Language of document : ECLI:EU:T:2014:1061

Cauza T‑10/09 RENV

Formula One Licensing BV

împotriva

Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne

(mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

„Marcă comunitară – Procedură de opoziție – Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative F1‑Live – Mărcile comunitară figurativă anterioară F1 și naționale și internațională verbale F1 Formula 1 – Motive relative de refuz – Articolul 8 alineatul (1) litera (b) și alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenite articolul 8 alineatul (1) litera (b) și alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]”

Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera a opta) din 11 decembrie 2014

1.      Marcă comunitară – Definiția și dobândirea mărcii comunitare – Motive relative de refuz – Opoziție a titularului unei mărci anterioare identice sau similare înregistrate pentru produse sau servicii identice sau similare – Risc de confuzie cu marca anterioară – Marca figurativă F1‑LIVE – Marca figurativă F1 Formula 1 și mărcile verbale F1

[Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului, art. 8 alin. (1) lit. (b)]

2.      Marcă comunitară – Definiția și dobândirea mărcii comunitare – Motive relative de refuz – Opoziție a titularului unei mărci anterioare identice sau similare înregistrate pentru produse sau servicii identice sau similare – Risc de confuzie cu marca anterioară – Coexistența unor mărci anterioare – Recunoașterea unui anumit grad de caracter distinctiv al unei mărci naționale

[Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului, al cincilea considerent și art. 8 alin. (1) lit. (b) și alin. (2) lit. (a) punctul (ii); Directiva 2008/95 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 3 alin. (1) lit. (b); Directiva 89/104 a Consiliului, art. 3 alin. (1) lit. (b)]

3.      Marcă comunitară – Definiția și dobândirea mărcii comunitare – Motive relative de refuz – Opoziție a titularului unei mărci anterioare identice sau similare înregistrate pentru produse sau servicii identice sau similare – Risc de confuzie cu marca anterioară – Caracter distinctiv redus al mărcii anterioare – Incidență

[Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului, art. 8 alin. (1) lit. (b)]

1.      Există, pentru consumatori medii din Uniunea Europeană, un risc de confuzie, în sensul articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94 privind marca comunitară, între, pe de o parte, semnul figurativ F1‑LIVE, a cărui înregistrare ca marcă comunitară este solicitată pentru produse și servicii din clasele 16, 38 și 41 în sensul Aranjamentului de la Nisa, și, pe de altă parte, mărcile verbale F1 înregistrate anterior în Germania pentru servicii din clasa 41, în Regatul Unit pentru produse și servicii din clasele 16 și 38 și, ca marcă internațională având efecte în Danemarca, în Germania, în Spania, în Franța, în Italia și în Ungaria, pentru produse și servicii din clasele 16, 38 și 41, precum și marca comunitară figurativă F1 Formula 1 înregistrată anterior pentru produse și servicii din aceleași clase.

Deși există elemente de diferențiere vizuală, fonetică și conceptuală între mărcile în conflict, există totodată un anumit grad de similitudine globală, în considerarea includerii elementului verbal al mărcii anterioare în marca figurativă pentru care s‑a solicitat înregistrarea.

În special din faptul că publicul relevant nu păstrează în memorie decât o imagine imperfectă a mărcilor în cauză, astfel încât elementul lor comun, elementul „f1”, generează o anumită similitudine între acestea, și din interdependența dintre factorii diferiți care trebuie luați în considerare, produsele vizate fiind identice sau foarte similare, rezultă că riscul de confuzie în percepția consumatorilor nu poate fi exclus. Cu alte cuvinte, există un risc ca respectivele două mărci să fie asociate în percepția consumatorilor, care interpretează marca solicitată drept o variantă a mărcii anterioare F1 în considerarea reproducerii identice a acesteia din urmă și, prin urmare, a originii lor comerciale.

(a se vedea punctele 29, 30, 45 și 52)

2.      Pentru a nu încălca articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94 privind marca comunitară, trebuie recunoscut un anumit grad de caracter distinctiv al unei mărci naționale invocate în susținerea unei opoziții la înregistrarea unei mărci comunitare.

Prin urmare, nu se poate recunoaște că elementul comun mărcilor în cauză este generic, descriptiv și lipsit de orice caracter distinctiv, în caz contrar analizându‑se validitatea mărcii anterioare în cadrul unei proceduri de înregistrare a unei mărci comunitare, ceea ce ar avea drept consecință încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94.

Desigur, în cazul formulării unei opoziții, întemeiată pe existența unei mărci naționale anterioare, împotriva înregistrării unei mărci comunitare, Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) și, în consecință, Tribunalul sunt obligate să verifice în ce mod publicul relevant percepe semnul identic cu această marcă națională în marca a cărei înregistrare se solicită și să aprecieze, dacă este cazul, gradul caracterului distinctiv al acestui semn.

Cu toate acestea, asemenea verificări nu pot conduce la constatarea unei lipse a caracterului distinctiv al unui semn identic cu o marcă națională înregistrată și protejată, din moment ce o astfel de constatare nu ar fi compatibilă nici cu coexistența mărcilor comunitare și a mărcilor naționale, nici cu articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94 coroborat cu alineatul (2) litera (a) punctul (ii) al aceluiași articol.

Într‑adevăr, această constatare ar aduce atingere mărcilor naționale identice cu un semn considerat ca fiind lipsit de caracter distinctiv, întrucât înregistrarea unei astfel de mărci comunitare ar constitui o situație care poate elimina protecția națională a acestor mărci. În acest sens, constatarea menționată nu ar respecta sistemul instituit prin Regulamentul nr. 40/94, care se bazează pe coexistența mărcilor comunitare și a mărcilor naționale, după cum precizează al cincilea considerent al acestui regulament, dat fiind că validitatea unei mărci internaționale sau naționale poate fi pusă în discuție în temeiul lipsei caracterului distinctiv numai în cadrul unei proceduri de declarare a nulității inițiate în statul membru respectiv, în temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Prima directivă 89/104 și din Directiva 2008/95 cu privire la mărci.

(a se vedea punctele 33-37)

3.      Deși caracterul distinctiv al mărcii anterioare trebuie luat în considerare în aprecierea riscului de confuzie, în sensul articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94 privind marca comunitară, acesta nu este decât un element printre altele care intervine în cadrul acestei aprecieri. Astfel, chiar în prezența unei mărci anterioare cu slab caracter distinctiv poate exista un risc de confuzie, de exemplu în considerarea similitudinii semnelor și a produselor sau serviciilor vizate.

(a se vedea punctul 49)