HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a cincea)
7 martie 2019(*)
„REACH – Decizia Comisiei de autorizare a utilizării sulfocromatului galben de plumb și a cromatului molibdat sulfat roșu de plumb – Articolul 60 alineatele (4) și (5) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 – Examinarea indisponibilității alternativelor – Eroare de drept”
În cauza T‑837/16,
Regatul Suediei, reprezentat inițial de A. Falk și de F. Bergius, ulterior de A. Falk, de C. Meyer‑Seitz, de H. Shev și de J. Lundberg, în calitate de agenți,
reclamant,
susținut de
Regatul Danemarcei, reprezentat inițial de C. Thorning și de M. Wolff, ulterior de M. Wolff și de J. Nymann‑Lindegren, în calitate de agenți,
de
Republica Finlanda, reprezentată de S. Hartikainen, în calitate de agent,
și de
Parlamentul European, reprezentat de A. Neergaard și de A. Tamás, în calitate de agenți,
interveniente,
împotriva
Comisiei Europene, reprezentată de R. Lindenthal, de K. Mifsud‑Bonnici, de K. Simonsson și de G. Tolstoy, în calitate de agenți,
pârâtă,
susținută de
Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), reprezentată de M. Heikkilä, de W. Broere și de C. Schultheiss, în calitate de agenți,
intervenientă,
având ca obiect o cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei de punere în aplicare C(2016) 5644 final a Comisiei din 7 septembrie 2016 privind autorizarea anumitor aplicații ale sulfocromatului galben de plumb și ale cromatului molibdat sulfat roșu de plumb în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1907/2006,
TRIBUNALUL (Camera a cincea),
compus din domnul D. Gratsias, președinte, doamna I. Labucka și domnul A. Dittrich (raportor), judecători,
grefier: domnul P. Cullen, administrator,
având în vedere faza scrisă a procedurii și în urma ședinței din 27 septembrie 2018,
pronunță prezenta
Hotărâre
Istoricul cauzei
1 Sulfocromatul galben de plumb (C. I. Pigment Yellow 34: nr. CE 215‑693‑7, nr. CAS 1344‑37‑2) și cromatul molibdat sulfat roșu de plumb desemnat Pigment Red 104 (C. I. Pigment Red 104: nr. CE 235‑759‑9, nr. CAS 12656‑85‑8) (denumiți în continuare „pigmenții în discuție în speță” sau „cromații de plumb în discuție în speță” sau „substanțele în discuție în speță”) sunt amestecuri de plumb și de crom VI.
2 Având în vedere caracterul lor durabil, culoarea deschisă și strălucirea lor, acești pigmenți sunt utilizați în lacuri și vopsele, de exemplu pentru poduri și construcții din fier și din oțel sau în situații în care vopseaua are o funcție de semnalizare, de exemplu semnele de avertizare. Cromații de plumb sunt de asemenea utilizați pentru marcajele rutiere galbene.
3 Sub numerele de index 082‑009‑00‑X și 082‑010‑00‑5 care figurează în lista clasificărilor și etichetărilor armonizate ale substanțelor periculoase care se găsesc în tabelul 3.1 din partea 3 din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO 2008, L 353, p. 1), pigmenții în discuție în speță au fost clasificați drept cancerigeni și toxici pentru reproducerea la oameni.
4 Prin adoptarea Regulamentului (UE) nr. 125/2012 din 14 februarie 2012 de modificare a anexei XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) (JO 2012, L 41, p. 1), Comisia Europeană a inclus pigmenții în discuție în speță, date fiind proprietățile lor de substanțe cancerigene și de substanțe toxice pentru reproducere, în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO 2006, L 396, p. 1, Ediție specială, 3/vol. 60, p. 3), cu o dată de expirare stabilită la 21 mai 2015.
5 Opt întreprinderi au înregistrat cromați de plumb în conformitate cu dispozițiile titlului II din Regulamentul nr. 1907/2006, printre care DCC Maastricht BV, care este reprezentantul în Uniunea Europeană în sensul articolului 8 din Regulamentul nr. 1907/2006 al unui producător canadian de astfel de substanțe.
6 DCC Maastricht, care furnizează în special pigmenții în discuție în speță către aproximativ 100 de utilizatori în aval în Uniune, este singura întreprindere care a depus, la 19 noiembrie 2013, o cerere de autorizare conform articolului 62 din Regulamentul nr. 1907/2006 în vederea introducerii pe piață a pigmenților în discuție în speță. Mai precis, autorizația a fost solicitată pentru următoarele utilizări, care sunt identice pentru cele două substanțe:
– distribuția și amestecarea pudrei de pigmenți într‑un mediu industrial în vopsele pe bază de solvenți care nu sunt destinate utilizării de către consumatori;
– aplicarea industrială a vopselelor pe suprafețe metalice (echipamente, vehicule, structuri, panouri de semnalizare, mobilier rutier, acoperirea bobinelor etc.);
– aplicarea profesională (nedestinată utilizării de către consumatori) a vopselelor pe suprafețe metalice (echipamente, vehicule, structuri, panouri de semnalizare, mobilier rutier etc.) sau pentru marcajul rutier;
– distribuția și amestecarea pudrei de pigmenți într‑un mediu industrial, în preamestecuri lichide sau solide pentru colorarea articolelor din plastic sau plastifiate nedestinate utilizării de către consumatori;
– utilizarea industrială a preamestecurilor și a precompușilor solizi sau lichizi de culoare care conțin pigmenți pentru colorarea articolelor din plastic sau plastifiate nedestinate utilizării de către consumatori;
– utilizarea profesională a preamestecurilor și a precompușilor solizi sau lichizi de culoare care conțin pigmenți în vederea aplicării de marcaje rutiere termoplastice.
7 Cererea de autorizare cuprinde următoarele exemple neexhaustive de produse vizate de utilizările menționate în aceasta și care, conform solicitantului, necesită performanțele tehnologice furnizate de pigmenți: caroseria capotelor autoturismelor, panouri de avertizare, containere pentru deșeuri farmaceutice, tuburi pentru industria petrochimică, macarale, utilaje, echipamente rutiere, poduri din oțel, camere tezaur și containere din oțel.
8 Conform articolului 64 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1907/2006, Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a desfășurat o consultare publică pentru ca terții interesați să aibă posibilitatea de a comunica informații privind substanțe sau tehnici alternative. În cadrul acestei consultări, au fost prezentate avize de către producătorii din Uniune, de către utilizatorii în aval ai pigmenților în discuție în speță, de către organizațiile din branșă, de către statele membre, precum și de câteva organizații neguvernamentale.
9 Utilizatorii în aval care s‑au exprimat cu ocazia consultărilor au semnalat că substanțele care puteau fi utilizate în locul cromaților de plumb în discuție în speță nu prezentau aceleași avantaje și că acestea erau mai scumpe în majoritatea cazurilor. În schimb, British Coatings Federation, care reprezintă 90 % din industria materialelor de acoperire din Regatul Unit, a declarat în esență că nu împărtășea concluzia solicitantului potrivit căreia cromații de plumb nu puteau fi înlocuiți. Această organizație a arătat în esență că, la momentul respectiv, un număr important de alternative care nu conțineau plumb erau utilizate în sectorul vopselelor. De asemenea, A., care este un producător de vopsele și de materiale de acoperire, a arătat că alternative adecvate și mai sigure decât cromații de plumb în discuție în speță erau disponibile pe piață la nivel mondial de mai mulți ani și că puteau fi utilizate pentru a obține caracteristicile produsului și performanțele dorite la costuri rezonabile. În sfârșit, B., un alt producător de produse chimice și de vopsele, a indicat că cea mai mare parte a clienților săi trecuseră cu succes la alternative fără plumb sau erau pregătiți să o facă. Solicitantul a răspuns la comentariile făcute de B. și de A. arătând că un anumit număr de întreprinderi mici și mijlocii (IMM‑uri), care i‑au susținut cererea în cadrul consultărilor, aveau nevoie de pigmenții în discuție în speță pentru a fabrica produse destinate anumitor utilizări denumite „de nișă”.
10 La 11 decembrie 2014, Comitetul pentru evaluarea riscurilor și Comitetul pentru analiză socioeconomică din cadrul ECHA au adoptat 12 opinii consolidate referitoare la cererea de autorizare pentru a ține seama de cele șase utilizări solicitate cu privire la fiecare dintre cele două substanțe în cauză.
11 În aceste avize, Comitetul pentru evaluarea riscurilor a concluzionat, în ceea ce privește pigmenții în discuție în speță, că nu era posibil să se determine un nivel derivat fără efect conform punctului 6.4 din anexa I la Regulamentul nr. 1907/2006, nici pentru proprietățile cancerigene, nici pentru proprietățile toxice pentru reproducere.
12 În ceea ce privește caracterul fezabil din punct de vedere tehnic al alternativelor în general pentru prima și a patra dintre utilizările solicitate, astfel cum figurează la punctul 6 de mai sus, Comitetul pentru analiză socioeconomică a indicat la punctul 7 din avizele consolidate respective (anexele E.1, E.4, E.7 și E.10 la memoriul Regatului Suediei din 21 august 2018) că solicitantul nu a furnizat o analiză a alternativelor. Din aceste avize rezultă de asemenea că, în „stadiul formulării”, pigmenții în discuție în speță nu ar avea nicio funcție și că, în consecință, nicio alternativă valabilă nu putea sau nu trebuia să fie efectuată.
13 În ceea ce privește caracterul fezabil din punct de vedere tehnic al alternativelor în general pentru a doua și a cincea dintre utilizările solicitate, astfel cum figurează la punctul 7.2.1 din avizele respective (anexele E.2, E.5, E.8 și E.11 la memoriul Regatului Suediei din 21 august 2018), Comitetul pentru analiză socioeconomică a enumerat opiniile solicitantului autorizației și ale celorlalte părți interesate ascultate cu ocazia consultării publice. Aceste opinii erau în esență contradictorii.
14 În ceea ce privește caracterul fezabil din punct de vedere tehnic al alternativelor în general pentru a treia utilizare solicitată, astfel cum figurează la punctul 7.2.1 din avizele respective (anexa A.5 la cererea introductivă și anexa E.3 la memoriul Regatului Suediei din 21 august 2018), Comitetul pentru analiză socioeconomică a declarat în concluzie că „tindea să achieseze la opinia solicitantului autorizației, conform căreia nu exist[au] alternative”. Cu toate acestea, având în vedere opiniile divergente exprimate în cadrul consultării publice, potrivit comitetului menționat, această chestiune necesita o examinare suplimentară în ceea ce privește domeniul marcajului rutier. În opinia acestui comitet, incertitudinile legate de acest aspect trebuiau să fie luate în considerare la momentul stabilirii perioadei de revizuire.
15 În ceea ce privește caracterul fezabil din punct de vedere tehnic al alternativelor în general pentru a șasea utilizare indicată la punctul 6 de mai sus, Comitetul pentru analiză socioeconomică a concluzionat la punctul 7.2.1 din avizele consolidate respective (anexele E.6 și E.12 la memoriul Regatului Suediei din 21 august 2018) că, ținând seama de opiniile contrare exprimate cu ocazia consultării publice, această chestiune necesita o examinare suplimentară pentru domeniul marcajului rutier. El a precizat de asemenea că „această incertitudine” ar fi luată în considerare la momentul stabilirii perioadei de revizuire.
16 În sfârșit, în partea introductivă a tuturor avizelor consolidate din 11 decembrie 2014 (a se vedea pagina 4 din anexa A.5 la cererea introductivă și pagina 4 din anexele E.1-E.10 la observațiile Regatului Suediei din 21 august 2018), Comitetul pentru analiză socioeconomică a arătat că i se „părea” că nu existau alternative care ar fi adecvate din punct de vedere tehnic și economic pentru „solicitant”.
17 Comisia a primit cele 12 opinii consolidate la 2 ianuarie 2015.
18 La 7 și la 8 iulie 2015, la 22 și la 23 septembrie 2015, precum și la 3 și la 4 februarie 2016, cererea de autorizare a fost discutată și în cadrul comitetului înființat în temeiul articolului 133 din Regulamentul nr. 1907/2006 (denumit în continuare „Comitetul REACH”).
19 Cu ocazia discuției cu privire la cererea de autorizare în cadrul Comitetului REACH, două state membre și Regatul Norvegiei au indicat că acești cromați de plumb nu erau utilizați ca pigmenți în vopseaua pentru marcajul rutier galben pe teritoriile lor naționale. Într‑unul dintre aceste state membre, utilizarea cromaților de plumb pentru marcajul rutier ar fi fost chiar interzisă în urmă cu 20 de ani. Regatul Norvegiei a arătat de asemenea că cromații de plumb nu erau utilizați în vopsirea platformelor petroliere din Marea Nordului sau a platformelor care aparțin companiei petroliere S.
20 Comisia a supus proiectul său de decizie votului membrilor Comitetului REACH. 23 de state membre au votat în favoarea proiectului, în timp ce trei state membre, printre care și Regatul Suediei au votat împotrivă. Două state membre s‑au abținut.
21 La 7 septembrie 2016, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare C(2016) 5644 final de autorizare a anumitor aplicații ale sulfocromatului galben de plumb și ale cromatului molibdat sulfat roșu de plumb în conformitate cu Regulamentul nr. 1907/2006 (denumită în continuare „decizia atacată”).
22 În considerentul (6) al deciziei atacate, Comisia a arătat următoarele:
„[Comitetul pentru analiză socioeconomică din cadrul ECHA] a confirmat concluzia solicitantului potrivit căreia avantajele [socioeconomice] globale care decurgeau din utilizările solicitate erau mult mai importante decât riscurile pentru sănătatea umană sau pentru mediu pe care le determinau aceste utilizări. El a confirmat de asemenea că nu existau substanțe sau tehnologii alternative adecvate în termeni de fezabilitate tehnică și economică pentru utilizatorii în aval ai solicitantului.”
23 Din considerentele (8) și (9) ale deciziei atacate reiese că, în avizele sale, Comitetul pentru analiză socioeconomică din cadrul ECHA a recomandat ca perioada de revizuire menționată la articolul 60 alineatul (9) litera (e) din Regulamentul nr. 1907/2006 să fie stabilită la 12 ani pentru patru utilizări ale celor două substanțe solicitate, și anume pentru utilizările menționate la prima, la a doua, la a patra și la a cincea liniuță de la punctul 6 de mai sus, și la 7 ani pentru celelalte două utilizări ale celor două substanțe solicitate, și anume pentru utilizările menționate la a treia și la a șasea liniuță de la punctul 6 de mai sus.
24 Astfel cum rezultă în esență din considerentele (8) și (9) ale deciziei atacate, aceste perioade de revizuire recomandate de Comitetul pentru analiză socioeconomică iau în considerare în special lipsa unor alternative adecvate pentru a înlocui pigmenții în discuție în speță pentru utilizările solicitate din perspectiva caracterului fezabil din punct de vedere tehnic, importanța deosebită a caracterului adecvat din punct de vedere tehnic al alternativelor pentru anumite aplicații atunci când se impune securitatea, faptul că utilizările celor două substanțe generau riscuri foarte mici și faptul că avantajele pentru sănătatea umană care ar putea rezulta din refuzul de a acorda autorizația erau foarte scăzute. În ceea ce privește utilizările menționate la a treia și la a șasea liniuță de la punctul 6 de mai sus, perioada de revizuire recomandată de Comitetul pentru analiză socioeconomică ia în considerare și incertitudinile legate de afirmația solicitantului cu privire la lipsa unor alternative fezabile din punct de vedere tehnic în sectorul marcajului rutier.
25 Potrivit acelorași considerente, în opinia Comisiei, din cauza dificultăților întâmpinate în stabilirea pe deplin a lipsei unor alternative fezabile din punct de vedere tehnic pentru toate utilizările, autorizația ar trebui să fie revizuită mai devreme decât recomanda Comitetul pentru analiză socioeconomică. În special, potrivit considerentului (9) al deciziei atacate, dintr‑un nou schimb cu statele membre reieșea că utilizarea pigmenților în discuție în speță în sectorul drumurilor a fost înlocuită sau interzisă în anumite state membre, dar nu și în altele. Potrivit Comisiei, ținând seama de aceste elemente, era, prin urmare, adecvat să se stabilească la șapte ani perioada de revizuire pentru patru dintre utilizările celor două substanțe solicitate, și anume pentru utilizările menționate la prima, la a doua, la a patra și la a cincea liniuță de la punctul 6 de mai sus, și la patru ani pentru celelalte două utilizări ale celor două substanțe solicitate, și anume pentru utilizările menționate la a treia și la a șasea liniuță din punctul 6 de mai sus.
26 În plus, în considerentul (12) al deciziei atacate, Comisia a arătat următoarele:
„Date fiind dificultățile legate de stabilirea pe deplin a lipsei unor alternative fezabile din punct de vedere tehnic pentru toate utilizările care fac obiectul cererii, trebuie să se specifice în plus utilizările autorizate, în ceea ce privește caracteristicile de performanță impuse din punct de vedere tehnic pentru preamestecuri [de pigmenți], vopsele și precompuși care conțin pigmenți și pentru articolele care îi conțin, caracteristici aduse de cele două substanțe și care nu pot fi obținute cu alte substanțe sau tehnologii alternative adecvate, oricare ar fi acestea. Autorizația ar trebui, așadar, să fie subordonată condiției ca titularul autorizației să prezinte un raport privind caracterul adecvat și disponibilitatea alternativelor pentru utilizatorii săi în aval și, pe această bază, să detalieze descrierea utilizărilor autorizate. În plus, dacă raportul de revizuire menționat la articolul 61 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1907/2006 este prezentat, titularul autorizației ar trebui să precizeze descrierea utilizărilor autorizate pe baza informațiilor furnizate de utilizatorii în aval din lanțul său de aprovizionare.”
27 La articolul 1 alineatele (1) și (2) din decizia atacată, Comisia a autorizat utilizările cromaților de plumb în discuție în speță, astfel cum sunt indicate în cererea de autorizare (a se vedea punctul 6 de mai sus), cu condiția ca performanțele preamestecurilor, ale vopselelor și ale precompușilor de culoare care conțin substanțele în cauză sau ale articolelor finite care le conțin, în termeni de funcționalitate, de intensitate a culorii, de opacitate (putere de disimulare), de dispersare, de rezistență la condițiile atmosferice, de stabilitate la căldură sau nu sau o combinație a acestora să nu fie realizabile din punct de vedere tehnic decât prin utilizarea substanțelor respective și ca aceste performanțe să fie necesare pentru utilizarea preconizată.
28 Potrivit articolului 1 alineatul (3) litera (d) din decizia atacată, autorizarea pentru toate utilizările era supusă condiției potrivit căreia, în esență, utilizatorii în aval față de titularul autorizației furnizează ECHA, până cel târziu la 30 iunie 2017, informații cu privire la caracterul adecvat și la disponibilitatea unor alternative pentru utilizarea lor, justificând în detaliu necesitatea de a utiliza substanțele în discuție în speță.
29 În plus, din articolul 1 alineatul (3) litera (e) din decizia atacată rezultă că autorizația este supusă condiției potrivit căreia, în esență, titularul autorizației prezintă Comisiei, până la 31 decembrie 2017, un raport care conține elementele menționate la articolul 1 alineatul (3) litera (d) din această decizie. Titularul autorizației are obligația de a detalia, în raportul său, descrierea utilizărilor autorizate pe baza informațiilor privind soluțiile alternative, astfel cum sunt furnizate de utilizatorii în aval.
30 În sfârșit, articolul 1 alineatul (4) din decizia atacată prevede în esență, în ceea ce privește utilizările pentru marcajul rutier, că autorizația nu se aplică în statele membre a căror legislație națională interzice utilizarea cromaților de plumb pentru marcajul rutier.
Procedura și concluziile părților
31 Prin cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 28 noiembrie 2016, Regatul Suediei a introdus prezenta acțiune.
32 Prin înscrisuri depuse la grefa Tribunalului la 10 februarie, la 27 martie și, respectiv, la 30 martie 2017, Regatul Danemarcei, Republica Finlanda și Parlamentul European au formulat cereri de intervenție în prezenta procedură în susținerea concluziilor Regatului Suediei. Prin Deciziile din 24 martie și 3 mai 2017, președintele Camerei a cincea a Tribunalului a admis intervențiile lor.
33 La 20 martie 2017, ECHA a formulat o cerere de intervenție în prezenta procedură în susținerea Comisiei. În aceeași zi, ClientEarth, o organizație neguvernamentală fără scop lucrativ care are ca obiectiv protecția mediului, a solicitat să intervină în prezenta acțiune în susținerea concluziilor Regatului Suediei.
34 Prin Ordonanța din 20 iulie 2017, președintele Camerei a cincea a Tribunalului a admis intervenția ECHA. În schimb, acesta a respins cererea de intervenție formulată de ClientEarth prin Ordonanța din 13 octombrie 2017, Suedia/Comisia (T‑837/16, nepublicată, EU:T:2017:740).
35 Memoriul în apărare a fost depus la 7 martie 2017.
36 Memoriile în intervenție ale Regatului Danemarcei, ale Parlamentului, ale ECHA și ale Republicii Finlanda au fost depuse la 10 mai, la 29 septembrie, la 4 octombrie și, respectiv, la 5 octombrie 2017.
37 Replica și duplica au fost depuse la 2 mai 2017 de Regatul Suediei și, respectiv, la 5 octombrie 2017 de Comisie.
38 Regatul Suediei și Comisia au depus observații cu privire la memoriile în intervenție la 19 decembrie 2017.
39 Prin scrisoarea din 18 iulie 2018, cu titlu de măsuri de organizare a procedurii în temeiul articolului 89 alineatul (3) literele (c) și (d) din Regulamentul de procedură, Tribunalul a invitat Regatul Suediei să prezinte avizele consolidate din 11 decembrie 2014, altele decât cel referitor la a treia utilizare solicitată pentru sulfocromatul galben de plumb, astfel cum a fost depus la dosarul Tribunalului prin anexa A.5 la cererea introductivă. Prin aceeași scrisoare, Regatul Suediei a fost invitat să furnizeze informații referitoare la un dosar pe care ECHA era în curs de a‑l elabora pentru a verifica dacă era necesară limitarea utilizării cromaților de plumb în produse. Acest dosar fusese menționat de Regatul Suediei în cererea sa introductivă. În sfârșit, prin aceeași scrisoare, Comisia a fost invitată să prezinte o copie a raportului pe care titularul autorizației trebuia să i‑l prezinte până la 31 decembrie 2017, în conformitate cu articolul 1 alineatul (3) litera (e) din decizia atacată.
40 Regatul Suediei și Comisia au dat curs acestor cereri în termenul acordat.
41 Regatul Suediei solicită Tribunalului:
– anularea deciziei atacate;
– obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.
42 Comisia solicită Tribunalului:
– respingerea acțiunii;
– obligarea Regatului Suediei la plata cheltuielilor de judecată.
– menținerea, în cazul anulării deciziei atacate, a efectelor acestei decizii până când Comisia va putea, cu asistența ECHA, să reexamineze cererea de autorizare.
43 Regatul Danemarcei și Parlamentul European solicită Tribunalului anularea deciziei atacate. Republica Finlanda solicită Tribunalului anularea deciziei atacate și obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.
44 ECHA solicită Tribunalului respingerea acțiunii și obligarea Regatului Suediei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept
45 În susținerea acțiunii formulate, Regatul Suediei, susținut de Regatul Danemarcei și de Republica Finlanda, invocă trei motive.
46 Prin intermediul primului motiv, Regatul Suediei invocă în esență erori de drept în aplicarea articolului 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006, precum și o încălcare a principiului diligenței. Al doilea motiv se întemeiază pe o încălcare a obligației de motivare care revine Comisiei în temeiul articolului 296 TFUE și al articolului 130 din Regulamentul nr. 1907/2006, precum și a principiului bunei administrări. Prin intermediul celui de al treilea motiv, Regatul Suediei invocă o încălcare a articolului 55 din Regulamentul nr. 1907/2006.
47 Primul motiv cuprinde trei aspecte. Prin intermediul primului aspect al acestui motiv, Regatul Suediei susține în esență că Comisia nu a făcut nicio apreciere proprie și independentă de aspectul dacă condițiile de acordare a unei autorizații erau îndeplinite conform articolului 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006. În schimb, Comisia ar fi încredințat sarcina de a aprecia condițiile acestei dispoziții numai comitetelor ECHA, și anume Comitetului de evaluare a riscurilor și Comitetului de analiză socioeconomică. Prin intermediul celui de al doilea aspect al primului motiv, Regatul Suediei susține că Comisia a încălcat articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006 prin acordarea autorizației în discuție în speță fără să se fi stabilit în mod corespunzător că nu existau substanțe sau tehnologii alternative adecvate pentru înlocuirea cromaților de plumb pentru utilizările menționate în cererea de autorizare. Simplul fapt că a acordat autorizația fără să fi verificat în mod corespunzător că nu existau alternative ar permite să se concluzioneze că aceasta și‑a încălcat și obligația de diligență. Al treilea aspect se întemeiază pe faptul că, supunând autorizarea anumitor condiții și perioade de revizuire, Comisia ar fi încercat în mod eronat să remedieze deficiențele din analiza alternativelor prezentată de DCC Maastricht, pe de o parte, precum și deficiențele pe care le prezenta analiza alternativelor pe care o efectuase în temeiul articolului 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006, pe de altă parte, supunând autorizarea anumitor condiții și perioade de revizuire, fără să fie „abilitată” să acționeze în acest sens.
48 Tribunalul consideră că este necesar să se examineze mai întâi al doilea aspect al primului motiv.
Cu privire la al doilea aspect al primului motiv, referitor la existența unei erori de drept pretins săvârșite de Comisie cu ocazia examinării lipsei de alternative, precum și a obligației de diligență
49 În opinia Regatului Suediei, susținut de Regatul Danemarcei, de Republica Finlanda și de Parlament, prin acordarea autorizației în discuție în speță fără să fi stabilit în mod corespunzător că nu existau substanțe sau tehnologii alternative pentru cromații de plumb adecvate pentru utilizările menționate în cerere, Comisia a încălcat articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006. „Baza decizională în cauză” nu ar fi demonstrat că nu existau substanțe sau tehnologii alternative adecvate care să poată fi folosite în locul cromaților de plumb pentru utilizările vizate de decizia atacată.
50 În primul rând, potrivit Regatului Suediei, solicitantul autorizației în discuție în speță nu a prezentat dovada că nu existau alternative. În al doilea rând, analiza alternativelor efectuată în speță de Comisia însăși ar fi fost insuficientă. Astfel, în opinia Regatului Suediei, anumite elemente care au apărut în cursul procedurii de autorizare demonstrau că existau – cel puțin în parte, de exemplu pentru marcajul rutier – soluții adecvate pentru înlocuirea cromaților de plumb în discuție în speță. Potrivit Regatului Suediei, aceasta era concluzia pe care Comisia ar fi trebuit să o tragă dacă ar fi examinat în mod corespunzător informațiile provenite de la terți, cum ar fi British Coatings Federation, A. și B. (a se vedea punctul 9 de mai sus), precum și informațiile prezentate de câteva state membre și de Regatul Norvegiei. În orice caz și în al treilea rând, dată fiind existența unor informații contradictorii, ar fi revenit Comisiei sarcina de a examina mai aprofundat condiția privind lipsa unor alternative adecvate. Potrivit Regatului Suediei, ținând seama de informațiile în contradicție cu concluzia Comitetului pentru analiză socioeconomică, ar reieși că pur și simplu Comisia nu a examinat cauza în mod suficient pentru a putea acorda autorizația în cauză.
51 Comisia, susținută de ECHA, contestă aceste argumente.
52 Potrivit Comisiei, în primul rând, Comitetul pentru analiză socioeconomică a ținut seama de toate informațiile transmise în cursul consultării publice. Prin analiza și aprobarea avizelor comitetelor ECHA, ar fi luat și ea în considerare informațiile furnizate de terți. Astfel cum ar rezulta din procesele‑verbale ale reuniunilor Comitetului REACH, Comisia ar fi ținut seama și de toate observațiile terților primite după avizele comitetelor ECHA și ar fi examinat dacă aceste comunicări conțineau informații suplimentare sau noi. Nu aceasta ar fi fost situația.
53 În al doilea rând, în urma unor întrebări adresate de unele state membre în cadrul Comitetului REACH, Comisia ar fi efectuat analize suplimentare pentru a examina existența unor alternative pentru utilizările vizate Astfel, ea ar fi invitat solicitantul să furnizeze clarificări cu privire la utilizările care fac obiectul cererii de autorizare și solicitantul ar fi comunicat informații privind factorii tehnici și economici determinanți care justificau alegerea substanței de către utilizatorii în aval. Aceste informații suplimentare ar fi fost înregistrate și transmise statelor membre în cadrul Comitetului REACH (anexa B.3 la memoriul în apărare). Statele membre ar fi fost de asemenea consultate de Comisie cu privire la eventuale obligații sau interdicții naționale aplicabile pigmenților de plumb utilizați pentru marcajul rutier. Informațiile suplimentare primite ar fi confirmat concluziile la care a ajuns Comitetul de analiză socioeconomică în avizele sale, și anume că nu existau soluții alternative fezabile din punct de vedere tehnic și economic adecvate pentru utilizările prevăzute.
54 În al treilea rând, la finalul evaluării condițiilor prevăzute la articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006, Comisia ar fi considerat, desigur, că solicitantul nu a stabilit în mod definitiv că nu existau alternative fezabile din punct de vedere tehnic și economic adecvate pentru toate utilizările posibile care intrau sub incidența descrierii utilizărilor. Ea ar fi fost însă de părere că astfel de soluții lipseau numai pentru anumite utilizări care intrau sub incidența descrierii care figura în cererea de autorizare.
55 În pofida dificultăților legate de constatarea lipsei de alternative, Comisia nu ar fi considerat că se impunea să refuze autorizarea. Astfel, potrivit Comisiei, ar fi disproporționat să se refuze o autorizație pentru a ține seama de anumite îngrijorări, în condițiile în care aceste îngrijorări pot fi luate în considerare într‑un mod mai puțin constrângător, de exemplu prin limitarea definiției utilizărilor autorizate, și că toate informațiile utile figurează deja în documentație.
56 În consecință, potrivit Comisiei, singura consecință a dificultăților constatate în cadrul examinării lipsei alternativelor era de a limita autorizația numai la utilizările pentru care s‑a stabilit că nu erau disponibile alternative. În acest scop, o serie de restricții aplicabile solicitantului și utilizatorilor în aval care intră sub incidența autorizației potrivit articolului 56 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1907/2006 ar fi fost prevăzute în prima teză a articolului 1 alineatele (1) și (2) din decizia atacată, și anume că performanțele preamestecurilor, ale vopselelor și ale precompușilor de culoare care conțin substanțele în cauză sau ale articolelor finite care le conțin sunt necesare pentru utilizarea prevăzută (a se vedea punctul 27 de mai sus).
57 Cu titlu introductiv, trebuie să se arate că argumentele invocate de Regatul Suediei în cadrul celui de al doilea aspect al primului motiv impun clarificarea unui anumit număr de elemente, fără de care nu se poate răspunde în mod convingător la aceste argumente. Elementele respective țin, în primul rând, de cadrul juridic pe baza căruia poate fi acordată o autorizație de utilizare a unei substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită (a se vedea punctele 58-62 de mai jos). În acest context, trebuie să se stabilească dacă în mod întemeiat Comisia a ales articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006 ca temei juridic al deciziei atacate (a se vedea punctul 63 de mai jos). Se impun, în al doilea rând, unele precizări în ceea ce privește repartizarea sarcinilor care le revin actorilor implicați, în cadrul procedurii de autorizare prevăzute la articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006, și anume Comisia, pe de o parte, și comitetele ECHA, pe de altă parte (a se vedea punctele 64-69 de mai jos). Sunt necesare, în al treilea rând, unele precizări introductive cu privire la noțiunea „alternative”, astfel cum este prevăzută în Regulamentul nr. 1907/2006 (a se vedea punctele 70-76 de mai jos). În al patrulea rând, ca răspuns la argumentele Regatului Suediei, este necesar să se aducă o serie de precizări referitoare la sarcina probei, astfel cum este prevăzută la articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006 coroborat cu considerentul (69) al aceluiași regulament (a se vedea punctele 77-79 de mai jos). În al cincilea rând, este util să se adauge câteva considerații cu privire la modul de administrare a sarcinii probei prevăzut de aceste două dispoziții (a se vedea punctele 80-85 de mai jos).
58 În primul rând, trebuie să se arate că o autorizație de a utiliza o substanță poate să fie acordată potrivit așa‑numitei „proceduri de control adecvat”, cum este cea prevăzută la articolul 60 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1907/2006 sau – alternativ – potrivit așa‑numitei proceduri „socioeconomice”, cum este cea prevăzută la articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006.
59 Potrivit articolului 60 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1907/2006, o autorizație se emite în cazul în care riscul pe care îl prezintă pentru sănătatea umană sau pentru mediu utilizarea substanței, din cauza proprietăților intrinsece ale acesteia, precum cele menționate în anexa XIV la regulamentul respectiv, este controlat în mod corespunzător, după cum demonstrează evaluarea riscurilor prevăzută de punctul 6 din anexa I la Regulamentul nr. 1907/2006.
60 În cazul în care autorizația nu este acordată în temeiul articolului 60 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1907/2006 sau pentru substanțele enumerate la articolul 60 alineatul (3) din regulamentul menționat, articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006 prevede că autorizația poate fi acordată numai dacă se demonstrează că avantajele socioeconomice au o pondere mai mare decât riscul pe care îl prezintă pentru sănătatea umană sau pentru mediu utilizarea substanței și că nu există tehnologii sau substanțe alternative corespunzătoare.
61 În special, potrivit articolului 60 alineatul (4) a doua teză din Regulamentul nr. 1907/2006, o astfel de decizie se adoptă ținând seama de avizele Comitetului pentru evaluare a riscurilor și ale Comitetului pentru analiza socioeconomică și după luarea în considerare a tuturor elementelor menționate la articolul 60 alineatul (4) literele (a)-(d) din același regulament. Printre aceste elemente figurează în special avantajele socioeconomice care decurg din utilizarea substanței și consecințele socioeconomice ale refuzului autorizării [articolul 60 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul nr. 1907/2006], precum și o analiză a alternativelor propuse de solicitant în temeiul articolului 62 alineatul (4) litera (e) din Regulamentul nr. 1907/2006 [articolul 60 alineatul (4) litera (c) din Regulamentul nr. 1907/2006].
62 În speță, din dosar și în special din avizul Comitetului pentru evaluarea riscurilor din cadrul ECHA reiese că, în ceea ce privește cromații de plumb în discuție în speță, nu era posibil să se determine un nivel derivat fără efect conform punctului 6.4 din anexa I la Regulamentul nr. 1907/2006, nici pentru proprietățile cancerigene, nici pentru proprietățile toxice pentru reproducere, toate acestea în sensul articolului 60 alineatul (3) litera (a) din regulamentul menționat.
63 Prin urmare, în mod întemeiat Comisia a pornit de la premisa că singurul temei juridic care putea să permită adoptarea deciziei atacate era articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006.
64 În al doilea rând, în ceea ce privește repartizarea sarcinilor între actorii implicați în procedura de autorizare prevăzută la articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006, este necesar să se arate de la bun început că revine exclusiv Comisiei sarcina de a verifica dacă condițiile prevăzute la această dispoziție sunt îndeplinite. În acest context, Comisia are obligația de a examina din oficiu informațiile pertinente, întrucât rolul acesteia într‑o anchetă antidumping nu este de arbitru, a cărui competență s‑ar limita la a decide numai pe baza informațiilor și a elementelor de probă furnizate de actorii implicații în procedura de autorizare (a se vedea prin analogie Hotărârea din 22 martie 2012, GLS, C‑338/10, EU:C:2012:158, punctul 32). În conformitate cu obligația de a efectua o examinare din oficiu a condițiilor prevăzute la articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006, Comisia trebuie, în cadrul unei bune administrări și având în vedere obligația de diligență care îi revine, să contribuie cu propriile sale mijloace la stabilirea faptelor și a circumstanțelor pertinente (a se vedea prin analogie Hotărârea din 13 iulie 1966, Consten și Grundig/Comisia, 56/64 și 58/64, EU:C:1966:41, pagina 501).
65 În ceea ce privește în special efectuarea unor aprecieri tehnice și economice necesare pentru a efectua o analiză socioeconomică sau o analiză a alternativelor adecvate într‑un anumit caz, Comisia are obligația să ia în considerare avizele comitetelor ECHA prevăzute la articolul 64 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1907/2006. Mai precis, evaluarea riscului legat de utilizările substanței și aprecierea informațiilor privind riscurile pe care le prezintă pentru sănătate sau pentru mediu eventuale substanțe sau tehnologii alternative țin de responsabilitățile încredințate Comitetului de evaluare a riscurilor, conform articolului 64 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul nr. 1907/2006. În mod similar, avantajele socioeconomice care decurg din utilizarea substanței și implicațiile socioeconomice ale respingerii autorizării, care trebuie probate de solicitant sau de alte părți interesate, și analiza alternativelor sau a unui plan de substituire și a oricărei informații transmise de un terț în cursul consultării publice pe care o efectuează ECHA corespund sarcinilor încredințate Comitetului pentru analiză socioeconomică conform articolului 64 alineatul (4) litera (b) din același regulament.
66 Avizele Comitetului pentru evaluarea riscurilor și ale Comitetului pentru analiză socioeconomică au valoarea unor avize științifice. Pledează în favoarea unei astfel de interpretări considerentul (102) al Regulamentului nr. 1907/2006, potrivit căruia, în esență, ECHA preia rolul comitetelor științifice înființate pe lângă Comisie. Potrivit considerentului (81) a doua teză din Regulamentul nr. 1907/2006, aceste avize ar trebui luate în considerare de Comisie atunci când aceasta decide să emită sau nu autorizația. Din termenul „ar trebui” rezultă că Comisia nu este ținută de astfel de avize.
67 Comisia nu este însă împiedicată să își atribuie în parte sau integral aprecierile exprimate în unul dintre avizele unuia dintre comitetele ECHA, și aceasta, în plus, fără ca ea să trebuiască să reproducă sau să le substituie de fiecare dată propriei motivări. Atunci când nu există informații care să ridice îndoieli serioase cu privire la avizele comitetelor ECHA, analiza științifică care figurează într‑un astfel de aviz poate, în principiu, să fie suficientă pentru a permite Comisiei să acorde sau nu o autorizație conform articolului 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006, fără să fie necesare examinări științifice suplimentare din partea Comisiei.
68 În cazul în care Comisia își atribuie opinia unuia dintre comitetele menționate ale ECHA pentru a justifica o decizie de autorizare, aceasta trebuie să verifice caracterul complet, coerent și pertinent al raționamentului cuprins în aviz (a se vedea prin analogie Hotărârea din 11 septembrie 2002, Pfizer Animal Health/Consiliul, T‑13/99, EU:T:2002:209, punctul 198). În cazul în care anunțul respectiv nu este complet sau nu este coerent sau, mai mult, dacă raționamentul nu este pertinent, Comisia înaintează comitetului întrebări menite să remedieze eventualele deficiențe constatate.
69 În pofida faptului că nu este ținută de avizul Comitetului pentru evaluarea riscurilor și al Comitetului pentru analiză socioeconomică, în cazul în care Comisia ar prefera să se îndepărteze în mod semnificativ de la un aviz sau să înlocuiască, cu privire la aspecte economice sau tehnice, opinia sa cu cea exprimată de unul dintre aceste comitete ale ECHA, ea are obligația să își motiveze în mod specific aprecierea în raport cu cea exprimată în acesta din urmă, motivarea sa trebuind să expună motivele pentru care se abate de la el. Această motivare trebuie să aibă un nivel științific cel puțin echivalent cu cel al avizului în discuție. Într‑un astfel de caz, instituția se poate baza fie pe un aviz suplimentar al comitetului, fie pe alte elemente care au o forță probantă cel puțin echivalentă cu avizul în discuție. În cazul în care instituția nu s‑ar abate doar parțial, ci substanțial de la aviz, Comisia se poate baza și pe părțile raționamentului științific din aviz pe care nu le contestă (a se vedea prin analogie Hotărârea din 11 septembrie 2002, Pfizer Animal Health/Consiliul, T‑13/99, EU:T:2002:209, punctul 199).
70 În al treilea rând, în ceea ce privește noțiunea „alternative”, Regulamentul nr. 1907/2006 prevede în special la articolul 55 că unul dintre obiectivele sale este substituirea progresivă a substanțelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită. Din articolul 64 alineatul (4), din articolul 60 alineatul (5) și din considerentul (69) al Regulamentului nr. 1907/2006 rezultă că „alternative” constituie „substanțe” sau „tehnologii”, care sunt relevante pentru procedura de autorizare prevăzută în Regulamentul nr. 1907/2006 numai în măsura în care sunt „adecvate”. Acest din urmă termen este folosit atât la articolul 55, cât și la articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006.
71 În scopul de a detalia elementele menționate la punctul 58 de mai sus, „Ghidul [ECHA] pentru pregătirea cererii de autorizare” (JO 2011, C 28, p. 1), elaborat și difuzat publicului potrivit considerentului (31) și articolului 77 alineatul (2) litera (g) din Regulamentul nr. 1907/2006, cu scopul de a oferi orientări privind analiza alternativelor, planul de substituție și posibilitățile de contribuție ale terților interesați la procedura de autorizare în materie, menționează la punctul 3.2 următoarele:
„O alternativă este constituită de substituirea posibilă a substanței incluse în anexa XIV [la Regulamentul nr. 1907/2006]. Ea ar trebui să poată îndeplini aceeași funcție precum substanța inclusă în anexa XIV. Alternativă ar putea fi o altă substanță sau tehnică (de exemplu un proces, o procedură, un dispozitiv sau o modificare a produsului finit) sau o combinație de tehnici și de substanțe alternative. De exemplu, o alternativă tehnică poate fi un mijloc fizic de a obține aceeași funcție cu cea a unei substanțe incluse în anexa XIV sau modificări în producție, proces sau produs, care elimină pur și simplu necesitatea funcției substanței incluse în anexa XIV.”
72 În ceea ce privește termenul „adecvate”, astfel cum este menționat la punctul 70 de mai sus, este necesar să se arate că acesta urmărește să delimiteze numărul de alternative relevante la un număr de soluții „mai sigure” în sensul considerentului (73) al regulamentului, și anume substanțe sau tehnologii a căror utilizare provoacă un risc mai mic în raport cu riscurile pe care le implică utilizarea substanței vizate care prezintă motive de îngrijorare deosebită. În plus, acest termen înseamnă că o astfel de soluție trebuie să fie fezabilă „din punct de vedere economic și tehnic” în sensul articolului 55 din regulament.
73 Astfel cum se poate deduce din sintagma „fezabile din punct de vedere economic și tehnic”, semnificația cuvântului „adecvate” nu se limitează la existența unei alternative in abstracto sau în condiții de laborator sau în condiții care nu prezintă decât un caracter excepțional. Astfel, cuvântul „adecvate” privește „disponibilitatea” substanțelor și/sau a tehnologiilor alternative, fezabile din punct de vedere tehnic și economic în Uniune, ceea ce implică în special ca analiza cu privire la acestea să fie efectuată din perspectiva capacităților de producere a acestor substanțe și a caracterului fezabil al punerii în practică a acestor tehnologii, precum și cu privire la condițiile juridice și factuale ale punerii lor în circulație.
74 În sfârșit, în contextul unei proceduri socioeconomice, potrivit articolului 60 alineatul (5) litera (b) din Regulamentul nr. 1907/2006, trebuie să se stabilească și dacă alternativele, care au fost demonstrate în cadrul procedurii de autorizare, sunt fezabile din punct de vedere tehnic și economic „pentru solicitantul” autorizației.
75 În cazul în care analiza prevăzută la articolul 62 alineatul (4) litera (e) din Regulamentul nr. 1907/2006 sau informațiile care au fost colectate de Comitetul pentru analiză socioeconomică din cadrul ECHA sau de Comisie, de exemplu informațiile provenite de la terți obținute în cadrul unei consultări publice, cum este cea menționată la articolul 64 alineatul (2) din același regulament, sau analizele Comitetului pentru analiză socioeconomică ori ale Comisiei permit să se concluzioneze în sensul existenței unor alternative adecvate în general, dar aceste soluții nu sunt fezabile din punct de vedere tehnic sau economic pentru solicitant, acest lucru nu implică în mod necesar că autorizația în temeiul articolului 60 alineatul (4) din regulament trebuie să fie refuzată.
76 Astfel, dacă aceasta este situația și dacă se demonstrează că avantajele socioeconomice au o pondere mai mare decât riscurile pe care le prezintă substanța pentru sănătatea umană și/sau mediu, și anume analiza prevăzută la articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006, o autorizație poate fi acordată dacă solicitantul are, în conformitate cu articolul 62 alineatul (4) litera (f) din același regulament, un plan de substituire în sensul articolului 60 alineatul (4) litera (c) din acest regulament. Mai mult, criteriul subiectiv prevăzut la articolul 60 alineatul (5) litera (b) din Regulamentul nr. 1907/2006, și anume criteriul legat de lipsa, la data adoptării deciziei de autorizare, a unor alternative fezabile din punct de vedere tehnic sau economic pentru solicitantul autorizației, constituie unul dintre elementele care trebuie luate în considerare pentru a întocmi un plan de substituire. Acesta din urmă include un calendar al acțiunilor propuse de solicitantul autorizației în temeiul articolului 62 alineatul (4) litera (f) din regulament și conține printre altele informațiile privind lucrările de cercetare și dezvoltare pe care solicitantul autorizației le întreprinde sau plănuiește să le întreprindă în vederea înlocuirii substanțelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită cu alte substanțe și tehnologii adecvate [considerentul (72) al Regulamentului nr. 1907/2006].
77 În al patrulea rând, în ceea ce privește sarcina probei, astfel cum a fost invocată de Regatul Suediei în susținerea celui de al doilea aspect al primului motiv, trebuie să se arate că, astfel cum rezultă din articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006 coroborat cu considerentul (69) al acestuia, în cadrul procedurii de autorizare, revine, desigur, solicitantului autorizației sarcina de a demonstra că nicio alternativă nu este disponibilă.
78 Cu toate acestea, trebuie amintit că, în cadrul examinării condițiilor prevăzute la articolul 60 alineatele (4) și (5) din Regulamentul nr. 1907/2006, revine Comisiei sarcina de a stabili dacă toate faptele relevante și aprecierile tehnice și economice care se raportează la acestea permit să se concluzioneze că sunt îndeplinite în mod efectiv condițiile prevăzute de această dispoziție (a se vedea punctul 64 de mai sus).
79 Având în vedere această obligație de examinare a Comisiei, sarcina probei prevăzută la articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006 coroborat cu considerentul (69) al acestuia presupune ca solicitantul autorizației să își asume riscul unei eventuale imposibilități de a stabili dacă trebuie să se concluzioneze în sensul lipsei unor alternative. În consecință, atunci când, în pofida prezentării unor elemente de către diverșii actori implicați în procedura de autorizare, inclusiv elementele pe care Comisia le‑a obținut prin mijloace proprii, există încă incertitudini în ceea ce privește condiția legată de lipsa de unor alternative, trebuie să se concluzioneze că solicitantul nu și‑a îndeplinit sarcina probei și că, prin urmare, autorizația nu îi poate fi acordată. În acest context, este util de subliniat de asemenea că niciunul dintre actorii implicați în procedura de autorizare și nici, de altfel, ECHA sau Comisia nu au obligația de a demonstra contrariul condiției legate de lipsa unor alternative, și anume că există în mod efectiv alternative.
80 În al cincilea rând, trebuie să se examineze aspectul privind formularea de către Comisie a administrării sarcinii probei care îi revine solicitantului autorizației, pe de o parte, și modul în care aceeași instituție efectuează propria examinare a condiției legate de lipsa de alternative, pe de altă parte.
81 Primo, Comisia nu poate adopta o decizie de autorizare pe baza unor simple ipoteze care nu sunt confirmate sau infirmate de informațiile de care aceasta dispune (a se vedea în acest sens și prin analogie Hotărârea din 17 septembrie 2009, Comisia/MTU Friedrichshafen, C‑520/07 P, EU:C:2009:557, punctele 51 și 52). Dacă, în urma examinării privind lipsa unor alternative nu există decât ipoteze, trebuie să se concluzioneze că condițiile specifice prevăzute la articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006 nu sunt îndeplinite și că, prin urmare, Comisia nu are dreptul să acorde o autorizație, chiar condiționată.
82 În această privință, cu riscul de a răspunde la un argument care nu a fost invocat în mod specific în cadrul celui de al doilea aspect al primului motiv, ci numai în cadrul celui de al treilea aspect al acestuia din urmă (a se vedea punctul 47 de mai sus), ținând seama de faptul că aceste două aspecte sunt strâns legate, trebuie subliniat că, în principiu, indiferent de conținutul lor, condițiile impuse conform articolului 60 alineatul (8) și alineatul (9) literele (d) și (e) din Regulamentul nr. 1907/2006 nu pot să vizeze remedierea eventualelor deficiențe ale unei cereri de autorizare sau ale analizei alternativelor prezentate de solicitantul autorizației sau eventuala examinare insuficientă de către Comisie a condițiilor prevăzute la articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006.
83 Cu alte cuvinte, posibilitatea de a supune o autorizație anumitor condiții, cum este cea prevăzută la articolul 60 alineatul (8) și alineatul (9) litera (d) din Regulamentul nr. 1907/2006, nu poate fi interpretată în sensul că se permite Comisiei să lase deschisă problema dacă condițiile prevăzute la articolul 60 din Regulamentul nr. 1907/2006 sunt îndeplinite și să reacționeze în această situație supunând autorizația unor condiții care vizează remedierea eventualelor deficiențe sau lacune ale evaluării pe care trebuie să o facă în temeiul acestei dispoziții.
84 Secundo, astfel cum a susținut în mod întemeiat Regatul Suediei, dacă elementele furnizate de solicitantul autorizației în analiza alternativelor sunt contrazise de dovezile prezentate de terți sau de state membre, este de competența Comisiei, în temeiul obligației sale de diligență, să examineze mai aprofundat condiția privind lipsa unor alternative.
85 Dacă, la finalul examinării privind condiția legată de lipsa unor alternative, astfel cum este prevăzută la articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006, există în continuare incertitudini legate de evaluarea științifică care nu au putut fi eliminate nici de elementele depuse de solicitantul autorizației la cererea fie a Comisiei, fie a unuia dintre comitetele ECHA, nici de elementele colectate de Comisie sau de respectivele comitete sau de terți ori de statele membre, este necesar să se concluzioneze, astfel cum s‑a arătat la punctul 81 de mai sus, că, în principiu, această condiție nu este îndeplinită și că Comisia nu are, prin urmare, dreptul să acorde o autorizație, chiar condiționată.
86 În al șaselea și ultimul rând, pentru a răspunde la argumentele pe care părțile le‑au invocat în cadrul celui de al doilea aspect al primului motiv, trebuie să se constate că, la data adoptării deciziei atacate, niciun element nu demonstra indisponibilitatea unor substanțe sau tehnologii alternative adecvate care să poată fi folosite în locul cromaților de plumb în discuție în speță pentru utilizările vizate de decizia atacată. Comisia dispunea, la momentul adoptării acestei decizii, de informații care pledau atât în defavoarea, cât și în favoarea lipsei unor alternative fezabile din punct de vedere tehnic pentru toate utilizările menționate în cerere și nicio concluzie clară nu se putea trage încă în această privință. În consecință, la acea dată, examinarea de către Comisie a condiției referitoare la lipsa unor alternative în general, astfel cum este prevăzută la articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006, nu a fost finalizată în mod corespunzător. În realitate, Comisia a acordat autorizația fără să fi verificat în prealabil un număr suficient de informații de substanță și fiabile pentru a putea concluziona fie că alternativele lipseau în mod efectiv pentru toate utilizările solicitate, fie că incertitudinile care existau încă în acest sens la data adoptării deciziei atacate puteau fi considerate neglijabile. În lipsa unei examinări mai aprofundate a condiției prevăzute la articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006, autorizația în discuție în speță nu putea fi acordată.
87 Această constatare decurge, primo, dintr‑un mare număr de documente care au fost depuse la dosar de către părți.
88 Este adevărat că, în analiza alternativelor, solicitantul a comparat proprietățile a mai mult de 30 de substanțe cu caracteristicile cromaților de plumb în discuție în speță. Celelalte substanțe decât cromații au fost indicate prin denumirile lor chimice și grafice. DCC Maastricht a arătat în esență că niciuna dintre aceste substanțe nu îndeplinește caracteristicile tehnice ale pigmenților în discuție în speță. În special, acestea din urmă s‑ar caracteriza în esență, potrivit solicitantului autorizației, printr‑o înaltă performanță tehnică și prin „funcționalități unice” care nu ar fi îndeplinite de niciuna dintre alternative. Seria de elemente de probă științifice, tehnice și economice pe care solicitantul autorizației a prezentat‑o în susținerea cererii sale de autorizare era, așadar, substanțială și concludentă în sine.
89 Cu toate acestea, o parte dintre considerațiile terților și ale statelor membre ascultate în cadrul procesului de autorizare au ridicat o îndoială serioasă cu privire la analiza prezentată de solicitantul autorizației. De fapt, la data adoptării deciziei atacate, aceste considerații ridicau încă o îndoială serioasă cu privire la aprecierile Comitetului pentru analiză socioeconomică, așa cum sunt cuprinse în cele 12 avize consolidate din 11 decembrie 2014.
90 Astfel, spre deosebire de documentele prezentate de British Coatings și de A. în cadrul procedurii de consultare publică, care, cu condiția ca acest lucru să poată fi dedus din elementele depuse la dosar (a se vedea anexele A.11 și A.12 la cererea introductivă), erau, desigur, lipsite de caracter detaliat, chiar substanțial, documentul prezentat de B. (a se vedea anexa A.13 la cererea introductivă) conținea o analiză similară cu cea elaborată de DCC Maastricht. Mai precis, în ceea ce privește caracterul fezabil din punct de vedere tehnic al alternativelor pentru articolele din plastic, B. a identificat patru niveluri distincte de performanță. În continuare, această întreprindere a indicat pigmenții care, în opinia sa, ar putea înlocui substanțele în discuție în speță. Aceste soluții priveau diverse substanțe organice sau anorganice. În ceea ce privește caracterul fezabil din punct de vedere economic al alternativelor, în opinia lui B., dacă utilizatorii în aval ar accepta anumite compromisuri în ceea ce privește colorarea sau opacitatea, costurile legate de utilizarea alternativelor ar putea fi reduse în mod semnificativ. Potrivit lui B., în anumite condiții, cum ar fi abandonarea deliberată de către utilizatorul în aval a unui anumit nivel de performanță și de funcționalitate a colorării, se poate concluziona că existau alternative pe piața Uniunii pentru toate utilizările vizate de DCC Maastricht în cererea sa de autorizare.
91 În plus, în speță, ipoteza solicitantului autorizației potrivit căreia nu existau alternative era dificil compatibilă cu faptul că Regatul Norvegiei și mai multe state membre, printre care Regatul Suediei, au renunțat în mod vădit la utilizarea pigmenților în discuție în speță în anumite domenii, cum este cel al marcajului rutier.
92 Ținând seama de aceste considerații ale solicitantului autorizației și ale unor terți, Comitetul pentru analiză socioeconomică și‑a prezentat concluziile privind caracterul fezabil din punct de vedere tehnic al alternativelor pentru utilizările în discuție în prezenta cauză, astfel cum sunt menționate la punctele 12-15 de mai sus. Or, aceste aprecieri ale Comitetului pentru analiză socioeconomică nu sunt convingătoare.
93 Astfel, mai întâi, în ceea ce privește caracterul fezabil din punct de vedere tehnic al alternativelor pentru a doua și a cincea utilizare, observațiile Comitetului pentru analiză socioeconomică în această privință se limitează la o simplă enumerare a considerațiilor exprimate de solicitantul autorizației și de alți actori ascultați în cadrul consultării publice. În pofida faptului că aceste considerații se contraziceau în esență, comitetul nu a tras o concluzie clară în privința lor. Aprecierea reținută de comitetul menționat în partea introductivă a avizelor consolidate, potrivit căreia i se „părea” că nu existau soluții alternative fezabile din punct de vedere tehnic și economic pentru solicitant, nu schimbă cu nimic această constatare. Fără a lua în considerare faptul că această apreciere este revelatoare pentru faptul că comitetul avea încă câteva ezitări semnificative care meritau să fie menționate, ea privește în plus caracterul fezabil al alternativelor „pentru solicitant”, astfel cum este menționat la articolul 60 alineatul (5) din Regulamentul nr. 1907/2006, iar nu caracterul lor fezabil în general (a se vedea punctul 84 de mai sus).
94 În continuare, în ceea ce privește caracterul fezabil din punct de vedere tehnic al alternativelor în general pentru a treia și a șasea dintre utilizările solicitate, Comitetul a indicat în mod expres că aspectul dacă lipseau alternative necesita o examinare suplimentară pentru domeniul marcajului rutier. Or, în realitate, având în vedere contribuțiile terților, precum B., această concluzie se impunea și în alte domenii decât sectorul marcajului rutier, cu atât mai mult cu cât utilizările solicitate au fost descrise de solicitant în mod restrictiv.
95 În sfârșit, în ceea ce privește prima și a patra dintre utilizările solicitate, analiza alternativelor efectuată de Comitetul pentru analiză socioeconomică nu este nici aceasta convingătoare. Este adevărat că afirmația potrivit căreia o analiză a alternativelor de substituție nu putea sau nu trebuia să fie efectuată în raport cu prima și a patra utilizare (a se vedea punctul 12 de mai sus) poate, într‑o primă etapă, să fie acceptată drept consecința logică a faptului că pigmenții în discuție în speță nu au nicio funcție în stadiul conceperii vopselelor vizate de aceste utilizări, ci au numai o funcție în etapa de utilizare, de exemplu în stadiul fabricării unor suprafețe metalice și al unor articole din plastic sau plastifiate vizate de celelalte utilizări solicitate. Cu toate acestea, într‑o a doua etapă, trebuie luat în considerare în această privință faptul că, în speță, exista o legătură funcțională între prima și a patra utilizare, pe de o parte, și celelalte utilizări solicitate, pe de altă parte. Astfel, funcția specifică a pigmenților în discuție în speță, și anume de a permite un efect de contrast, care, desigur, nu este încă pertinentă în etapa distribuției sau a amestecării pudrei de pigment într‑un mediu industrial în vopsele pe bază de solvenți sau în preamestecuri lichide sau solide (a se vedea prima și a patra utilizare), se va manifesta cel târziu în stadiul fabricării de suprafețe metalice și de articole din plastic sau plastifiate (a se vedea celelalte utilizări). Ținând seama de această interdependență și având în vedere domeniul de aplicare foarte larg al descrierii primei și a celei de a patra utilizări, în lipsa unei explicații suplimentare, trebuie să se rețină, în speță, că orice eroare care afectează analiza alternativelor pentru alte utilizări decât prima și a patra utilizare în același timp analiza alternativelor în privința acestora din urmă.
96 În al doilea rând, aprecierea reținută la punctul 84 de mai sus provine dintr‑o lectură a considerentelor (8), (9) și (12) ale deciziei atacate. Din aceste considerente reiese că, la data adoptării deciziei atacate, Comisia avea încă ea însăși îndoieli cu privire la indisponibilitatea alternativelor fezabile din punct de vedere tehnic pentru toate utilizările care fac obiectul cererii.
97 În al treilea rând, considerația formulată la punctul 84 de mai sus este confirmată de o lectură a condiției formulate de Comisie în prima teză a articolului 1 alineatele (1) și (2) din decizia atacată pe care o desemnează ca fiind o „restricție” (a se vedea punctul 56 de mai sus). Astfel, faptul de a arăta că utilizarea cromaților de plumb în discuție în speță este limitată numai la cazurile în care performanța substanțelor care conțin acești cromați este cu adevărat necesară echivalează cu a declara că, de fiecare dată când se identifică o soluție alternativă, utilizatorul din aval ar trebui să se abțină de la utilizarea cromaților de plumb în discuție în speță. Or, o astfel de declarație reprezintă un indiciu puternic al faptului că, la data adoptării deciziei atacate, Comisia nu considera ea însăși că examinarea condiției referitoare la lipsa unor alternative a fost finalizată.
98 În al patrulea rând și în sfârșit, constatarea efectuată la punctul 84 de mai sus este confirmată de articolul 1 alineatul (3) literele (d) și (e) din decizia atacată (a se vedea punctele 28 și 29 de mai sus). Condițiile potrivit cărora, pe de o parte, utilizatorii din aval față de titularul autorizației trebuiau să furnizeze informații cu privire la soluțiile alternative adecvate și disponibile care justificau în mod detaliat necesitatea de a utiliza cromații de plumb în discuție în speță și, pe de altă parte, titularul autorizației trebuie să furnizeze un raport în care să precizeze descrierea utilizărilor autorizate pe baza soluțiilor alternative furnizate de utilizatorii lor din aval sunt tot atâtea elemente care indică faptul că evaluarea de către Comisie a lipsei de soluții alternative nu fusese încă finalizată la sfârșitul acesteia.
99 În al șaptelea rând, celelalte argumente ale Comisiei nu sunt de natură să repună în discuție aprecierea formulată la punctul 84 de mai sus.
100 Pe de o parte, argumentul Comisiei potrivit căruia aceasta ar fi făcut analize suplimentare pentru a se examina indisponibilitatea alternativelor (a se vedea punctul 53 de mai sus) nu poate fi primit.
101 Este adevărat că, în principiu, a efectua analize suplimentare pentru a examina indisponibilitatea alternativelor este o modalitate bună de urmat. Cu toate acestea, cu condiția ca acest lucru să poată fi dedus din elementele depuse la dosar, analizele suplimentare pe care Comisia le‑a efectuat au constat în esență în a solicita informații solicitantului autorizației. Or, informațiile suplimentare prezentate de solicitantul autorizației nu au adus nicio clarificare în ceea ce privește utilizările pentru care nu existau alternative la cromații de plumb în discuție în speță. Este adevărat că lista prezentată de Comisie ca anexa B.3 la memoriul în apărare conține exemple de aplicații specifice care fac obiectul cererii de autorizare. Această listă nu răspunde însă la întrebarea de ce alternativele care, potrivit afirmațiilor Regatului Suediei, existau pe piață nu puteau fi utilizate în locul respectivilor cromați de plumb pentru aplicațiile menționate în listă.
102 Pe de altă parte, este adevărat că, atunci când adoptă decizii de autorizare, Comisia trebuie să respecte și principiul proporționalității. Cu toate acestea, în cazul în care condițiile prevăzute de o dispoziție din Regulamentul nr. 1907/2006 nu sunt îndeplinite, chestiunea proporționalității este lipsită de relevanță.
103 În al optulea rând și în sfârșit, având în vedere aprecierile precedente, nu mai este necesar să se răspundă la argumentul Regatului Suediei potrivit căruia Comisia a încălcat obligația de diligență (a se vedea punctul 46 de mai sus).
104 Astfel, acest argument nu are o sferă de aplicare autonomă în cadrul prezentei acțiuni, ci constituie o completare a argumentelor privind încălcarea articolului 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006 ca urmare a unei examinări insuficiente a condițiilor prevăzute de această dispoziție (a se vedea punctele 84-100 de mai sus).
105 Având în vedere tot ceea ce precedă, al doilea aspect al primului motiv trebuie admis.
106 În consecință, fără a fi nevoie să se examineze primul și al treilea aspect ale primului motiv, precum și celelalte motive invocate în cadrul acțiunii, se impune anularea deciziei atacate.
Cu privire la menținerea efectelor deciziei atacate până la înlocuirea acesteia cu o nouă decizie
107 Comisia a solicitat ca, în cazul anulării deciziei atacate, efectele acesteia să fie menținute până când aceasta va putea, cu sprijinul ECHA, să reexamineze cererea de autorizare.
108 Se impune însă respingerea acestei cereri.
109 Potrivit articolului 264 al doilea paragraf TFUE, instanța Uniunii poate indica, în cazul în care consideră că este necesar, care sunt efectele unui act anulat care trebuie considerate definitive. Se poate face uz de competența conferită de această dispoziție pentru a menține drepturile instituite prin actul atacat până când instituțiile competente vor fi luat măsurile adecvate (a se vedea în acest sens și prin analogie Hotărârea din 20 martie 1985, Timex/Consiliul și Comisia, 264/82, EU:C:1985:119, punctul 32).
110 Potrivit unei jurisprudențe constante, instanța Uniunii trebuie să își exercite competența conferită de articolul 264 al doilea paragraf TFUE și să mențină efectele unui act atacat, a cărui anulare este pronunțată printr‑o hotărâre atunci când acest lucru este în concordanță cu principiul securității juridice (Hotărârea din 22 octombrie 2013, Comisia/Consiliul, C‑137/12, EU:C:2013:675, punctul 81), astfel cum acesta a fost interpretat în raport cu un alt interes al Uniunii (a se vedea în acest sens Hotărârea din 22 octombrie 2013, Comisia/Consiliul, C‑137/12, EU:C:2013:675, punctul 80, Hotărârea din 24 iunie 2014, Parlamentul/Consiliul, C‑658/11, EU:C:2014:2025, punctele 90 și 91, și Hotărârea din 6 septembrie 2012, Parlamentul/Consiliul, C‑490/10, EU:C:2012:525, punctul 91) sau cu un interes al unui stat membru (a se vedea în acest sens Hotărârea din 18 octombrie 2007, Comisia/Parlamentul și Consiliul, C‑299/05, EU:C:2007:608, punctul 74).
111 Opțiunea prevăzută la articolul 264 al doilea paragraf TFUE poate fi exercitată și atunci când este vorba de un interes al unui particular (a se vedea în acest sens Hotărârea din 7 septembrie 2016, Germania/Parlamentul și Consiliul, C‑113/14, EU:C:2016:635, punctul 83). Astfel, în considerarea unor motive referitoare la securitatea juridică, efectele unui act anulat pot fi menținute printre altele în cazul în care efectele imediate ale anulării sale ar avea consecințe negative grave pentru persoanele în cauză, iar legalitatea actului atacat este contestată nu din cauza finalității sau a conținutului său, ci din motive privind necompetența autorului acestuia sau încălcarea unor norme fundamentale de procedură (a se vedea Hotărârea din 7 septembrie 2016, Germania/Parlamentul și Consiliul, C‑113/14, EU:C:2016:635, punctul 81 și jurisprudența citată).
112 În speță, anularea cu efect imediat a deciziei atacate poate avea, desigur, consecințe negative grave pentru DCC Maastricht. Această societate nu va mai fi în măsură să comercializeze pigmenții în discuție în speță. Cu toate acestea, anularea deciziei atacate are drept cauză motive legate de legalitatea materială a deciziei atacate. În plus, trebuie amintit că, potrivit articolului 1 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1907/2006, acesta urmărește să asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății umane. Or, ținând seama de observațiile precedente, menținerea efectelor deciziei atacate nu poate fi compatibilă cu acest obiectiv.
Cu privire la cheltuielile de judecată
113 Potrivit articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât Comisia a căzut în pretenții, se impune ca, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, să fie obligată să le suporte și pe cele efectuate de Regatul Suediei.
114 În temeiul articolului 138 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, statele membre și instituțiile care intervin în litigiu suportă propriile cheltuieli de judecată. În consecință, Regatul Danemarcei, Republica Finlanda și Parlamentul suportă propriile cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
TRIBUNALUL (Camera a cincea)
declară și hotărăște:
1) Anulează Decizia C(2016) 5644 final a Comisiei din 7 septembrie 2016 de autorizare a anumitor utilizări ale sulfocromatului galben de plumb și ale cromatului molibdat sulfat roșu de plumb în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.
2) Respinge cererea Comisiei având ca obiect menținerea, în cazul anulării Deciziei de punere în aplicare C(2016) 5644 final din 7 septembrie 2016, a efectelor acestei decizii până când aceasta poate reexamina cererea de autorizare.
3) Comisia suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Regatul Suediei.
4) Regatul Danemarcei, Republica Finlanda și Parlamentul European suportă propriile cheltuieli de judecată.
Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 7 martie 2019.
Semnături