Language of document : ECLI:EU:T:2014:57

Cauza T‑644/13 R

Serco Belgium și alții

împotriva

Comisiei Europene

„Cerere de măsuri provizorii – Contract de achiziții publice – Procedură de atribuire – Respingerea unei oferte – Cerere de suspendare a executării – Fumus boni iuris

Sumar – Ordonanța Tribunalului (judecătorul delegat cu luarea măsurilor provizorii) din 4 februarie 2014

1.      Măsuri provizorii – Suspendarea executării – Măsuri provizorii – Condiții de acordare – Fumus boni iuris – Urgență – Prejudiciu grav și ireparabil – Caracter cumulativ – Evaluare comparativă a tuturor intereselor în cauză – Ordine de examinare și mod de verificare – Putere de apreciere a judecătorului delegat cu luarea măsurilor provizorii

[art. 256 alin. (1) TFUE și art. 278 TFUE și 279 TFUE; Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 104 alin. (2)]

2.      Măsuri provizorii – Suspendarea executării – Măsuri provizorii – Condiții de acordare – Fumus boni iuris – Examinare prima facie a motivelor invocate în susținerea acțiunii principale – Acțiune împotriva unei decizii a Comisiei prin care se respinge o ofertă în cadrul unui contract de achiziții publice – Proceduri privind măsurile provizorii în cauzele referitoare la contracte de achiziții publice – Obiectiv – Protecție jurisdicțională efectivă

[art. 256 alin. (1) TFUE și art. 278 TFUE și 279 TFUE; Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 104 alin. (1); Directiva 2004/18 a Parlamentului European și a Consiliului; Directiva 89/665 a Consiliului, primul‑al cincilea considerent și art. 2 alin. (1); Regulamentul nr. 1268/2012 al Comisiei, considerentul (40)]

3.      Contractele de achiziții publice ale Uniunii Europene – Încheierea unui contract în urma unei cereri de ofertă – Criterii de selecție – Evaluarea capacității candidaților de a furniza serviciile specificate – Criterii de atribuire – Evaluare comparativă a caracteristicilor și merite speciale ale ofertelor individuale

(Regulamentul nr. 1268/146 al Comisiei, art. 146-149)

1.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 15-17)

2.      În contextul cauzelor privind contractele de achiziții publice, trebuie să se ia în considerare rolul special al procedurilor privind măsurile provizorii. În acest sens, trebuie de asemenea să se țină seama de cadrul juridic stabilit de legiuitorul Uniunii Europene aplicabil procedurilor de achiziții publice organizate de autoritățile contractante ale statelor membre. În special, astfel cum prevede considerentul (40) al Regulamentului nr. 1268/2012 privind normele de aplicare a Regulamentului nr. 966/2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, normele privind achizițiile ar trebui să se bazeze pe Directiva 2004/18 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii.

În plus, astfel cum prevăd primele trei considerente ale Directivei 89/665 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări, pentru a asigura punerea în aplicare efectivă a acestor proceduri, legiuitorul a considerat necesar să instituie condiții procedurale care să permită căi de atac eficiente și rapide într‑un stadiu în care abaterile pot fi corectate încă. Având în vedere durata scurtă a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice, rolul judecătorului delegat cu luarea măsurilor provizorii este de așa natură încât legiuitorul a considerat adecvat, în temeiul articolului 2 alineatul (1) din Directiva 89/665, să se prevadă posibilitatea adoptării unor asemenea măsuri în ceea ce privește procedurile de achiziții publice aflate în competența statelor membre independent de orice acțiune prealabilă pe fond. În plus, rezultă din al doilea, din al treilea și din al cincilea considerent ale Directivei 89/665, precum și din articolul 2 alineatul (1) din aceasta că, în contextul special al achizițiilor publice, măsurile provizorii sunt concepute nu doar ca modalitate de suspendare a procedurii de atribuire, ci și ca modalitate de a corecta o încălcare evidentă, care altfel ar intra în domeniul de aplicare al litigiului principal.

Deși asemenea considerații nu pun în discuție aplicarea articolului 104 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, care implementează articolele 278 TFUE și 279 TFUE și impune ca o acțiune pe fond să fi fost introdusă înainte de cererea de suspendare a executării, luarea în considerare a acestora este justificată de faptul că, astfel cum este situația la nivel național, măsurile prevăzute în titlul III din Regulamentul de procedură au drept scop, în cauze privind achizițiile publice, să asigure o protecție jurisdicțională efectivă în ceea ce privește aplicarea de către instituțiile și organele Uniunii Europene a normelor privind achizițiile publice, care, în esență, se întemeiază pe Directiva 2004/18. În mod corespunzător, deși, în cadrul unei proceduri referitoare la măsurile provizorii, judecătorul delegat cu luarea măsurilor provizorii nu este în general obligat să efectueze o examinare atât de aprofundată ca cea efectuată în cadrul unei proceduri pe fond, această constatare nu poate fi interpretată ca o interdicție absolută de a efectua o evaluare detaliată.

În consecință, este necesar să se examineze dacă reclamantele prezintă dovezi suficiente pentru a stabili fumus boni iuris în ceea ce privește susținerile în sensul că acestea creează impresia serioasă că decizia atacată în materie de contracte de achiziții publice este afectată de nelegalitate.

(a se vedea punctele 18-23)

3.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 30)