Este autoarea mai multor publicații în domeniul dreptului Uniunii Europene. De asemenea, doamna Kancheva a intervenit în cadrul a numeroase seminarii, forumuri și conferințe la nivel național și internațional.

Doamna Kancheva este numită judecătoare la Tribunal la 19 septembrie 2011.

Născut în anul 1961 la Sliema (Malta), domnul Eugène Buttigieg urmează studii de drept la Università ta' Malta (Universitatea din Malta), unde obține un doctorat în drept (LL.D) în 1986. În 1991, obține un master în drept european la University of Exeter (Universitatea din Exeter, Regatul Unit) și, în 2004, un doctorat în drept la University of London (Universitatea din Londra, Regatul Unit).

Admis ca avocat în Malta din anul 1987, își începe cariera profesională în cadrul Ministerului Justiției maltez, unde ocupă un post de jurist în perioada 1987-1990. Se alătură apoi Ministerului Afacerilor Externe maltez, în calitate de jurist principal, între anii 1990 și 1994.

Începând din 1994, domnul Buttigieg se consacră în principal învățământului: este responsabil de curs la Università ta’ Malta în perioada 1994-2001, conferențiar în perioada 2001-2006 și profesor asociat la Università ta' Malta începând din 2007. În anul 2009, i se încredințează o catedră Jean Monnet în drept european și în anul 2019 este promovat ca profesor. Este de asemenea profesor de dreptul concurenței invitat la Queen Mary University of London (Universitatea Queen Mary din Londra, Regatul Unit). M. Buttigieg este autorul a numeroase publicații în domeniul dreptului Uniunii și al dreptului concurenței.

În perioada 1994-2005, este membru al Copyright Board (Comisia pentru Dreptul de Autor, Malta) și exercită, între anii 1994 și 2012, funcția de consilier juridic în domeniul dreptului Uniunii, al dreptului concurenței, al dreptului de proprietate intelectuală și al protecției consumatorilor în sectorul privat. Tot în această calitate se alătură, în perioada 2000-2012, Ministerului Economiei maltez și Malta Competition and Consumer Affairs Authority (Autoritatea Malteză pentru Concurență și Protecția Consumatorilor). Între anii 2001 și 2009, este, în plus, membru în cadrul Malta Resources Authority (Autoritatea Malteză de Gestionare a Resurselor).

Domnul Buttigieg este numit judecător la Tribunal la 8 octombrie 2012.

Născut în anul 1974 la Tartu (Estonia), domnul Lauri Madise obține o diplomă în drept la Tartu Ülikool (Universitatea din Tartu, Estonia) în 1998 și la université de Poitiers (Universitatea din Poitiers, Franța) în anul 1995.

El își începe cariera profesională în calitate de consilier în Ministerul Justiției estonian între anii 1995 și 1999, înainte de a fi numit șef al secretariatului Comisiei constituționale a Parlamentului estonian, în perioada 1999-2002.

În anul 2002, domnul Madise între serviciul corpului magistralei din țara sa natală în calitate de judecător la Tallinna Ringkonnakohus (Curtea de Apel din Tallinn, Estonia). În 2005, este de asemenea desemnat membru al Comisiei de Examinare în Magistratură și participă la lucrări legislative în domeniul dreptului constituțional și al dreptului administrativ.

Domnul Madise este numit judecător la Tribunal la 23 octombrie 2013.

Născut în anul 1963 la Plungė (Lituania), domnul Virgilius Valančius obține o diplomă de drept la Vilniaus universitetas (Universitatea din Vilnius, Lituania) în 1986, precum și un doctorat în drept la Mykolo Romerio universitetas (Universitatea Mykolas Romeris, Lituania) în 2000. Își depune candidatura pentru obținerea unei diplome de abilitare în 2008 la Mykolo Romerio universitetas, care îi conferă acest titlu în anul 2008.

În 1986, domnul Valančius își începe cariera profesională în calitate de procuror, funcție pe care o exercită până în anul 1990. În perioada 1991-1994, intră în serviciul magistraturii în țara sa natală în calitate de judecător, iar ulterior, în perioada 1993-1994, în calitate de vicepreședinte al Vilniaus miesto apylinkės teismas (Tribunalul Districtual din Vilnius, Lituania). Între anii 1995 și 2002, este numit judecător la Lietuvos apeliacinis teismas (Curtea de Apel a Lituaniei), îndeplinind de asemenea funcția de președinte al Secției civile a acesteia. În perioada 2002-2013, este judecător la Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas (Curtea Administrativă Supremă a Lituaniei), instanță al cărei președinte este între anii 2002 și 2008.

Începând cu anul 1997, domnul Valančius se consacră de asemenea învățământului în calitate de responsabil de curs la Vilniaus universitetas. În plus, predă la Mykolo Romerio universitetas în calitate de responsabil de curs în perioada 1998-2000, iar ulterior ca profesor asociat, în perioada 2000-2008. Între anii 2002 și 2006, este desemnat șef al departamentului de procedură civilă, iar din anul 2008 este numit profesor.

În perioada 2006-2008, prezidează Asociația Europeană a Magistraților (AEM), iar în perioada 2006-2014 deține funcția de vicepreședinte al Uniunii Internaționale a Magistraților (UIM). Este de asemenea membru al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) din anul 2000 până în anul 2014 și, în această calitate, este membru al consiliului de administrație al Asociației Consiliilor de Stat și a Instanțelor Administrative Supreme din Uniunea Europeană (ACA-Europe) în perioada 2010-2013. Totodată, este membru al comitetului consultativ al Academiei de Drept European (ERA) între anii 2008 și 2011.

Domnul Valančius este numit judecător la Tribunal la 13 aprilie 2016.

Născută în anul 1971 în Polonia, doamna Nina Półtorak obține o diplomă de drept în 1995 și susține, în 2001, o teză de doctorat în drept la Uniwersytet Jagielloński (Universitatea Jagellonă din Cracovia, Polonia). În anul 2011, i se conferă titlul de doctor abilitat în științe juridice.

Înscrisă pe lista consilierilor juridici în Polonia în anul 2000, exercită această profesie în perioada 2000-2012 la mai multe cabinete de avocatură, furnizând expertiză în domeniul dreptului polonez și al dreptului european și reprezentând clienți în fața celor mai înalte instanțe. În anul 2012, integrează corpul magistraturii poloneze în calitate de judecător la Wojewódzki Sąd Administracyjny w Krakowie (Tribunalul Administrativ al Voievodatului Cracovia) și, în 2014, este detașată la Naczelny Sąd Administracyjny (Curtea Administrativă Supremă, Polonia). Între anii 2013 și 2016, este numită directoare a departamentului de drept european al Naczelny Sąd Administracyjny.

Doamna Półtorak urmează de asemenea o carieră în învățământul universitar în calitate de responsabil de curs în perioada 1995-2003, înainte de a deveni, între anii 2003 și 2013, profesoară asociată la catedra de drept al Uniunii Europene a Uniwersytet Jagielloński, unde efectuează cercetări universitare, predă, printre altele, dreptul constituțional și administrativ al Uniunii Europene și coordonează teze de master și de doctorat. Conduce totodată programele de studii postuniversitare în dreptul Uniunii la Uniwersytet Jagielloński în perioada 2006-2016. Se consacră de asemenea cercetării juridice și integrează, în calitate de „Visiting Scholar”, Oxford University (Universitatea din Oxford, Regatul Unit) în 1998 și Institutul Universitar European din Florența (Italia) în 2005. Este autoarea a numeroase publicații în drept european și predă la Uniwersytet Jagielloński din anul 2013, în calitate de profesoară la catedra de drept al Uniunii Europene.

Doamna Półtorak este numită judecătoare la Tribunal la 13 aprilie 2016.

Născută în 1975 la Riga (Letonia), doamna Inga Reine obține o diplomă în drept la Latvijas Universitātē (Universitatea din Letonia) în 1996 și o diplomă de master la European Inter-University Centre for Human Rights and Democratisation (EIUC) (Centrul Interuniversitar European pentru Drepturile Omului și Democratizare, Italia) în 1998.

Își începe cariera profesională ca jurist la Oficiul Leton pentru Drepturile Omului între anii 1995 și 1999, înainte de a se alătura Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în calitate de consilier în cadrul misiunii din Kosovo în perioada 1999-2002 și al misiunii din Muntenegru în perioada 2002-2003.

Între anii 2003 și 2012, își continuă cariera ca jurist în cadrul Ministerului Afacerilor Externe leton și reprezintă guvernul leton pe lângă organizații internaționale specializate în materia drepturilor omului. În această perioadă, este de asemenea desemnată membră a Comitetului director pentru drepturile omului (CDDO) al Consiliului Europei.

În 2012, doamna Reine este numită șefă de divizie în cadrul Reprezentanței Permanente a Letoniei pe lângă Uniunea Europeană la Bruxelles și deține funcția menționată până în anul 2015. Este totodată consilier juridic în cadrul acestei reprezentanțe în perioada 2012-2016.

Doamna Reine este numită judecătoare la Tribunal la 8 iunie 2016.

Născut în anul 1963 la Bruxelles (Belgia), domnul Paul Nihoul obține o diplomă de drept la Universitatea Catolică din Louvain (Belgia) în 1988 și un Master of laws la Harvard University (Universitatea Harvard, Statele Unite) în 1989. Efectuează studii de doctorat în drept la Université catholique de Louvain, unde își susține teza în 1998. În cadrul aceleiași universități obține, în 1984, o diplomă în filologie și în filosofie.

Admis în Baroul din New York (Statele Unite) în anul 1990, exercită profesia de avocat în cadrul acestuia în calitate de Attorney and Counselor at Law. Din nou în Europa, intră în serviciul Curții de Justiție a Comunităților Europene, în perioada 1991-1995, în calitate de referent juridic pe lângă judecătorul René Joliet și ulterior pe lângă judecătorul John Murray.

Între anii 1995 și 1999, urmează o carieră universitară în calitate de cercetător la Université catholique de Louvain înainte de a fi numit responsabil de curs și, ulterior, profesor la Rijksuniversiteit Groningen (Universitatea din Groningen, Țările de Jos) în perioada 1999-2010 și la Université catholique de Louvain începând din anul 2001. În cadrul acestei din urmă universități, va fi director al Centrului pentru Dreptul Consumatorilor între anii 2001 și 2016. În paralel, este ales, în cadrul aceleiași universități, președinte al corpului academic, între anii 2004 și 2006, și președinte al Institutului de Studii Juridice, în perioada 2012-2015. Domul Nihoul este titular, între anii 1999 și 2009, al unei catedre Jean Monnet atribuite ad personam de Consiliul European pentru Cercetare. Predă la université Paris-Dauphine (Universitatea Paris-Dauphine, Franța) în calitate de profesor invitat, în perioada 2013-2016. Între anii 2010-2011, integrează, în calitate de Fulbright scholar, American University (Washington DC, Statele Unite). Prezidează Academic Society for Competition Law (Ascola) din 2013 până în 2016.

Domnul Nihoul este numit judecător la Tribunal la 19 septembrie 2016.

Născut în anul 1966 la Stockholm (Suedia), domnul Ulf Öberg obține o diplomă în drept la Stockholms universitet (Universitatea din Stockholm, Suedia) în 1991. Își continuă studiile la université de Paris I Panthéon-Sorbonne (Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne), unde obține o diplomă de studii superioare specializate în dreptul pieței comune în 1992. În 1993, obține o diplomă în relații internaționale la Institut d’études politiques (Institutul de Studii Politice, IEP) din Paris.

Își începe cariera profesională în calitate de cercetător la Agenția Suedeză de Cercetare în Domeniul Apărării în anii 1992 și 1994 și participă, în perioada 1993-1994, la programul de formare a funcționarilor suedezi.

Între anii 1994 și 1995, este consilier juridic pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe suedez și integrează ulterior Curtea de Justiție ca referent juridic pe lângă judecătorul Hans Ragnemalm, în perioada 1995-2000.

Din nou în Suedia, domnul Öberg începe o carieră universitară în calitate de cercetător și responsabil de curs la Stockholms universitet. Înființează propriul cabinet și exercită profesia de avocat în cadrul Sveriges Advokatsamfund (Asociația Baroului Suedez) între anii 2006 și 2016.

Domnul Öberg este numit judecător la Tribunal la 19 septembrie 2016.

Născut în anul 1963 la Dublin (Irlanda), domnul Colm Mac Eochaidh obține o diplomă în drept la University College Dublin, National University of Ireland (Colegiul Universitar din Dublin, Universitatea Națională din Irlanda) în 1984.

Admis să exercite funcția de Barrister în Irlanda și membru al Honorable Society of King’s Inns Dublin din anul 1987, își începe cariera profesională în calitate de jurist specializat în cauze europene, în perioada 1988-1990, în cadrul Law Society of England and Wales (Baroul din Anglia și Țara Galilor). Reprezintă de altfel Law Society of England and Wales, precum și Law Society of Scotland (Baroul din Scoția) pe lângă instituțiile Comunităților Europene la Bruxelles, în perioada 1990-1993.

Între anii 1993 și 2009, exercită profesia de avocat în Baroul din Irlanda în calitate de Barrister, înainte de a fi admis ca Senior Counsel în 2009.

Se consacră de asemenea unei activități de responsabil de curs în domeniul dreptului concurenței la Honorable Society of King’s Inns Dublin în perioada 1993-1999, înainte de a deveni responsabil de curs la China-EU School of Law de la Zhōngguó Zhèngfǎ Dàxué (Universitatea Chineză de Șiințe Politice și Drept, China).

În anul 2012, este numit judecător la High Court of Ireland (Înalta Curte, Irlanda) și, în perioada 2014-2017, exercită funcția de președinte al camerei competente a acesteia în materie de imigrație și azil.

Domnul Mac Eochaidh este numit judecător la Tribunal la 8 iunie 2017.

Născută în anul 1971 în Malta și originară din Zejtun (Malta), doamna Ramona Frendo obține la Università ta’Malta (Universitatea din Malta) o diplomă în drept în 1993 și un doctorat în drept în 1995. Își urmează studiile la University of Cambridge (Universitatea din Cambridge, Regatul Unit), care îi conferă, în anul 1996, un master în criminologie. În 2018, își completează parcursul universitar printr-o diplomă postuniversitară în drept european la King’s College London (Londra, Regatul Unit).

Doamna Frendo își începe cariera în calitate de avocată în baroul din Malta, profesie pe care o exercită în perioada 1996-2019. Ca urmare a cunoștințelor sale multidisciplinare, ocupă în plus, în perioada 1997-1998, un post de consilier juridic în cadrul Ministerului Protecției Sociale maltez și postul de expert juridic pe lângă instanțele din Valetta (Malta) între anii 1997 și 2019, precum și pe lângă mai multe societăți de asigurare, între anii 2006 și 2019.

În perioada 2006-2019, este membră a grupului de arbitri naționali din Malta și, în perioada 2009-2019, a Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă din Malta. Este numită membră a Comisiei Naționale pentru Familie (Malta) din 2012 până în 2013, dată la care este de asemenea membră a Comisiei pentru Reforma Globală a Justiției (Malta) și ulterior, între anii 2014 și 2016, a Comisiei privind Reforma Dreptului (Malta). După ce a fost numită în 2016 de guvernul maltez consilieră specială pe lângă grupul de lucru „Vize” al Consiliului Uniunii Europene, prezidează acest grup de lucru în cadrul președinției malteze a Consiliului în prima jumătate a anului 2017.

Doamna Frendo este numită judecătoare la Tribunal la 20 martie 2019.

Născută în anul 1958 la Turku (Finlanda), doamna Tuula Riitta Pynä obține un master în drept la Turun yliopisto (Universitatea din Turku, Finlanda) în 1981, precum și un master în drept la Universität Trier (Universitatea din Trier, Germania) în 1993. Institutul European de Administrație Publică îi conferă diploma de master în studii juridice europene în 1994, în parteneriat cu université Nancy 2 (Universitatea Nancy 2, Franța) și cu Aristotélio Panepistímio Thessloníkis (Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia).

În anul 1981, își începe cariera profesională și îndeplinește atribuțiile de responsabil de curs la Turun yliopisto până în 1982. Integrează ulterior corpul magistraturii finlandeze în calitate de judecătoare temporară la Porin raastanoikeus (Tribunalul de Primă Instanță din Pori, Finlanda) în perioada 1982-1983. Timp de doi ani, este numită șefă de serviciu la Porin poliisilaitos, väestökirjatoimiston johtaja (Oficiul Populației, Finlanda), înainte de a fi rechemată în funcția de judecător. În anul 1984, exercită timp de un an funcția de referent juridic și de judecător temporar la Ulvilan Kihlakunnanoikeus (Tribunalul de Primă Instanță din Ulvila, Finlanda). În perioada 1985-1995, este mai întâi judecătoare temporară, apoi judecătoare la Tampereen raastanoikeus (Tribunalul din Tampere, Finlanda) și la Pirkanmaan käräjäoikeus (Tribunalul de Primă Instanță din Pirkanmaa, Finlanda).

Între anii 1996 și 2005, doamna Pynnä integrează Ministerul Afacerilor Externe finlandez ca șefă a Unității de contencios al Uniunii Europene și consilier juridic, calitate în care reprezintă Finlanda în cauzele cu care este sesizată Curtea de Justiție a Comunităților Europene. Desemnată șefă a delegației finlandeze în cadrul grupului de lucru „Curtea de Justiție” al Consiliului Comunităților Europene, este totodată membră a grupului „Prietenii Președinției” pentru reforma sistemului jurisdicțional comunitar în Tratatul de la Nisa.

Doamna Pynnä a fost numită judecătoare la cele două curți supreme ale Finlandei. În anul 2005, este numită judecătoare temporară, iar ulterior, din 2006, judecătoare la Korkein hallinto-oikeus (Curtea Administrativă Supremă, Finlanda). În continuare, își exercită funcția la Korkein oikeus (Curtea Supremă, Finlanda) din 2012 până în 2019. Este de asemenea membră a comitetului disciplinar al bursei Nasdaq OMX Helsinki (Finlanda) între anii 2015 și 2019 și membră, din 2011 până în 2019, a comitetului de examinare al Suomen Asianajaliitto (Asociația Baroului din Finlanda), pe care îl prezidează în perioada 2013-2019.

Doamna Pynnä este numită judecătoare la Tribunal la 26 septembrie 2019.

Născut în anul 1964 la Hamburg (Germania), domnul Johannes Christoph Laitenberger urmează studii de drept la Rheinische Friedrich-Wilhelms-Universität Bonn (Universitatea Renană Friedrich Wilhelm din Bonn, Germania). În 1990, participă cu succes, în Germania, la primul examen de stat în drept.

În continuare, lucrează, în anul 1991, la Bundestag (Parlamentul german), în calitate de colaborator juridic în cadrul serviciilor administrației.

Exercită funcția de Rechtsreferendar pe lângă Oberlandesgericht Köln (Tribunalul Regional Superior din Köln, Germania) între anii 1991 și 1994. În 1994, participă cu succes, în Germania, la al doilea examen de stat în drept.

În perioada 1991-1995, se consacră în plus, cu fracțiune de normă, unor sarcini de responsabil de curs și de cercetare la Rheinische Friedrich-Wilhelms-Universität Bonn.

În anul 1995, colaborează, de asemenea cu fracțiune de normă, cu un cabinet de avocatură.

Fiind admis să exercite profesia de avocat în Germania, este consilier juridic al unei federații de întreprinderi în 1996, înainte de a intra în serviciul instituțiilor Uniunii Europene.

Integrează echipa consilierilor din cadrul Direcției administrație și protocol a Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene din anul 1996 până în anul 1999, când este desemnat raportor în cadrul Direcției Generale Concurență a Comisiei Europene.

Ulterior, exercită mai multe funcții în colaborare directă cu membrii Comisiei. Între anii 1999 și 2003, doamna Viviane Reding, comisar european, îl numește membru al cabinetului său, pe care îl conduce în perioada 2003-2004. În perioada 2004-2005, se alătură, în calitate de membru, cabinetului domnului José Manuel Barroso, președinte al Comisiei. Între anii 2005 și 2009, este numit purtător de cuvânt al Comisiei și șef al Serviciului purtătorului de cuvânt al Comisiei. În perioada 2009-2014, se alătură din nou președintelui Comisiei, în calitate de șef de cabinet.

În anul 2014, este numit director general adjunct al Serviciului juridic al Comisiei și exercită ulterior, în perioada 2015-2019, funcția de director general al Direcției Generale Concurență a Comisiei.

Domnul Laitenberger depune jurământ ca judecător la Tribunal la 26 septembrie 2019.

Născut în anul 1964 la Cosenza (Italia), domnul Roberto Mastroianni obține o diplomă de drept la Università degli Studi di Firenze (Universitatea din Florența, Italia) în 1987 și un master în drept la Penn State Dickinson School of Law (Dickinson School of Law din cadrul Universității de Stat din Pennsylvania, Statele Unite) în 1990. Urmează studii de doctorat în drept la Università di Bologna (Universitatea din Bologna, Italia), unde își susține teza în anul 1992. Efectuează ulterior studii postdoctorale la université de Genève (Universitatea din Geneva, Elveția) între anii 1992 și 1993, precum și la Universiteit van Amsterdam (Universitatea din Amsterdam, Țările de Jos) și la New York Law School (Școala de Drept din New York, Statele Unite) între anii 1993 și 1994.

Domnul Mastroianni își începe cariera profesională în calitate de cercetător în drept internațional la Università degli Studi di Firenze în perioada 1992-1997, înainte de a intra în serviciul Curții de Justiție ca referent juridic pe lângă avocații generali Giuseppe Tesauro și Antonio Saggio, în perioada 1997-2000.

Ulterior, se consacră în calitate de profesor predării dreptului Uniunii la Università degli Studi di Napoli Federico II (Universitatea din Napoli Frederic II, Italia) între anii 2000 și 2019, perioadă propice publicării a numeroase lucrări. În plus, predă dreptul Uniunii și dreptul contenciosului european la université Paris 2 – Panthéon-Assass (Universitatea Paris 2 – Panthéon-Assas, Franța) între anii 2011 și 2013, în calitate de profesor invitat. Predă de asemenea dreptul Uniunii la Libera Università Internazionale degli Studi Sociali Guido Carli (Universitatea Liberă Internațională de Studii Sociale Guido Carli, Italia) în perioada 2013-2017. În anul 2015, este numit profesor de drept comparat al concurenței la Sturm College of Law din cadrul University of Denver (Sturm College of Law din cadrul Universității din Denver, Statele Unite), unde predă până în anul 2019.

Între anii 1993 și 2019, domnul Mastroianni este avocat abilitat să pledeze în fața instanțelor superioare italiene. În perioada 2013-2015, este de asemenea membru al comitetului de direcție al Società Italiana di Diritto Internazionale (SIDI) (Societatea Italiană de Drept Internațional) și al Associazione Italiana Studiosi di Diritto dell’Unione Europea (AISDUE) (Asociația Italiană pentru Studii de Dreptul Uniunii Europene) în perioada 2018-2021. În plus, este numit consilier pentru afaceri legislative pe lângă departamentul de afaceri europene al guvernului italian între anii 2015 și 2018.

Domnul Mastroianni este numit judecător la Tribunal la 26 septembrie 2019.

Născut în anul 1965 la Vitoria-Gasteiz (Spania), domnul José Martín y Pérez de Nanclares obține o diplomă în drept la Universidad de Salamanca (Universitatea din Salamanca, Spania) în 1988. În perioada 1988-1989, urmează studii de drept constituțional la Universität zu Köln (Universitatea din Köln, Germania) și obține, în 1991, un master în drept european la Universität Saarbrücken (Universitatea din Saarbrücken, Germania). În 1994, susține o teză de doctorat în drept la Universität Saarbrücken și la Universidad din Salamanca.

Se consacră predării dreptului internațional și își începe cariera profesională la Universidad de La Rioja (Universitatea din La Rioja, Spania) în calitate de conferențiar între anii 1993 și 1996, apoi în calitate de profesor în perioada 1996-2001. În anul 1996, este numit secretar general al Universidad de La Rioja înainte de a fi prorector responsabil de cercetare, din 1996 până în 2000, apoi prorector responsabil de relații internaționale, din 2004 până în 2008. Între anii 2001 și 2009, este titular al catedrei de drept internațional public, precum și al catedrei Jean Monnet în dreptul Uniunii. În perioada 2009-2012, Universidad de Salamanca îl numește titular al catedrei de drept internațional public, care îi este atribuită din nou în anul 2018.

Între anii 2012 și 2018, este numit director al depatamentului de afaceri juridice internaționale al Ministerului Afacerilor Externe și al Cooperării spaniol. În 2018, ocupă timp de un an postul de director al cabinetului președinției Consejo de Estado (Consiliul de Stat, Spania).

Domnul Martín y Pérez de Nanclares este numit judecător la Tribunal la 26 septembrie 2019.

Născut în anul 1970 la Viena (Austria), domnul Gerhard Hesse obține o diplomă în drept în 1993 și susține, în 2002, o teză de doctorat în drept la Universität Wien (Universitatea din Viena, Austria).

Cariera sa profesională începe în 1994 la cancelaria federală (Austria), în calitate de membru al Departamentului de afaceri europene. Exercită această funcție timp de un an, înainte de a se alătura serviciului juridic al cancelariei federale din 1995 până în 2000, în calitate de membru, apoi în calitate de șef de departament. Între anii 2000 și 2002, este consilier juridic la Arbeiterkammer (Camera pentru Litigii de Muncă, Austria), înainte de a fi rechemat, în perioada 2002-2007, în funcția de membru și de șef de departament în cadrul serviciului juridic al cancelariei federale. În perioada 2007-2010, este numit consilier juridic în cadrul cabinetului cancelarului federal austriac și îndeplinește funcția de director general al serviciului juridic al cancelariei federale între anii 2010 și 2017. În perioada 2017-2019, este director general al serviciului juridic al Ministerului Afacerilor Constituționale, al Reformelor, al Dereglementării și al Justiției austriac.

În anul 2010, este de asemenea numit membru al consiliului guvernului austriac în materie de protecție a datelor personale și exercită această funcție până în 2019. Este totodată președinte al consiliului de supraveghere al Bibliotecii Naționale a Austriei între anii 2017 și 2019. Experiența sa în cadrul administrației publice austriece conduce la publicarea a numeroase lucrări juridice.

Domnul Hesse este numit judecător la Tribunal la 26 septembrie 2019.

Născut în anul 1974 la Barcelona (Spania), domnul Miguel Sampol Pucurull obține, în 1997, o diplomă în drept și, în 1998, o diplomă în gestiunea întreprinderii la Universidad Pontificia Comillas – ICADE (Universitatea Pontificală din Comillas, Spania).

Își începe cariera în calitate de abogado del Estado: în perioada 2002-2005, reprezintă statul în fața instanțelor spaniole înainte de a integra, în perioada 2005-2006, serviciul juridic al Ministerului Culturii spaniol. Între anii 2006 și 2007, se alătură serviciului juridic al Ministerului Afacerilor Externe spaniol responsabil cu problemele legate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

În perioada 2007-2014, domnul Sampol Pucurull exercită funcția de abogado del Estado-consilier juridic la Reprezentanța Permanentă a Spaniei pe lângă Uniunea Europeană. În 2014, intră în serviciul Ministerului Justiției spaniol ca subdirector general pentru afacerile Uniunii Europene și internaționale în cadrul Abogacía General del Estado (Serviciul Juridic al Statului). În această calitate, îndeplinește în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și al Cooperării spaniol funcțiile de abogado del Estado-Jefe al serviciului juridic al statului responsabil cu procedurile în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene până în anul 2019. În această perioadă, este de asemenea membru al consiliului de administrație al mai multor întreprinderi publice, iar practica sa în domeniul dreptului inspiră redactarea a numeroase publicații juridice.

Domnul Sampol Pucurull este numit judecător la Tribunal la 26 septembrie 2019.

Născută în 1974 la Călărași (România), doamna Mirela Stancu obține la Universitatea din București (România) o licență în drept, în anul 1998, și un doctorat în drept, în anul 2009.

Exercită profesia de avocat în cadrul Baroului București (România) în perioada 1999-2002, înainte de a se consacra predării dreptului procedural la Universitatea din București: este responsabilă de curs între anii 2002 și 2018 și conferențiară din anul 2018, perioade în care este autoare a numeroase publicații juridice.

Doamna Stancu exercită funcția de judecător la Judecătoria Sectorului 3 București (România), între anii 2004 și 2009, și ulterior la Tribunalul București (România), între anii 2009-2019. Este numită judecătoare detașată la Ministerul Afacerilor Externe român în anul 2005 și, în perioada 2007-2018, se alătură Institutului Național al Magistraturii (România) în calitate de formatoare.

În anul 2011, intră în serviciul Curții de Justiție pe lângă judecătoarea Camelia Toader și exercită funcția de administratoare-juristă până în 2014.

Din nou în România în anul 2015, este numită directoare pentru afaceri europene, relații internaționale și programe în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (România), post pe care îl ocupă până în anul 2018.

Doamna Stancu este numită judecătoare la Tribunal la 26 septembrie 2019.

Născută în anul 1975 la Praga (Republica Cehă), doamna Petra Škvařilová-Pelzl urmează studii de drept în Republica Cehă, precum și în Germania, la finalul cărora Univerzita Karlova (Universitatea Carol din Praga, Republica Cehă) îi conferă titlul de Magister iuris (summa cum laude). Inițiază studii de doctorat în drept la Universität Hamburg (Universitatea din Hamburg, Germania), unde susține o teză în anul 2004 (summa cum laude). Obține de asemenea o diplomă în interpretariat pentru limba germană la Státní jazyková škola (Școala de Stat de Limbi din Praga, Republica Cehă) în anul 1995.

Își începe cariera profesională în calitate de colaborator științific la catedra de drept comercial, drept maritim și drept economic a Universität Hamburg în 1999, participând totodată cu succes la un concurs organizat de Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) în vederea recrutării de juriști cehi pentru instituțiile europene. Se alătură, prin urmare, în calitate de funcționar, Direcției generale Bibliotecă și cercetare și documentare a Curții de Justiție a Uniunii Europene și exercită în cadrul acesteia funcția de administrator-jurist în perioada 2004-2019. Între anii 2010 și 2016, este atașată pe lângă directorul general. În perioada 2017-2018, îndeplinește ulterior funcția de referent juridic în cadrul cabinetului judecătoarei Maria Berger la Curtea de Justiție.

Autoare a mai multe publicații, în special în domeniile dreptului Uniunii și dreptului comparat, doamna Škvařilová-Pelzl se consacră de asemenea învățământului ca responsabil de curs în domeniul dreptului Uniunii la Verwaltungsakademie des Bundes in Wien (Academia Federală din Viena pentru Funcția Publică, Austria) începând din anul 2009. Totodată, doamna Škvařilová-Pelzl a intervenit cu ocazia a numeroase seminare și conferințe, inclusiv în cadrul Festival bienal ceho-german de drept.

Doamna Škvařilová-Pelzl este numită judecătoare la Tribunal la 26 septembrie 2019.

Născut în anul 1977 în Tallinn (Estonia), domnul iko Nõmm obține la Tartu Ülikool (Universitatea din Tartu, Estonia) o diplomă în drept în 2001 și un master în drept în 2007. Efectuează studii de doctorat în drept la Tartu Ülikool, la finalul cărora susține o teză în drept în anul 2013.

Își începe cariera profesională în calitate de consilier la Tallinna Ringkonnakohus (Curtea de Apel din Tallinn, Estonia) între anii 2001 și 2002 și se alătură Harju Maakohtu (Tribunalul de Primă Instanță din Harju, Estonia) în calitate de auditor de justiție. Domnul Nõmm exercită funcția de judecător în cadrul acestei din urmă instanțe în perioada 2002-2007, înainte de a deveni judecător, în perioada 2007-2019, la Tallinna Ringkonnakohus. Este numit judecător stagiar la Riigikohus (Curtea Supremă, Estonia) între anii 2015 și 2016 și este detașat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în calitate de magistrat național, între anii 2017 și 2018.

Domnul Nõmm se consacră de asemenea învățământului în calitate de responsabil de curs la Tartu Ülikool din 2014 până în 2019 și în cadrul departamentul de formare al Riigikohus din 2015 până în 2019. Exercită de asemenea atribuții în materie de formare în cadrul Asociației Baroului Estonian în perioada 2015-2019 și este membru al comisiei de examinare a judecătorilor estonieni în perioada 2018-2019. Între anii 2015 și 2019, este membru al Comitetului de evaluare a competenței profesionale al Baroului Estonian.

Domnul Nõmm este numit judecător la Tribunal la 26 septembrie 2019.

Născută în anul 1977 la Bad HARZBURG (Germania), doamna Gabriele Steinfatt urmează studii de drept la Universität des Saarlandes (Universitatea din Saarland), la Sarrebruck (Germania) și la Strasbourg (Franța). Obține un master în drept privat și un certificat de drept european la université Robert Schuman (Universitatea Robert Schuman, Strasbourg, Franța) în 2000. În 2002, participă cu succes la primul examen de stat în drept la Saarbrücken. În perioada 2002-2003, urmează studii postuniversitare de drept la Europa-Institut din cadrul Universität des Saarlandes (Institutul de Studii Europene al Universității din Saarland, Germania). În anul 2005, își încheie stagiul juridic pregătitor la Saarbrücken (Germania) cu al doilea examen de stat în drept. Începe studii de doctorat la Universität des Saarlandes și i se conferă titlul de doctor în drept în 2012.

În anul 2005, doamna Steinfatt este numită judecătoare la Verwaltungsgericht der Freien Hansestadt Bremen (Tribunalul Administrativ din Bremen, Germania) și exercită această funcție până în 2017, înainte de a se alătura Oberverwaltungsgericht der Freien Hansestadt Bremen (Tribunalul Administrativ Superior din Bremen, Germania) din 2017 până în 2019. În această perioadă, este de asemenea desemnată membră a Dienstgerichtshof für Richter (Curtea de Apel pentru judecători) și membră supleantă a Berufsgerichtshofs für Ingenieure (Curtea Disciplinară de Apel pentru Ingineri).

Autoare a mai multe publicații, în special în domeniul dreptului european, doamna Steinfatt se consacră de asemenea învățământului în calitate de responsabilă de curs la Universität des Saarlandes, precum și la Universität Bremen (Universitatea din Bremen, Germania). Este angajată în formarea tinerilor juriști în cadrul stagiului lor juridic pregătitor, fiind în același timp examinatoare pentru primul examen de stat în drept.

Doamna Steinfatt este numită judecătoare la Tribunal la 26 septembrie 2019.

Născut în anul 1979 la Klaipėda (Lituania), domnul Rimvydas Norkus obține un master de drept la Vilniaus universitetas (Universitatea din Vilnius, Lituania) în 2001. Ulterior, inițiază studii de doctorat în drept la Mykolo Romerio universitetas (Universitatea Mykolas Romeris, Lituania), unde își susține teza în anul 2005.

Își începe cariera profesională în calitate de asistent judiciar la Lietuvos apeliacinis teismas (Curtea de Apel a Lituaniei) între anii 1999 și 2000 și, în perioada 2000-2003, asumă în cadrul acestei instanțe funcția de consilier al președintelui. Între anii 2003 și 2009, este numit director al serviciului de practică judiciară din cadrul Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas (Curtea Administrativă Supremă a Lituaniei).

În perioada 2009-2010, este jurist-lingvist la Parlamentul European, înainte de a se întoarce în țara sa natală pentru a exercita funcția de director al departamentului de cercetare juridică al Lietuvos Aukščiausiasis Teismas (Curtea Supremă a Lituaniei) din 2010 până în 2012. Este numit judecător la Lietuvos apeliacinis teismas între anii 2012 și 2013 și, ulterior, este judecător timp de un an la Lietuvos Aukščiausiasis Teismas, instanță pe care o prezidează din 2014 până în 2019. Este de asemenea președinte al Lietuvos Teisėjų taryba (Consiliul Magistraturii din Lituania) în perioada 2016-2018.

Între anii 2007 și 2008, domnul Rimvydas Norkus se consacră totodată învățământului în calitate de profesor asociat la Mykolo Romerio universitetas, Institutul de Drept Privat din cadrul acesteia primindu-l în calitate de profesor în perioada 2012-2019. Este de asemenea autorul a numeroase publicații juridice.

Domnul Norkus este numit judecător la Tribunal la 26 septembrie 2019.

Născută în anul 1979 la Zagreb (Croația), doamna Tamara Perišin obține o diplomă în drept cum laude la Sveučilište u Zagrebu (Universitatea din Zagreb, Croația) în anul 2002 și, în 2003, un master în drept la University of Oxford (Universitatea din Oxford, Regatul Unit), în calitate de laureată a bursei de studiu Chevening. Ulterior, inițiază studii de doctorat în drept la Sveučilište u Zagrebu, unde îți susține teza în 2007. Doamna Perišin a promovat examenul Baroului croat în anul 2009.

În calitate de cercetătoare, efectuează stagii de cercetare la Asser Instituut (Institutul Asser, Țările de Jos) în 2004, la Georgetown University (Universitatea din Georgetown, Statele Unite) și la University of Michigan (Universitatea din Michigan, Statele Unite) între anii 2005 și 2006, în calitate de laureată a unei burse Fulbright, și la Max-Planck-Institut (Institutul Max Planck, Heidelberg, Germania) între anii 2007 și 2008, în calitate de laureată a unei burse de studii postdoctorale. Totodată, urmează o formare în științe educaționale la Central European University (Universitatea din Europa Centrală, Ungaria) în perioada 2007-2008. În anul 2014, a fost invitată să efectueze cercetări postdoctorale la Harvard Law School din cadrul Harvard University (Facultatea de Drept a Universității Harvard, Statele Unite).

Din anul 2002, doamna Perišin este afiliată la Sveučilište u Zagrebu, unde este profesoară și prodecană pentru cooperarea internațională în perioada 2009-2011, titulară a catedrei Jean Monnet din anul 2015 și coordonatoare a Centrului de excelență Jean Monnet din anul 2018. Predă cursuri în special în materia dreptului public european, a dreptului pieței interne, a dreptului Organizației Mondiale a Comerțului, a efectelor mondiale ale dreptului european, a dreptului concurenței, a dreptului european al societăților, a metodologiei dreptului european și a principiilor generale de drept din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Între anii 2015 și 2016, este profesoară invitată și „John Harvey Gregory Lecturer on World Organization” la Harvard University, unde predă un curs privind efectele mondiale ale dreptului european.

Autoare a numeroase publicații în domeniul juridic, doamna Perišin a fost redactor-șef al unei reviste croate specializate în dreptul Uniunii (Croatian Yearbook of European Law and Policy) și este în prezent membră a comitetul editorial al acesteia.

În perioada 2005-2011, doamna Perišin este membră a grupului de negociere pentru aderarea Croației la Uniunea Europeană. În anul 2011, predă cursuri de formare în dreptul Uniunii pentru funcționari și diplomați la Državna škola za javnu upravu (Școala Națională de Administrație Publică, Croația), precum și la Academia Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe și Europene croat. În perioada 2012-2013, este responsabilă de formări în dreptul Uniunii destinate unor membri ai corpului judiciar din cadrul Pravosudna akademija (Academia Judiciară, Croația), precum și la Općinski sud u Zagrebu (Tribunalul Municipal din Zagreb, Croația). În anul 2015, predă aceste cursuri la Hrvatska odvjetnička komora (Asociația Croată a Avocaților). În perioada 2017-2019, exercită funcția de consilier special în cadrul Ministerului Științei și Educației croat. A oferit de asemenea consultanță juridică privind aplicarea corectă a dreptului european ministerelor croate și avocaților în cauze pendinte în fața instanțelor naționale.

Doamna Perišin este numită judecătoare la Tribunal la 26 septembrie 2019.

Născut în anul 1978 la Plzeň (Republica Cehă), domnul David Petrlík obține un master în drept la Západočeská univerzita v Plzni (Universitatea din Boemia de Vest, Republica Cehă) în 2002, după ce a studiat de asemenea la Universität Passau (Universitatea din Passau, Germania) în perioada 1999-2000. Obține un master în drept la université Paris I – Panthéon-Sorbonne (Universitatea Paris I – Panthéon-Sorbonne, Franța) în anul 2003. Obține un doctorat în drept la Univerzita Karlova (Universitatea Carol din Praga, Republica Cehă) în 2016.

În anul 2004, își începe cariera profesională în calitate de consilier juridic la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe și, în ziua următoare aderării Republicii Cehe la Uniunea Europeană, intră în serviciul Curții de Justiție ca referent juridic pe lângă judecătorul Jiří Malenovský, cu care colaborează până în 2015.

În anul 2015, se alătură Agenției GNSS European (în prezent Agenția Uniunii Europene pentru Programul Spațial) în calitate de consilier juridic, apoi ca șef adjunct de secție în cadrul departamentului juridic și de achiziții publice. Din 2018 până în 2021, este șef de secție în cadrul acestui departament.

Începând din anul 2011, domnul Petrlík se consacră de asemenea învățământului în calitate de responsabil de curs în domeniul dreptului Uniunii și al dreptului proprietății intelectuale la Univerzita Karlova. Este autorul a numeroase publicații în aceste domenii.

Domnul Petrlík este numit judecător la Tribunal la 1 martie 2021.

Născută în anul 1979 la Maribor (Slovenia), doamna Maja Brkan obține o diplomă în drept la Univerza v Ljubljani (Universitatea din Ljubljana, Slovenia) în 2003 și un master în drept la New York University (Universitatea din New York, Statele Unite) în 2004. Este de asemenea titulara unei diplome a Academiei de Drept European a Institutului Universitar European (Florența, Italia) conferite în anul 2004. Ulterior, inițiază un doctorat în drept la Univerza v Ljubljani, unde își susține, în 2007, teza pe tema politicii externe și de securitate comună a Uniunii Europene.

Își începe cariera profesională în calitate de jurist-lingvist la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în anul 2004, înainte de a se alătura, în calitate de stagiar, mai întâi cabinetului judecătorului Aindrias Ó Caoimh la Curtea de Justiție în 2005, apoi Višje sodišče v Ljubljanii (Curtea de Apel din Ljubljana, Slovenia) în perioada 2005-2006.

În anul 2007, se alătură din nou Curții de Justiție a Uniunii Europene, pe lângă avocata generală Verica Trstenjak, mai întâi în calitate de asistent juridic în perioada 2007-2008, apoi ca referent juridic în perioada 2008-2011. Între anii 2011 și 2013, exercită funcția de referent juridic în cadrul cabinetului judecătorului Marko Ilešič.

Ulterior, doamna Brkan se consacră învățământului la Universiteit Maastricht (Universitatea din Maastricht, Țările de Jos) în calitate de conferențiar în dreptul Uniunii Europene în perioada 2013-2018 și, între anii 2018 și 2021, în calitate de profesoară asociată în dreptul Uniunii Europene. Predă de asemenea dreptul Uniunii Europene la Universiteit Hasselt (Universitatea din Hasselt, Belgia) în anii 2014 și 2017. În calitate de responsabilă de curs invitată, intervine la Univerza na Primorskem (Universitatea din Primorska, Slovenia) în 2011, la Univerza v Ljubljani în 2014 și la Běijīng Shīfàn Dàxué (Universitatea Normală din Beijing, China) în 2014. Efectuează totodată stagii de cercetare la Institutul Universitar European din Florența între anii 2016 și 2018, la University of California, Berkeley (Universitatea din California, Berkeley, Statele Unite) în 2019, la Universitat Autònoma de Barcelona (Universitatea Autonomă din Barcelona, Spania) în 2019 și la Univerza v Ljubljani în 2020.

În anul 2017, doamna Brkan este numită directoare asociată a Maastricht Centre for European Law (Centrul de Drept European al Universiteit Maastricht) și deține această funcție timp de trei ani înainte de a fi numită, în 2021, coordonatoare a programului „Advanced Master in Privacy, Cybersecurity and Data Management” (master specializat în dreptul la protecția vieții private, securitate cibernetică și gestionarea datelor) la European Centre on Privacy and Cybersecurity (Centrul European pentru Viața Privată și Securitate Cibernetică al Universiteit Maastricht). În perioada 2018-2020, este membră a comisiei de examinare a aceleiași universități.

Între anii 2013 și 2019, este membră a consiliului European Law Institute (ELI). Între anii 2015 și 2021, este editoare asociată la European Data Protection Law Review și, începând din 2021, este membră a comitetului de redacție al acestei publicații. Din anul 2020, este de asemenea membră a comitetului de redacție al platformei de informare EU Law Live.

Doamna Brkan este autoarea a numeroase publicații în domeniul dreptului Uniunii Europene. Este invitată în mod regulat, în calitate de conferențiar, de universități din Europa și din Statele Unite.

Doamna Brkan este numită judecătoare la Tribunal la 6 iulie 2021.

Născut în anul 1964 la Inglewood (Statele Unite), domnul Pēteris Zilgalvis studiază la University of California, Los Angeles - UCLA (Universitatea din California, Los Angles, Statele Unite), unde obține o diplomă în științe politice în 1986. Își continuă studiile la University of Southern California (Universitatea din California din Sud, Statele Unite), care îi eliberează titlul de doctor în drept în 1990.

Își începe cariera profesională în același an, în calitate de consilier principal în cadrul serviciului juridic al Latvijas Republikas Vides aizsardzības komiteja, Augstākā padome (Comitetul pentru Protecția Mediului din Letonia), funcție pe care o exercită până în 1992. Ulterior, intră în serviciul Ministerului Afacerilor Externe leton, în calitate de responsabil pentru relațiile cu Parlamentul European, Organizația Națiunilor Unite, Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). Este de asemenea admis în profesia de avocat în California (Statele Unite) din anul 1991.

În 1993, domnul Zilgalvis ocupă postul de specialist în mediu pentru regiunea baltă la Banca Mondială și este desemnat în cadrul acesteia, în 1996, consilier principal în dreptul mediului pentru proiectul „Federația Rusă – Proiect de gestionare a mediului.”

În 1997, este numit șef adjunct al serviciului de bioetică al Consiliului Europei, funcție pe care o deține până în anul 2005. Integrează ulterior Comisia Europeană în calitate de șef al Unității guvernanță și etică, iar ulterior, în anul 2010, ca șef al Unității boli infecțioase și sănătate publică. Între anii 2010 și 2016, își continuă cariera în cadrul Comisiei Europene în calitate de șef al Unității sănătate și bunăstare. În 2016, este numit șef al Unității inovație digitală și blockchain și asumă această funcție până în anul 2021. Este de asemenea autorul unor publicații în reviste juridice, în special în domeniile bioeticii, tehnologiilor digitale, drepturilor omului și dreptului mediului.

Domnul Zilgalvis este numit judecător la Tribunal la 27 septembrie 2021.

Născut în anul 1975 la Budapesta (Ungaria), domnul Krisztián Kecsmár urmează studii de drept la Facultatea Jean Monnet din cadrul université Paris-Sud (Paris XI) (Universitatea Paris-Sud – Paris XI, Franța), unde obține o diplomă în drept în 1998, o diplomă de master în drept internațional și drept european în 1999, precum și o diplomă de master în dreptul întreprinderilor și dreptul Uniunii Europene în anul 2000.

Domnul Kecsmár își începe cariera profesională la un cabinet de avocatură din Ungaria în perioada 2001-2005.

În anul 2005, intră în serviciul Comisiei Europene în calitate de responsabil de dosar în cadrul Direcției Generale Societatea Informațională și Media. Exercită de asemenea această funcție la Direcția Generală Concurență între anii 2009 și 2015, în 2016, precum și în perioada 2018-2021.

Din luna mai 2015 până în luna aprilie 2016, domnul Kecsmár este detașat de Comisia Europeană în cadrul Ministerului Justiției maghiar în calitate de membru al cabinetului ministerial responsabil cu afacerile europene.

Între anii 2016 și 2018, domnul Kecsmár este numit secretar de stat responsabil cu cooperarea judiciară internațională și europeană în cadrul Ministerului Justiției maghiar.

Domnul Kecsmár este numit judecător la Tribunal la 27 octombrie 2021.

Născut în 1978 la Iași (România), domnul Ion Gâlea obține în anul 2000 o diplomă de licență în drept la Universitatea din București (România), precum și un o diplomă de master în drept european la université Paris 1 Panthéon Sorbonne (Universitatea Paris 1 Panthéon Sorbonne, Franța) în cadrul programului Collège juridique franco-roumain d’études européennes (Colegiul Juridic Franco-Român de Studii Europene) organizat în cooperare cu Universitatea din București. În anul 2002, obține o diplomă de master în relații internaționale la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (România). Își continuă studiile la Karl-Franzens-Universität Graz (Universitatea din Graz, Austria), unde obține un master în studii europene în 2006. Din nou în România, inițiază studii de doctorat în drept la Universitatea din București, unde își susține teza în anul 2008.

Domnul Gâlea își începe cariera profesională în cadrul Ministerului Afacerilor Externe român, unde ocupă un post de atașat diplomatic la Direcția Drept internațional și tratate între anii 2000 și 2002, înainte de a asuma funcția de șef al Serviciului de drept comunitar între anii 2002 și 2007. În perioada 2007-2009, se consacră unui serviciu de interes public în calitate de notar.

Din nou la Ministerul Afacerilor Externe, domnul Gâlea este numit expert în cadrul Direcției Dreptul Uniunii și deține funcția de director al acesteia în perioada 2009-2010. Ulterior, este numit director general pentru afaceri juridice și exercită această funcție între anii 2010 și 2016.

În perioada 2016-2020, este ambasador al României în Bulgaria și ulterior devine, în anul 2021, director general al Departamentului de relații bilaterale europene și cooperare regională din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Domnul Gâlea se consacră de asemenea predării dreptului la Universitatea din București: este asistent universitar între anii 2002 și 2012, apoi responsabil de curs din 2012 până în 2016 și conferențiar între anii 2016 și 2021. În anul 2021, este numit profesor în cadrul acestei universități.

Predă totodată în calitate de profesor invitat la Hayastani divanagitakan dprots’ (Academia Diplomatică din Armenia) în 2010, precum și la Institutul Diplomatic Român în perioada 2009-2015 și la Universidade da Coruña (Universitatea din La Coruña, Spania) în 2015.

Este autorul a numeroase publicații în domeniul juridic.

Domnul Gâlea este numit judecător la Tribunal la 27 octombrie 2021.

Născut în 1977 în Ljubljana (Slovenia), domnul Damjan Kukovec obține, în 2001, o licență în drept la Facultatea de Drept a Univerza v Ljubljani (Universitatea din Ljubljana, Slovenia) și o diplomă de master în drept la Harvard Law School (Facultatea de Drept a Universității Harvard, Statele Unite) în 2002. În cadrul acestei universități, începe studiile de doctorat și își susține teza în 2015.

În 2002, își începe cariera profesională ca judecător stagiar la Višje sodišče v Ljubljani (Curtea de Apel din Ljubljana, Slovenia) și își exercită această funcție până în 2004. În 2004, își începe activitatea în cadrul Tribunalului Special pentru Sierra Leone (Freetown, Sierra Leone), precum și în cadrul Ustavno sodišče (Curtea Constituțională, Slovenia).

În 2005, domnul Kukovec intră în serviciul Curții de Justiție a Uniunii Europene în calitate de jurist, apoi se alătură Serviciului juridic al Comisiei Europene din 2006 până în 2018. În 2006, este admis în baroul sloven.

Domnul Kukovec se consacră în paralel unei cariere universitare, mai ales în domeniul dreptului european. Între 2011 și 2013, predă dreptul global la Harvard Law School și la Institute for Global Law and Policy (Institutul pentru Dreptul și Politica Globale) din cadrul acesteia. Ulterior, predă la mai multe universități de drept din întreaga lume, inclusiv la FGV Direito Rio, Rio de Janeiro (Facultatea de Drept a Fundației Getulio Vargas, Rio de Janeiro, Brazilia) în 2014, la University of Kent's Brussels School of International Studies (Brussels School of International Studies a Universității din Kent, Belgia) în 2016, la Institutul Universitar European din Florența (EUI, Italia) în 2016 și 2017 și la Univerza v Ljubljani între 2018 și 2020. Din 2018, domnul Kukovec este de asemenea conferențiar în drept și director asociat la programul de doctorat în cadrul Middlesex University la Londra (Universitatea din Middlesex, Regatul Unit).

Domnul Kukovec este autorul a numeroase publicații în dreptul Uniunii Europene. Este invitat regulat în calitate de conferențiar la universități din întreaga lume.

Domnul Kukovec este numit judecător la Tribunal la 13 ianuarie 2022.

Născută în 1977 în Dublin (Irlanda), doamna Suzanne Kingston obține, în 1998, o licență în drept la University of Oxford (Universitatea din Oxford, Regatul Unit) și, în 2000, un master în drept la Universiteit Leiden (Universitatea Leiden, Țările de Jos). În continuare, începe studiile de doctorat în drept la această universitate, unde și-a susținut teza în 2009.

În 1998, este admisă ca Barrister la Honourable Society of Gray’s Inn, Londra (Regatul Unit). În 2002, se alătură ca avocată la biroul din Bruxelles al unui cabinet internațional de avocatură, unde practică avocatura până în 2004.

Doamna Kingston intră în serviciul Curții de Justiție a Uniunii Europene în calitate de referent juridic pe lângă avocatul general Leendert Geelhoed, cu care colaborează între 2004 și 2006.

În 2007, doamna Kingston este admisă ca Barrister la  Honourable Society of King’s Inns, Dublin (Irlanda). Exercită profesia de avocat în baroul din Irlanda din 2007 în calitate de Barrister, apoi de Senior Counsel.

De asemenea, doamna Kingston predă dreptul la University College Dublin (Colegiul Universitar din Dublin, Irlanda) în calitate de conferențiar din 2007 până în 2015, apoi, din 2015, în calitate de profesor. De-a lungul carierei sale universitare, predă și la alte universități, printre care Columbia University (Universitatea Columbia, Statele Unite), Cambridge University (Universitatea Cambridge, Regatul Unit), Universiteit Leiden și Osgoode Hall Law School of York University din Toronto (Osgoode Hall Law School din cadrul Universității York din Toronto, Canada). Este autoarea a numeroase publicații în dreptul Uniunii Europene.

Doamna Kingston este numită judecător la Tribunal la 13 ianuarie 2022.

Născut în 1971 la Zalaegerszeg (Ungaria), domnul Tihamér Tóth urmează cursuri de drept la Szegedi Tudományegyetem (Universitatea din Szeged, Ungaria), unde obține o diplomă în drept în anul 1994. La aceeași universitate urmează cursuri de doctorat și își susține teza în drept în anul 2001.

În anul 1994 își începe cariera profesională în Ungaria în calitate de jurist la Biroul pentru afaceri europene, găzduit succesiv în cadrul Ministerului Relațiilor Economice Internaționale, al Ministerului Industriei și Comerțului și al Ministerului Afacerilor Externe.

Între anii 1997 și 2001 ocupă un post de responsabil de caz la Biroul Internațional al Autorității Maghiare a Concurenței. Din 2001 până în 2003 este membru, apoi, din 2003 până în 2009, președinte al Consiliului Concurenței (Ungaria). În această din urmă perioadă asumă de asemenea funcția de vicepreședinte al Autorității Maghiare a Concurenței.

Între 2009 și 2022 exercită profesia de avocat în Ungaria, în special în domeniul dreptului concurenței.

Începând din anul 1999, domnul Tóth se consacră și unei cariere universitare la Pázmány Péter Katolikus Egyetem (Universitatea catolică Péter‑Pázmány, Ungaria), unde este conferențiar între 1999 și 2010, apoi devine vicedecan, însărcinat, din 2010 până în 2013, cu cercetarea și cu relațiile internaționale, din 2013 până în 2014, cu problemele studențești și, din anul 2015, cu relațiile internaționale. Domnul Tóth este numit profesor la această universitate în 2018, în perioada 2019-2022 deținând catedra Jean Monnet de dreptul concurenței.

Este autorul a numeroase opere și publicații în materia dreptului concurenței.

Domnul Tóth este numit judecător la Tribunal la 6 iulie 2022.

Născută în 1981 la Bratislava (Slovacia), doamna Beatrix Ricziová obține la Univerzita Komenského v Bratislave (Universitatea Comenius din Bratislava, Slovacia) un master în drept în anul 2005, înainte de a i se decerna titlul de doctor în drept în anul 2012.

Își începe cariera profesională în calitate de asistent juridic într-un cabinet de avocatură în Slovacia în perioada 2002-2004. Începând din anul 2003, efectuează de asemenea timp de mai mulți ani misiuni de traducere și de interpretariat în cadrul unor evenimente organizate de municipalitatea din Stupava (Slovacia).

În perioada 2005-2006, doamna Ricziová se alătură, în calitate de jurist, Institutului pentru Apropierea Legislației din cadrul cancelariei guvernului Slovaciei, iar ulterior, din 2007 până în 2008, biroului agentului principal însărcinat cu reprezentarea Slovaciei la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, integrat în cadrul ministerului slovac al Justiției. În perioada 2009-2022, asumă funcția de agent principal al Slovaciei în fața instanțelor Uniunii.

Doamna Ricziová este de asemenea membră, din 2007 până în 2010, a Comitetului permanent de drept civil și comercial al Consiliului Legislativ al guvernului Slovaciei și, din 2012 până în 2015, a Comitetului pentru recodificarea dreptului procesual civil în Slovacia.

Doamna Ricziová este numită judecătoare la Tribunal la 6 iulie 2022.

Născută în anul 1957 la Viena (Austria), doamna Elisabeth Tichy-Fisslberger obține, în 1980, o diplomă în drept pe care o completează cu studii de drept internațional la Université catholique de Louvain (Universitatea Catolică din Louvain, Belgia) în 1981.

Doamna Tichy-Fisslberger își începe cariera profesională la Comisia Europeană în 1982 ca interpretă de conferințe, funcție pe care o va exercita până în anul 1988. În același timp, își continuă studiile lingvistice la Universität Wien (Universitatea din Viena, Austria) și obține o diplomă în studii lingvistice în 1984.

În 1988, se alătură serviciilor Ministerului Afacerilor Externe austriac în cadrul Direcției generale pentru afaceri europene și economice în calitate de consilier, funcție pe care o exercită până în anul 1993.

În 1990, este detașată la Ambasada Austriei la Dublin. De la jumătatea anului 1991 până la jumătatea anului 1992, este directoare adjunctă pentru politica Uniunii Europene în domeniul transporturilor în cadrul Ministerului Afacerilor Externe austriac, la Viena. Ulterior, este detașată la Ambasada Austriei la Londra.

Între anii 1993 și 2000, este ministru-consilier la Reprezentanța Permanentă a Austriei pe lângă Uniunea Europeană la Bruxelles.

Din nou în cadrul Ministerului Afacerilor Externe austriac, doamna Tichy-Fisslberger îndeplinește funcția de directoare pentru afaceri generale ale Uniunii Europene și ale instituțiilor Uniunii Europene între anii 2000 și 2003. Ulterior, este numită directoare generală adjunctă pentru afaceri europene și economice și, începând din anul 2007, directoare generală pentru afaceri juridice și consulare. De asemenea, exercită funcția de coordonator național pentru combaterea traficului de persoane în perioada 2009-2017.

Începând din luna decembrie 2017, este ambasadoare la Reprezentanța Permanentă a Austriei pe lângă Oficiul Organizației Națiunilor Unite și alte organizații internaționale, la Geneva. În 2020, este aleasă președintă a Consiliului pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite, iar în 2021, președintă a Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite.

Pe lângă aceste activități, doamna Tichy-Fisslberger predă dreptul în cadrul Diplomatische Akademie Wien (Academia Diplomatică din Viena, Austria) din anul 2002. În perioada 2006-2017, predă de asemenea la Universität Wien.

Doamna Tichy-Fisslberger este numită judecătoare la Tribunal la 15 septembrie 2022.

Născut în 1971 la Salonic (Grecia), domnul William Valasidis obține, în anul 1993, o diplomă în drept la Aristoteleio Panepistimio Thessalonikis (Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia) și își completează studiile cu un master în drept acordat de Harvard Law School (Facultatea de Drept Harvard, Statele Unite) în 1996.

Între anii 1993 și 1995, este avocat stagiar în cadrul examenelor de acces la profesia de avocat. Admis în baroul din Salonic în anul 1996, domnul Valasidis își exercită ulterior profesia în cadrul unor cabinete situate în Mexic și în Statele Unite.

Intră pentru prima dată în serviciul Curții de Justiție a Uniunii Europene în 1998, în calitate de referent juridic în cadrul cabinetului judecătorului Krateros Ioannou. Îndeplinește ulterior această funcție pe lângă judecătorul Vassilios Skouris, care a devenit președinte al Curții în 2003 și cu care colaborează timp de cincisprezece ani, din 1999 până în 2014.

În 2014, este numit director al Direcției protocol și informare a Curții și, ulterior, director al Direcției comunicare, funcție pe care o deține până în anul 2022.

Autor de publicații juridice și lucrări editoriale, acordă totodată o foarte mare importanță predării practicii dreptului Uniunii, implicându-se activ în organizarea și desfășurarea European Law Moot Court Competition, mai întâi ca membru al juriului în perioada 2004-2005, apoi ca membru și vicepreședinte al European Law Moot Court Society în perioada 2006-2022. Participă de asemenea în mod regulat la conferințe naționale și internaționale.

Domnul Valasidis este numit judecător al Tribunalului la 15 septembrie 2022.

Născut în 1977 la Arnhem (Țările de Jos), domnul Steven Verschuur urmează studii de drept la Universiteit Utrecht (Universitatea din Utrecht, Țările de Jos), unde obține un master în drept în anul 2001. Își continuă studiile universitare la université de Liège (Universitatea din Liège, Belgia), care îi decernează o diplomă de studii aprofundate în drept european în anul 2002. În 2010, își susține teza de doctorat în drept la Universiteit Utrecht.

Începând din anul 2002, domnul Verschuur urmează o carieră de avocat în cadrul mai multor cabinete situate în Țările de Jos și în Belgia în diverse domenii ale dreptului Uniunii cum ar fi concurența, ajutoarele de stat, politica comercială, achizițiile publice sau măsurile restrictive adoptate în cadrul politicii externe și de securitate comună a Uniunii.

Se consacră de asemenea redactării unui număr important de articole privind aceste materii, destinate unor reviste și lucrări juridice.

În același timp, este judecător supleant la Secția de drept civil a rechtbank Zeeland-West-Brabant (Tribunalul din Zeeland-West-Brabant, Țările de Jos) din anul 2021 până în anul 2022.

Domnul Verschuur este numit judecător la Tribunal la 15 septembrie 2022.

Născut în anul 1968 la Versailles (Franța), domnul Emmanuel Coulon a urmat studii de drept la université Panthéon-Assas (Universitatea Panteon-Assas Paris II, Franța) și studii de management la université Paris-Dauphine (Universitatea Paris-Dauphine Paris IX, Franța), finalizate cu o diplomă în drept și cu o diplomă în științe manageriale eliberate în 1990 și, respectiv, în 1991. Ulterior, integrează Colegiul Europei la Bruges (Belgia), unde obține în 1992 un Master of Laws în drept european (LLM).

În anul 1993, participă cu succes la examenul de intrare la centre régional de formation à la profession d’avocat (Centrul Regional de Formare pentru Profesia de Avocat) din Paris. Obține în 1995 certificatul de aptitudine pentru profesia de avocat eliberat de Baroul din Bruxelles (Belgia) și exercită această profesie în calitate de membru al baroului respectiv într-un cabinet de dimensiuni internaționale. În anul 1998, este laureat al unui concurs general organizat de Comisia Comunităților Europene.

Domnul Coulon este recrutat în 1996 de președintele Tribunalului, Antonio Saggio, pentru a exercita funcția de referent juridic în cadrul unei „task force” responsabile cu problemele de concurență. În anul 1998, se alătură cabinetului președintelui Bo Vesterdorf în calitate de referent juridic până în anul 2002. În 2003, este numit șef de cabinet al președintelui, funcție nou creată la Tribunal.

La 6 octombrie 2005, domnul Coulon este numit grefier al Tribunalului. Fiind confirmat în funcție în anii 2011 și 2017, exercită responsabilitățile care decurg din textele aplicabile în cadrul celui de al treilea mandat.

Este autorul unor publicații în domeniul dreptului Uniunii, în special în domeniile dreptului procesual și administrării justiției.