Ediție provizorie
HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a treia extinsă)
8 mai 2024(*)
„Desen sau model industrial comunitar – Procedură de declarare a nulității – Desen sau model industrial comunitar înregistrat care reprezintă un pantof – Desene sau modele industriale comunitare anterioare – Cauze de nulitate – Caracter individual – Articolul 25 alineatul (1) litera (b) și articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002”
În cauza T‑758/22,
Puma SE, cu sediul în Herzogenaurach (Germania), reprezentată de M. Schunke și P. Trieb, avocați,
reclamantă,
împotriva
Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), reprezentat de J. Ivanauskas, în calitate de agent,
pârât,
cealaltă parte în procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO fiind
Fujian Daocheng Electronic Commerce Co. Ltd, cu sediul în Quanzhou (China),
TRIBUNALUL (Camera a treia extinsă),
compus din domnul F. Schalin (raportor), președinte, doamna P. Škvařilová‑Pelzl, domnul I. Nõmm, doamna G. Steinfatt și domnul D. Kukovec, judecători,
grefier: doamna A. Juhász‑Tóth, administratoare,
având în vedere faza scrisă a procedurii,
în urma ședinței din 18 octombrie 2023,
pronunță prezenta
Hotărâre
1 Prin acțiunea sa întemeiată pe articolul 263 TFUE, reclamanta, Puma SE, solicită anularea Deciziei Camerei a treia de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 21 septembrie 2022 (cauza R 1876/2021‑3) (denumită în continuare „decizia atacată”).
Istoricul cauzei
2 La 1 aprilie 2021, reclamanta a prezentat EUIPO o cerere de declarare a nulității desenului sau modelului industrial comunitar înregistrat în urma unei cereri depuse de Fujian Daocheng Electronic Commerce Co. Ltd la 23 decembrie 2020 și care este reprezentat în imaginile următoare:
3 Produsul în care urmează să fie încorporat desenul sau modelul industrial contestat făcea parte din clasa 02.04 în sensul Aranjamentului de la Locarno din 8 octombrie 1968 privind clasificarea internațională a desenelor și modelelor industriale, cu modificările ulterioare, și corespundea următoarei descrieri: „Pantofi”
4 Motivul invocat în susținerea cererii de declarare a nulității era cel prevăzut la articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare (JO 2002, L 3, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 70) coroborat cu articolul 6 alineatul (1) din același regulament.
5 Cererea de declarare a nulității se întemeia pe lipsa caracterului individual al desenului sau modelului industrial contestat, în special în raport cu desenele sau modelele industriale anterioare și cu produsele reprezentate mai jos:
– desenul sau modelul industrial anterior nr. 1286116-0005 (denumit în continuare „D 1”):
– desenul sau modelul industrial anterior nr. 1286116-0006 (denumit în continuare „D 2”):
– desenul sau modelul industrial anterior nr. 1286116-0003 (denumit în continuare „D 3”):
– desenul sau modelul industrial anterior nr. 1286116-0002 (denumit în continuare „D 4”):
– desenul sau modelul industrial anterior nr. 1286116-0001 (denumit în continuare „D 5”):
– produsul „NRGY v2” al mărcii PUMA care figurează în catalogul „Run/Train/Fit A/W 2016” (denumit în continuare „D 6”):
– produsul „Mega NRGY Knit” din catalogul „Run/Train/Fit A/W 2017” (denumit în continuare „D 7”):
6 La 10 septembrie 2021, divizia de anulare a respins cererea de declarare a nulității desenului sau modelului industrial contestat pentru motivul că acesta din urmă avea caracter individual.
7 La 8 noiembrie 2021, reclamanta a formulat o cale de atac la EUIPO împotriva deciziei diviziei de anulare.
8 Prin decizia atacată, camera de recurs a respins calea de atac. Primo, camera de recurs a considerat în esență că desenele sau modelele industriale anterioare D 1-D 7 au fost divulgate publicului în sensul articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002. Secundo, în ceea ce privește definiția utilizatorului avizat în sensul articolului 6 din Regulamentul nr. 6/2002, ea a considerat că acesta este o persoană care cumpără în mod obișnuit pantofi și care dă dovadă de un nivel de atenție relativ ridicat. Tertio, în ceea ce privește libertatea de creație, ea a arătat că autorul dispune de un grad ridicat de libertate în ceea ce privește fabricarea pantofilor și în special în ceea ce privește structura, forma, materialul, culoarea, motivele și elementele decorative. Quarto, în ceea ce privește impresia globală, aceasta a considerat că desenul sau modelul industrial contestat și desenele sau modelele industriale anterioare D 1-D 7 produceau o impresie globală diferită asupra utilizatorului avizat. Camera de recurs a concluzionat, așadar, că nu era necesar să se declare nul desenul sau modelul industrial contestat în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 6 alineatul (1) din același regulament.
Concluziile părților
9 Reclamanta solicită Tribunalului:
– anularea deciziei atacate și declararea nulității desenului sau modelului industrial contestat;
– obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor aferente procedurii desfășurate în fața camerei de recurs.
10 EUIPO solicită Tribunalului:
– respingerea acțiunii;
– obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de acesta în cazul organizării unei ședințe.
În drept
Cu privire la admisibilitatea primului capăt de cerere al reclamantei
11 Prin intermediul celui de al doilea aspect al primului capăt de cerere, reclamanta solicită Tribunalului să declare nul desenul sau modelul industrial contestat.
12 În această privință, trebuie să se considere că, prin această cerere, reclamanta a formulat, în temeiul articolului 61 alineatul (3) din Regulamentul nr. 6/2002, o cerere de modificare având ca obiect adoptarea de către Tribunal a deciziei pe care camera de recurs ar fi trebuit să o adopte [a se vedea în acest sens Hotărârea din 7 februarie 2018, Stocölen Çikolata Gıda Sanayi ve Ticaret/EUIPO – Zaharieva (Ambalaj pentru cornete de înghețată), T‑794/16, nepublicată, EU:T:2018:70, punctul 84 și jurisprudența citată].
Cu privire la fond
13 Reclamanta invocă un motiv unic, întemeiat pe încălcarea articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 6 alineatul (1) din același regulament, întrucât, în esență, camera de recurs nu ar fi respectat sfera protecției desenelor sau modelelor industriale anterioare și ar fi conchis în mod eronat cu privire la caracterul individual al desenului sau modelului industrial contestat.
14 În temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, un desen sau model industrial comunitar poate fi declarat nul dacă nu îndeplinește condițiile stabilite la articolele 4-9 din regulamentul menționat, în special condițiile privind noutatea și caracterul individual.
15 Potrivit articolului 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, se consideră că un desen sau un model industrial comunitar înregistrat are caracter individual dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat diferă de impresia produsă asupra unui asemenea utilizator de orice alt desen sau model industrial care a fost făcut public înainte de data de depunere a cererii de înregistrare.
16 Aprecierea caracterului individual al unui desen sau model industrial comunitar se efectuează în esență printr‑o examinare în patru etape. Această examinare constă, în primul rând, în a determina sectorul produselor în care urmează să fie încorporat desenul sau modelul industrial sau cărora urmează să li se aplice, în al doilea rând, în a determina utilizatorul avizat al produselor menționate potrivit finalității acestora și, cu privire la acest utilizator avizat, gradul de cunoaștere a stadiului anterior al tehnicii, precum și nivelul de atenție la similitudini și diferențe în compararea desenelor sau modelelor industriale, în al treilea rând, în a determina gradul de libertate a autorului în elaborarea desenului sau modelului industrial, a cărui influență asupra caracterului individual este invers proporțională, și, în al patrulea rând, ținând seama de acesta, rezultatul comparației, directă dacă este posibil, dintre impresiile globale pe care desenul sau modelul industrial contestat și orice desen sau model industrial anterior divulgat publicului, luat individual, le produc asupra utilizatorului avizat [a se vedea Hotărârea din 13 iunie 2019, Visi/one/EUIPO – EasyFix (Port‑afiș pentru vehicule), T‑74/18, EU:C:2019:417, punctul 66 și jurisprudența citată].
17 În lumina acestor principii trebuie analizat dacă, în speță, camera de recurs a putut considera în mod întemeiat că desenul sau modelul industrial contestat avea caracter individual.
Cu privire la divulgarea desenelor sau modelelor industriale anterioare, la utilizatorul avizat și la gradul de libertate a autorului
18 Mai întâi, în ceea ce privește divulgarea desenelor sau modelelor industriale anterioare, camera de recurs a considerat în esență, la punctul 25 din decizia atacată, că, pe de o parte, din elementele tipărite din baza de date a EUIPO „eSearch”, în ceea ce privește desenele sau modelele industriale anterioare D 1-D 5, și, pe de altă parte, din extrasele din cataloage, în ceea ce privește desenele sau modelele industriale anterioare D 6 și D 7, reieșea că acestea au fost divulgate suficient pentru a fi luate în considerare în aprecierea validității desenului sau modelului industrial contestat.
19 În continuare, camera de recurs a constatat, la punctul 27 din decizia atacată, că desenul sau modelul industrial contestat urma să fie aplicat unor pantofi și că, în consecință, datorită interesului său pentru acestea, utilizatorul avizat ar da dovadă de un nivel relativ ridicat de atenție în utilizarea lor.
20 În sfârșit, la punctul 30 din decizia atacată, camera de recurs a considerat că gradul de libertate a autorului era ridicat în condițiile în care acesta nu era limitat decât în măsura în care pantofii trebuiau să respecte ergonomia picioarelor, să fie robuști, să permită menținerea unei posturi stabile și să fie confortabili și siguri pentru utilizator. Cu toate acestea, autorul ar fi liber să aleagă, printre altele, forma, materialul, culoarea, motivele și elementele decorative.
21 Este necesar să se confirme aceste concluzii ale camerei de recurs, care par exacte în raport cu elementele care figurează în dosarul cauzei și care, de altfel, nu sunt contestate de părți.
Cu privire la elementele relevante ale desenelor sau modelelor industriale în cauză
22 Reclamanta susține că desenele sau modelele industriale anterioare D 1-D 5 sunt înregistrate cu indicația „tălpi de pantofi” și că reprezentarea grafică a restului pantofului, care apare punctat în aceste desene sau modele industriale anterioare, este prezentă numai pentru a indica observatorului modul în care talpa va fi fixată de restul pantofului. În consecință, comparația dintre desenul sau modelul industrial contestat și desenele sau modelele industriale anterioare D 1-D 5 nu s‑ar putea face decât pe baza tălpilor pantofilor care constituie elementul esențial al acestora, întrucât, în caz contrar, protecția acestor elemente ar fi lipsită de efecte.
23 EUIPO contestă argumentele reclamantei.
24 În speță, reclamanta contestă faptul că, în cadrul comparării impresiilor globale ale desenelor sau modelelor industriale în cauză, carâmbul desenului sau modelului industrial contestat, pe de o parte, și elementele punctate prezente în desenele sau modelele industriale anterioare D 1-D 5, pe de altă parte, ar fi fost luate în considerare. Aceste două critici trebuie examinate succesiv pentru a stabili elementele pertinente care trebuie luate în considerare în cadrul comparației impresiilor globale ale desenelor sau modelelor industriale în cauză.
– Cu privire la elementele pertinente care trebuie luate în considerare la desenul sau modelul industrial contestat
25 Trebuie amintit că, în temeiul articolului 6 din Regulamentul nr. 6/2002, compararea impresiei globale produse de desene sau modele industriale în conflict trebuie efectuată în raport cu ansamblul aspectului fiecăruia dintre aceste desene sau modele industriale (Hotărârea din 28 octombrie 2021, Ferrari, C‑123/20, EU:C:2021:889, punctul 46).
26 Cu toate acestea, în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 6 din regulamentul menționat, compararea impresiilor globale produse de desenele sau modelele industriale în conflict trebuie să aibă la bază caracteristicile divulgate ale desenului sau modelului industrial contestat și trebuie să privească numai caracteristicile protejate ale acestui desen sau model industrial, fără a ține seama de caracteristicile, în special tehnice, excluse de la protecție [a se vedea în acest sens Hotărârea din 10 noiembrie 2021, Eternit/EUIPO – Eternit Österreich (Panou pentru construcții), T‑193/20, EU:T:2021:782, punctul 72 și jurisprudența citată].
27 În această privință, faptul că desenul sau modelul industrial anterior ar divulga elemente suplimentare care nu ar fi prezente în desenul sau modelul industrial contestat este lipsit de relevanță în compararea desenelor sau modelelor industriale în cauză [a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 iunie 2018, Haverkamp IP/EUIPO – Sissel (Motiv de suprafață de tipul unei plaje de pietre), T‑228/16, nepublicată, EU:T:2018:369, punctul 38, și Hotărârea din 10 noiembrie 2021, Panou pentru construcții, T‑193/20, EU:T:2021:782, punctul 82 și jurisprudența citată].
28 Astfel, pentru a face o comparație între desene sau modele industriale în conflict, trebuie să se determine care sunt elementele protejate efectiv de desenul sau modelul industrial contestat și care sunt, așadar, relevante în această privință (Hotărârea din 21 iunie 2018, Motiv de suprafață de tipul unei plaje de pietre, T‑228/16, nepublicată, EU:T:2018:369, punctul 37).
29 În speță, trebuie constatat că desenul sau modelul industrial contestat a fost înregistrat cu indicația „pantofi” și că acesta prezintă diferite imagini ale unui model complet de pantof, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 2 de mai sus.
30 Prin urmare, având în vedere jurisprudența citată la punctele 25-28 de mai sus, este necesar ca, în cadrul comparației dintre desenul sau modelul industrial contestat și desenele sau modelele industriale anterioare, să se ia în considerare toate elementele protejate efectiv de desenul sau modelul industrial contestat, care reprezintă un pantof întreg compus dintr‑o talpă și dintr‑un carâmb de pantof.
31 Comparația desenelor sau modelelor industriale în cauză nu se poate limita, așadar, la a compara numai aspectul tălpii desenului sau modelului industrial contestat cu talpa prezentă în desenele sau modelele industriale anterioare D 1-D 5, care este singura parte protejată acolo.
32 Reclamanta arată că o astfel de soluție are drept consecință repunerea în discuție a protecției ca desen sau model industrial numai a unei părți a unui produs. Cu toate acestea, trebuie arătat că examinarea cauzei de nulitate vizate la articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, spre deosebire de cea prevăzută la articolul 25 alineatul (1) litera (e) din același regulament sau spre deosebire de o procedură în contrafacere, nu se înscrie într‑o logică de protecție a unui drept anterior. Astfel, cauza de nulitate vizată la articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 constă doar în a stabili dacă desenul sau modelul industrial contestat îndeplinește condițiile de înregistrare prevăzute la articolele 4-9 din același regulament.
33 Or, a lua drept bază caracteristicile protejate ale desenului sau modelului industrial anterior, astfel cum ar dori reclamanta, în locul celor ale desenului sau modelului industrial contestat, ar însemna să se excludă din comparație elemente ale desenului sau modelului industrial contestat care sunt protejate. Aceasta ar avea drept consecință faptul de a nu verifica dacă desenul sau modelul industrial respectiv îndeplinește, în ansamblul său, condițiile de protecție, ceea ce ar contraveni, așadar, articolului 4 din Regulamentul nr. 6/2002.
34 Pe de altă parte, în ceea ce privește argumentul reclamantei potrivit căruia talpa ar fi elementul esențial al unui pantof, trebuie amintit că, potrivit jurisprudenței, nu este exclus ca, în compararea desenelor sau modelelor industriale, impresia globală produsă de fiecare dintre acestea să poată fi dominată de anumite caracteristici ale produselor sau ale părților produselor în cauză. Pentru a stabili dacă o anumită caracteristică domină un produs sau o parte a acestuia, este necesar să se evalueze influența mai mult sau mai puțin pronunțată pe care diferitele caracteristici ale produsului sau ale părții în cauză o exercită asupra aspectului acestui produs sau al acestei părți [a se vedea în acest sens Hotărârea din 25 octombrie 2013, Merlin și alții/OAPI – Dusyma (Jeux), T‑231/10, nepublicată, EU:T:2013:560, punctul 36].
35 Or, trebuie arătat, după exemplul EUIPO, că reclamanta nu a indicat de ce talpa ar trebui considerată elementul esențial al unui pantof, care ar putea constitui el singur temeiul comparației. De altfel, presupunând că, din punct de vedere pur tehnic, chiar astfel stau lucrurile, această constatare nu este relevantă în cadrul protecției unui desen sau model industrial din moment ce, spre deosebire de brevete, numai aspectul este protejat.
36 În speță, nu există niciun motiv să se considere că, din punct de vedere pur vizual, talpa constituie pentru utilizatorul avizat o caracteristică care ar fi predominantă în raport cu restul pantofului. Cel mult, talpa va prezenta tot atâta importanță ca și carâmbul în cadrul impresiei vizuale de ansamblu a pantofului.
37 Astfel, având în vedere jurisprudența citată la punctul 34 de mai sus, nu este necesar să se considere că impresia globală a desenelor sau modelelor industriale în cauză va fi dominată de aspectul tălpilor.
– Cu privire la elementele relevante care trebuie luate în considerare la desenele sau modelele industriale anterioare D 1-D 5
38 Orientările EUIPO privind examinarea cererilor de desene sau modele industriale comunitare înregistrate, deși nu au valoare obligatorie, constituie o sursă de referință cu privire la practica EUIPO în materie de desen sau model industrial [a se vedea prin analogie Hotărârea din 8 iunie 2022, Muschaweck/EUIPO – Conze (UM), T‑293/21, EU:T:2022:345, punctul 38]. În această privință, punctul 5.4 din orientările menționate, în versiunea aplicabilă la 31 martie 2023, prevede următoarele:
„Excluderile vizuale indică faptul că nu se solicită protecție și că înregistrarea nu a fost acordată pentru anumite elemente ale desenului sau modelului industrial indicat în reprezentare. Acestea indică, așadar, elementele pentru care nu este revendicată nicio protecție. Acest lucru se poate realiza [în special] prin excluderea prin linii punctate, estompare sau umbrire colorată a caracteristicilor desenului sau modelului industrial pentru care nu se solicită protecție […]”
39 În speță, desenele sau modelele industriale anterioare D 1-D 5 sunt înregistrate cu indicația de produs „tălpi de pantofi” și reproduc, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 5 de mai sus, aspectul unei tălpi de pantof, marcând, cu linii punctate, aspectul unui carâmb de pantof. Trebuie constatat că nu a fost revendicată nicio protecție pentru carâmbul care apare cu linii punctate.
40 Or, astfel cum reiese din jurisprudența citată la punctul 26 de mai sus, compararea impresiilor globale produse de desenele sau modelele industriale în conflict trebuie să aibă la bază caracteristicile divulgate și protejate ale desenului sau modelului industrial contestat, care cuprind aspectul unei tălpi și al unui carâmb de pantof.
41 Prin urmare, trebuie stabilit dacă aspectul carâmbului de pantof al desenelor sau modelelor industriale anterioare D 1-D 5 poate fi de asemenea luat în considerare în compararea impresiilor globale produse de desenele sau modelele industriale în conflict, în pofida faptului că nu este vorba despre caracteristici pentru care s‑a solicitat protecția.
42 În această privință, din considerentul (14) al Regulamentului nr. 6/2002 reiese că aprecierea caracterului individual al unui desen sau model industrial în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 6 din același regulament ar trebui să constea în a stabili dacă există o diferență clară între impresia globală pe care el o produce asupra unui utilizator avizat care îl privește și impresia produsă asupra aceluiași utilizator de totalitatea desenelor sau modelelor deja existente [Hotărârea din 16 iunie 2021, Davide Groppi/EUIPO – Viabizzuno (Lampă de masă), T‑187/20, EU:T:2021:363, punctul 25].
43 Astfel, în cadrul examinării cauzei de nulitate prevăzute la articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 6 din același regulament, desenul sau modelul industrial anterior are drept unică funcție dezvăluirea stadiului anterior al tehnicii. Acesta corespunde patrimoniului desenelor sau modelelor industriale aferente produsului în cauză care au fost divulgate la data depunerii cererii de înregistrare a desenului sau modelului industrial vizat. Or, apartenența unui desen sau model industrial anterior la patrimoniul menționat decurge din simpla divulgare a acestuia (a se vedea Hotărârea din 16 iunie 2021, Lampă de masă, T‑187/20, EU:T:2021:363, punctul 26 și jurisprudența citată).
44 Astfel, pentru a stabili dacă elementele unui desen sau model industrial anterior pot fi luate în considerare, nu este necesar să se ia în considerare obiectul protecției acestui desen sau model industrial, ci numai aspectul dacă aceste elemente au fost divulgate.
45 În această privință, articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 precizează că se consideră că un desen sau model industrial a fost divulgat publicului dacă a fost publicat ca urmare a înregistrării sau în alt mod ori a fost expus, utilizat în comerț sau divulgat publicului în orice alt mod înainte de data prevăzută la articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, cu excepția situațiilor în care aceste acțiuni nu ar fi putut deveni cunoscute, în cursul normal al afacerilor, grupurilor specializate din sectorul în cauză care funcționează în Uniunea Europeană.
46 În plus, pentru ca divulgarea către public a unui desen sau model industrial să determine divulgarea tuturor elementelor sale, este indispensabil ca acestea să apară în mod clar și precis cu ocazia acestei divulgări (a se vedea în acest sens Hotărârea din 28 octombrie 2021, Ferrari, C‑123/20, EU:C:2021:889, punctele 38 și 39).
47 În speță, reclamanta nu a contestat că elementele nerevendicate ale desenelor sau modelelor industriale anterioare D 1-D 5, și anume aspectul unui carâmb de pantof cu contur punctat, au fost de asemenea divulgate în același timp cu partea protejată a desenelor sau modelelor industriale menționate. În plus, trebuie remarcat că elementele nerevendicate ale desenelor sau modelelor industriale anterioare D 1-D 5 apar în mod suficient de clar și de precis pentru a putea percepe, fără eforturi de interpretare, aspectul unui carâmb de pantof și al diferitelor sale părți, cum ar fi, printre altele, ștaiful, șireturile sau chiar căputa.
48 Prin urmare, camera de recurs a considerat în mod întemeiat, la punctul 32 din decizia atacată, că elementele nerevendicate ale desenelor sau modelelor industriale anterioare D 1-D 5 puteau fi luate în considerare în aprecierea caracterului individual al desenului sau modelului industrial contestat.
Cu privire la impresia globală
49 Reclamanta susține, pe de o parte, că desenul sau modelul industrial contestat și desenele sau modelele industriale anterioare prezintă aceleași caracteristici la nivelul tălpii și, pe de altă parte, că caracteristicile tălpii intermediare ale desenului sau modelului industrial contestat sunt identice cu cele ale desenului sau modelului industrial anterior D 7.
50 Cu titlu subsidiar, reclamanta arată că o comparație a tuturor desenelor sau modelelor industriale în cauză nu este posibilă decât în raport cu desenele sau modelele industriale anterioare D 6 și D 7, care dau aceeași impresie globală ca și desenul sau modelul industrial contestat. În această privință, reclamanta contestă luarea în considerare, la punctul 42 din decizia atacată, a benzii cu o bază largă, orizontală, care se subțiază în partea laterală și care se regăsește în desenul sau modelul industrial anterior D 6, din moment ce este vorba despre o marcă a Uniunii Europene. De asemenea, reclamanta contestă luarea în considerare, la punctul 43 din decizia atacată, a dispunerii șireturilor în desenele sau modelele industriale în cauză, întrucât este vorba despre elemente amovibile.
51 Pe de altă parte, reclamanta susține că, contrar celor constatate de camera de recurs, desenele sau modelele industriale anterioare D 6 și D 7 prezintă de asemenea, la fel ca desenul sau modelul industrial contestat, o buclă pentru menținerea șireturilor pe limbă.
52 În sfârșit, reclamanta contestă și aprecierea camerei de recurs potrivit căreia carâmbul desenului sau modelului industrial contestat este mai gros și mai curbat decât carâmbul mai îngust al desenelor sau modelelor industriale anterioare D6 și D7. Aceste diferențe nu ar reieși din ilustrații și nu ar putea determina o impresie globală diferită.
53 EUIPO contestă argumentele reclamantei.
54 Potrivit unei jurisprudențe constante, caracterul individual al unui desen sau model industrial rezultă dintr‑o impresie globală de diferență sau de lipsă a unui „déjà‑vu”, din punctul de vedere al utilizatorului avizat, în raport cu orice anterioritate în cadrul patrimoniului de desene sau modele industriale, fără a ține seama de diferențele care rămân insuficient de marcate pentru a afecta impresia globală respectivă, deși acestea depășesc detalii nesemnificative, însă având în vedere diferențe suficient de marcate pentru a crea impresii de ansamblu diferite [a se vedea Hotărârea din 16 februarie 2017, Antrax It/EUIPO – Vasco Group (Termosifoane pentru radiatoare), T‑828/14 și T‑829/14, EU:T:2017:87, punctul 53 și jurisprudența citată].
55 De asemenea, rezultă din jurisprudență că compararea impresiilor globale produse de desenele sau modelele industriale trebuie să fie sintetică și nu se poate limita la compararea analitică a unei enumerări de asemănări și de deosebiri [Hotărârea din 29 octombrie 2015, Roca Sanitario/OAPI – Villeroy & Boch (Robinet cu comandă unică), T‑334/14, nepublicată, EU:T:2015:817, punctul 58].
56 Pe de altă parte, din moment ce elementele verbale și figurative care figurează pe desenele sau modelele industriale în cauză sunt mărci sau semne distinctive aplicate pe produs pentru a indica proveniența sa, care nu au o funcție ornamentală sau decorativă și nu constituie caracteristici ale produsului care le conferă aspectul produselor în cauză, în sensul articolului 3 literele (a) și (b) din Regulamentul nr. 6/2002, aceste elemente sunt lipsite de pertinență în cadrul comparării impresiilor globale în vederea stabilirii caracterului individual al desenului sau modelului industrial contestat [a se vedea în acest sens Hotărârea din 10 noiembrie 2021, Sanford/EUIPO – Avery Zweckform (Etichete), T‑443/20, EU:T:2021:767, punctul 80].
57 Cu titlu introductiv, trebuie arătat că, astfel cum reiese din cuprinsul punctelor 31 și 48 de mai sus, este necesar să se ia în considerare elementele de renunțare prezente în desenele sau modelele industriale anterioare D 1-D 5 din moment ce acestea au fost divulgate și apar în mod clar și precis, iar compararea desenelor sau modelelor industriale în cauză nu se poate limita, contrar celor pretinse de reclamantă, la compararea tălpilor acestora.
58 În plus, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 37 de mai sus, nu este necesar ca, în cadrul impresiei globale a desenelor sau modelelor industriale în cauză, să se acorde mai multă importanță uneia sau alteia dintre părțile pantofului în special.
– Cu privire la compararea desenului sau modelului industrial contestat și a desenelor sau modelelor industriale anterioare D 1 și D 2
59 Camera de recurs a constatat, la punctul 34 din decizia atacată, că desenele sau modelele industriale în cauză coincideau doar ca urmare a faptului că aveau cinci perechi de ochiuri pentru șireturi și o talpă texturată tot mai subțiată și că diferențele dintre ele erau suficiente pentru a produce utilizatorului avizat impresii globale diferite.
60 În această privință, camera de recurs a considerat, la punctul 35 din decizia atacată, că desenul sau modelul industrial contestat se deosebea de desenele sau modelele industriale anterioare D 1 și D 2, în special prin prezența unui carâmb cu marginea joasă tăiată, un tur de gleznă ridicat, o limbă proeminentă, o buclă posterioară, o buclă pentru menținerea șireturilor pe limba pantofului și o decorațiune într‑un degradé al aceleiași culori pornind de la nuanța cea mai închisă, la nivelul vârfului, la cea mai deschisă, la nivelul călcâiului, cu mai multe elemente de formă alungită pe laturi. În plus, desenul sau modelul industrial contestat ar prezenta șireturi încrucișate care i‑ar conferi un aspect mai sportiv decât cel al desenelor sau modelelor industriale anterioare D 1 și D 2.
61 Camera de recurs a arătat de asemenea, la punctele 35 și 36 din decizia atacată, că, spre deosebire de desenul sau modelul industrial contestat, desenele sau modelele industriale anterioare D 1 și D 2 prezentau două benzi distincte la nivelul ștaifului pentru toc și la nivelul degetelor și că talpa nu era compusă decât dintr‑un singur strat, care nu depășea călcâiul și care nu părea să fie mai îngust la nivelul degetelor.
62 Concluziile camerei de recurs care precedă trebuie aprobate.
63 Desigur, desenele sau modelele industriale în cauză pot avea în comun anumite caracteristici vizuale în special în ceea ce privește textura tălpii desenului sau modelului industrial anterior D 1. Cu toate acestea, desenul sau modelul industrial contestat se distinge în principal de desenele sau modelele industriale anterioare D 1-D 2 prin decorul carâmbului, printr‑o margine joasă tăiată, prin prezența unei tălpi exterioare, printr‑o talpă groasă la nivelul călcâiului și care se subțiază din ce în ce mai mult spre vârf și, în sfârșit, printr‑o talpă intermediară terminată cu o extensie la nivelul călcâiului și compusă din două straturi cu o linie în relief între cele două. Or, aceste diferențe principale sunt suficiente pentru a conferi desenelor sau modelelor industriale în cauză o impresie globală distinctă care nu va scăpa unui utilizator avizat ce dă dovadă de un nivel ridicat de atenție.
64 Argumentele reclamantei nu permit să se pună sub semnul întrebării această analiză.
65 Astfel, reclamanta s‑a întemeiat numai pe o comparație între tălpile desenelor sau modelelor industriale în cauză, susținând că acestea aveau în comun aceleași caracteristici, printre care mai ales o talpă care se subția ușor din zona călcâiului până în vârful pantofului, unde se curba ușor în partea de sus, o suprafață cu o structură comparabilă cu cea a polistirenului, diferite module individuale așezate unele lângă altele de culoare uni albă, o structură care se întindea uniform pe toată imaginea laterală a tălpii și o talpă care se fixa pe o talpă exterioară.
66 Cu toate acestea, diferențele identificate la punctul 63 de mai sus sunt mai notabile decât caracteristicile comune identificate de reclamantă și sunt suficiente pentru a crea impresii globale diferite între desenele sau modelele industriale în cauză. Această concluzie se întemeiază în special pe faptul că, spre deosebire de aprecierile reclamantei, cele ale camerei de recurs nu se întemeiază numai pe comparația tălpilor și că carâmburile desenelor sau modelelor industriale în cauză prezintă diferențe importante care permit producerea unor impresii globale diferite asupra utilizatorului avizat.
67 Pe de altă parte, în ceea ce privește argumentul reclamantei potrivit căruia camera de recurs a luat în considerare în mod eronat dispunerea șireturilor în cadrul impresiei globale produse de desenele sau modelele industriale în cauză, este necesar să se constate că un asemenea argument, presupunând că este dovedit, nu este susceptibil să repună în discuție concluziile care precedă, din moment ce dispunerea diferită a șireturilor, între desenele sau modelele industriale menționate, nu afectează decât într‑o mică măsură impresia globală care rezultă din acestea.
– Cu privire la compararea desenului sau modelului industrial contestat și a desenelor sau modelelor industriale anterioare D 3 și D 5
68 Camera de recurs a constatat, la punctul 39 din decizia atacată, că desenul sau modelul industrial contestat se deosebea de desenele sau modelele industriale anterioare în cauză în special printr‑un decor într‑un degradé al aceleiași culori pornind de la nuanța cea mai închisă, la nivelul vârfului, la cea mai deschisă, la nivelul călcâiului, cu mai multe elemente de formă alungită pe laturi, o buclă în spate, o buclă pentru menținerea șireturilor pe limba pantofului și șireturi plate cu o dispunere în formă de cruce. În plus, desenul sau modelul industrial contestat ar prezenta un tur de gleznă ridicat, iar partea de la nivelul degetelor ar fi mai largă și mai groasă decât în cazul desenelor sau modelelor industriale anterioare D 3-D 5.
69 Camera de recurs a arătat de asemenea, la același punct, că, spre deosebire de desenul sau modelul industrial contestat, desenele sau modelele industriale anterioare prezentau două benzi distincte la nivelul ștaifului pentru toc și la nivelul degetelor și că șireturile erau așezate drept.
70 În ceea ce privește mai precis talpa, camera de recurs a constatat, la punctul 40 din decizia atacată, că desenul sau modelul industrial contestat prezenta o talpă cu două straturi distincte și o extensie semnificativă la nivelul călcâiului și că aceasta se îmbina armonios cu carâmbul. În schimb, tălpile desenelor sau modelelor industriale anterioare D 3-D 5 ar fi compuse dintr‑un singur strat, iar extensia acestora, la nivelul călcâiului, ar fi mai mică decât în desenul sau modelul industrial contestat. În plus, talpa exterioară a desenului sau modelului industrial contestat ar acoperi întreaga bază a tălpii și ar dispune de o bandă de rulare ascuțită, în timp ce talpa exterioară a desenului sau modelului industrial anterior D 4 nu ar acoperi decât o parte din aceasta, iar talpa exterioară a desenului sau modelului industrial anterior D 3 ar avea mai puține benzi de rulare. În schimb, desenul sau modelul industrial anterior D 5 nu ar avea talpă exterioară cu benzi de rulare.
71 În consecință, camera de recurs a considerat, la punctul 41 din decizia atacată, că impresia globală produsă de desenul sau modelul industrial contestat asupra utilizatorului avizat este diferită de cele produse de desenele sau modelele industriale anterioare D 3-D 5.
72 Concluziile camerei de recurs care precedă trebuie aprobate.
73 Desigur, desenele sau modelele industriale în cauză pot avea în comun anumite caracteristici vizuale. Cu toate acestea, desenul sau modelul industrial contestat se distinge în principal de desenele sau modelele industriale anterioare D 3-D 5 prin decorul carâmbului, printr‑o margine joasă tăiată, printr‑o talpă exterioară la nivelul călcâiului și care se subțiază din ce în ce mai mult spre vârf și printr‑o talpă intermediară compusă din două straturi cu o linie în relief între cele două. Or, aceste diferențe principale sunt suficiente pentru a conferi o impresie globală distinctă desenelor sau modelelor industriale în cauză care nu va scăpa unui utilizator avizat ce dă dovadă de un nivel ridicat de atenție.
74 Argumentele reclamantei nu permit să se pună sub semnul întrebării ceea ce precedă.
75 Astfel, caracteristicile comune ale desenelor sau modelelor industriale în cauză care sunt invocate de reclamantă, astfel cum sunt preluate mutatis mutandis la punctul 65 de mai sus, nu permit nu permit compensarea impresiei globale diferite a desenelor sau modelelor industriale menționate. Această concluzie se întemeiază în special pe faptul că aprecierile camerei de recurs nu se întemeiază numai pe comparația tălpilor și că carâmburile desenelor sau modelelor industriale în cauză prezintă diferențe semnificative care permit producerea unor impresii globale diferite asupra utilizatorului avizat.
76 Pe de altă parte, astfel cum s‑a constatat deja la punctul 67 de mai sus, luarea în considerare a dispunerii șireturilor în desenele sau modelele industriale menționate nu poate repune în discuție constatarea impresiei globale diferite pe care o degajează desenul sau modelul industrial contestat în raport cu desenele sau modelele industriale anterioare D 3-D 5.
– Cu privire la compararea desenului sau modelului industrial contestat și a desenelor sau modelelor industriale anterioare D 6 și D 7
77 La punctul 42 din decizia atacată, camera de recurs a arătat că desenele sau modelele industriale în conflict prezentau diferențe la nivelul carâmbului. În special, aceasta a arătat că desenul sau modelul industrial anterior D 6 prezenta o bandă cu o bază orizontală largă care devenea o linie mai subțire pe partea laterală și că desenul sau modelul industrial anterior D 7 prezenta un triunghi în contrast pe partea formată din partea anterioară a carâmbului și înconjurată de mai multe linii paralele. În schimb, desenul sau modelul industrial contestat ar prezenta un degradé al aceleiași culori pornind de la nuanța cea mai închisă, la nivelul vârfului, la cea mai deschisă, la nivelul călcâiului, cu mai multe elemente de formă alungită pe laturi și un element verbal prezent pe limbă.
78 În ceea ce privește configurația carâmbului, camera de recurs a constatat, la punctul 43 din decizia atacată, că desenul sau modelul industrial contestat prezintă cinci perechi de ochiuri, șireturi plate încrucișate și o buclă destinată menținerii șireturilor pe limba pantofului. În schimb, ea a arătat că desenele sau modelele industriale anterioare D 6 și D 7 nu prezentau decât trei perechi de ochiuri și bucle ale șireturilor diferite, în măsura în care o bandă groasă era prezentă pe partea din față a limbii pantofului în desenul sau modelul industrial anterior D 6 și în care nu exista nicio buclă în desenul sau modelul industrial anterior D 7 și că acestea cuprindeau de asemenea o buclă la vârful limbii. În plus, carâmbul desenului sau modelului industrial contestat ar fi mai gros și mai curbat decât carâmbul mai fin și mai ascuțit al desenelor sau modelelor industriale anterioare D 6 și D 7.
79 În sfârșit, în ceea ce privește partea inferioară a tălpii, camera de recurs a constatat, la punctul 44 din decizia atacată, că desenul sau modelul industrial contestat prezenta un motiv specific compus din pete dreptunghiulare în contrast, în timp ce desenele sau modelele industriale anterioare D 6 și D 7 prezentau un anumit număr de benzi și de linii și, respectiv, un motiv dispersat cu pete triunghiulare în contrast. Camera de recurs a considerat, așadar, că, din cauza acestor motive, desenul sau modelul industrial contestat prezenta benzi de rulare proeminente la nivelul tălpii exterioare, în timp ce desenul sau modelul industrial anterior D 7 părea să aibă benzi de rulare mai mici și mai netede, iar desenul sau modelul industrial anterior D 6 nu prezenta nicio bandă de rulare.
80 Camera de recurs a conchis, așadar, la punctul 45 din decizia atacată, că desenul sau modelul industrial contestat producea o impresie globală diferită asupra utilizatorului avizat.
81 Concluziile camerei de recurs care precedă trebuie aprobate.
82 Desigur, desenele sau modelele industriale în cauză pot avea în comun anumite caracteristici vizuale, în special în ceea ce privește textura tălpii desenului sau modelului industrial anterior D 6. Cu toate acestea, desenul sau modelul industrial contestat se distinge în principal de desenul sau modelul industrial anterior D 6 prin prezența unei tălpi exterioare, prin decorul carâmbului, printr‑o margine joasă tăiată, prin lipsa unei limbi proeminente și, în sfârșit, printr‑o talpă intermediară terminată cu o extensie la nivelul călcâiului și compusă din două straturi cu o linie în relief între cele două. În ceea ce privește desenul sau modelul industrial anterior D 7, desenul sau modelul industrial contestat se distinge de acesta în principal prin decorul carâmbului, printr‑o limbă joasă, prin prezența ochiurilor și, în sfârșit, printr‑o margine tăiată mai puțin adânc. Or, aceste diferențe principale sunt suficiente pentru a conferi o impresie globală distinctă desenelor sau modelelor industriale în cauză care nu va scăpa unui utilizator avizat ce dă dovadă de un nivel ridicat de atenție.
83 Argumentele reclamantei nu permit să se pună sub semnul întrebării ceea ce precedă.
84 În fapt, caracteristicile comune ale desenelor sau modelelor industriale în cauză care sunt invocate de reclamantă, astfel cum sunt preluate mutatis mutandis la punctul 65 de mai sus, nu permit compensarea impresiei globale diferite a desenelor sau modelelor industriale menționate. În această privință, reclamanta a susținut de asemenea că talpa exterioară a desenului sau modelului industrial contestat prezenta aceleași caracteristici ca și talpa exterioară a desenului sau modelului industrial anterior D 7, din moment ce ambele prezentau mici motive albe pe partea din față și pe partea din spate a tălpii. Cu toate acestea, deși este adevărat că din compararea părții de dedesubt a pantofului poate rezulta o impresie de déjà‑vu, este necesar să se constate că această impresie este compensată de diferențele existente între desenele sau modelele industriale în cauză, astfel cum sunt menționate la punctul 82 de mai sus.
85 Pe de altă parte, contrar celor pretinse de reclamantă, trebuie arătat că camera de recurs nu a săvârșit o eroare de apreciere atunci când a luat în considerare „banda cu o bază orizontală largă care devine o linie mai fină” și care corespunde unei mărci a Uniunii Europene, din moment ce acest semn figurativ contribuie în mare măsură, în special datorită dimensiunii sale, la aspectul desenului sau modelului industrial anterior D 6 și, mai precis, al ornamentației sale (a se vedea în acest sens Hotărârea din 10 noiembrie 2021, Etichete, T‑443/20, EU:T:2021:767, punctul 80).
86 Reclamanta a contestat de asemenea faptul că camera de recurs a considerat că desenele sau modelele industriale anterioare D 6 și D 7 nu prezentau o buclă pentru a menține șireturile pe limba pantofului. Or, în ceea ce privește desenul sau modelul industrial anterior D 6, contrar celor pretinse de reclamantă, camera de recurs a arătat la punctul 43 din decizia atacată că, în ceea ce privește bucla șiretului, desenul sau modelul industrial prezenta într‑adevăr o bandă groasă pe partea din față a limbii. În ceea ce privește desenul sau modelul industrial anterior D 7, camera de recurs a indicat că acesta nu părea să dispună de buclă. Or, chiar dacă trebuie remarcat, asemenea reclamantei, că o astfel de buclă este prezentă în desenul sau modelul industrial anterior D 7, aceasta diferă în mare măsură de cea prezentă în desenul sau modelul industrial contestat. Prin urmare, neluarea în considerare a acesteia nu poate repune în discuție constatarea unei impresii globale diferite produse de desenul sau modelul industrial contestat în percepția utilizatorului avizat.
87 În sfârșit, contrar celor pretinse de reclamantă, camera de recurs nu a săvârșit o eroare de apreciere atunci când a constatat, la punctul 43 din decizia atacată, că desenul sau modelul industrial contestat prezenta un carâmb mai gros și mai curbat decât carâmbul desenelor sau modelelor industriale anterioare D 6 și D 7. Astfel, carâmbul acestora pare mai lung și plat decât cel al desenului sau modelului industrial contestat. În plus, astfel de caracteristici reies în mod suficient din desenele sau modelele industriale în cauză și contribuie la impresia lor globală diferită.
88 Prin urmare, camera de recurs a considerat în mod întemeiat că desenul sau modelul industrial contestat producea o impresie globală diferită de cea produsă de desenele sau modelele industriale anterioare D 1-D 7.
89 Reiese din ceea ce precedă că niciunul dintre desenele sau modelele industriale anterioare invocate de reclamantă nu produce aceeași impresie globală precum cea produsă de desenul sau modelul industrial contestat și că decizia atacată nu este afectată de niciun motiv de anulare sau de modificare.
90 Prin urmare, trebuie respins motivul unic invocat de reclamantă și, prin urmare, acțiunea în totalitate.
Cu privire la cheltuielile de judecată
91 Potrivit articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată.
92 Întrucât reclamanta a căzut în pretenții, aceasta trebuie obligată la plata cheltuielilor de judecată, conform concluziilor EUIPO.
Pentru aceste motive,
TRIBUNALUL (Camera a treia extinsă)
declară și hotărăște:
1) Respinge acțiunea.
2) Obligă Puma SE la plata cheltuielilor de judecată.
Schalin | Škvařilová‑Pelzl | Nõmm |
Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 8 mai 2024.
Semnături