Acțiune introdusă la 9 august 2021 – Vasallo Andrés/Parlamentul

(Cauza T-496/21)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamant: Ángel Vasallo Andrés (Valladolid, Spania) (reprezentant: F. González Álvarez, avocat)

Pârât: Parlamentul European

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

în conformitate cu articolul 263 din TFUE, să se admită concluzia privind recuzarea doamnei Dolors Montserrat Montserrat, președintă a Comisiei pentru petiții a Parlamentului European, precum și a oricărui angajat în exercițiu sau aflat în serviciul administrației publice spaniole și a oricărui angajat care este sau a fost detașat pe lângă administrația menționată sau puterea legislativă sau executivă spaniolă, pentru motivul că participarea lor la procedura menționată implică în mod evident un conflict de interese care constituie, în esență, o încălcare a normelor fundamentale de procedură care justifică anularea solicitată;

de asemenea, în conformitate cu articolul 263 din TFUE, constatarea faptului că reclamantul are dreptul să cunoască justificarea și motivarea deciziilor luate în cursul procedurii de adoptare a deciziei atacate și, mai precis, justificarea și motivarea deciziei inițiale de admitere, precum și ale schimbării statutului petiției, de la „deschisă persoanelor care doresc să o sprijine” la „Inadmisibilă”, în măsura în care acest lucru are ca rezultat o încălcare suplimentară a normelor fundamentale de procedură;

deopotrivă în temeiul articolului 263 TFUE, anularea Deciziei D 200663 ca urmare a încălcării tratatelor și a altor norme de drept referitoare la aplicarea acestora, în condițiile descrise, precum și a unei încălcări suplimentare a normelor fundamentale de procedură, întrucât motivele acestei decizii în temeiul cărora se declară inadmisibilă petiția depusă de reclamant nu se aplică în speță și nu sunt justificate în drept. În consecință, se solicită în principal, declararea petiției depuse de reclamant ca admisibilă în vederea examinării și în subsidiar, obligarea Comisiei pentru petiții a Parlamentului European să reia procedura din etapa inițială, în care comisiei menționate îi revine sarcina de a se pronunța din nou cu privire la petiția menționată respectând totodată drepturile încălcate și declarând petiția reclamantului admisă și deschisă persoanelor care doresc să o sprijine;

ca o consecință celor ce precedă și în aplicarea articolului 263 TFUE menționat mai sus, stabilirea răspunderii personale a intervenienților care au încălcat reglementarea aplicabilă și au participat la acte vădit nelegale cu singurul scop de a împiedica admiterea în fața parlamentului a petiției reclamantului. În subsidiar, în cazul în care o astfel de cerere depășește competența Tribunalului, constatarea de către Tribunal în hotărârea a faptului că este dovedită existența actelor nelegale denunțate, astfel încât hotărârea menționată să poată susține o procedură administrativă ulterioară inițiată în temeiul respectivei răspunderi;

în cele din urmă, în conformitate cu articolul 133 și următoarele din Regulamentul de procedură al Tribunalului, obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, chiar dacă aceasta din urmă achiesează la cereri, și, în cazul neadmiterii uneia dintre cererile reclamantului, neobligarea reclamantului să suporte o parte din cheltuielile de judecată efectuate de cealaltă parte, ținând seama de gravitatea și de motivarea în drept a cererilor depuse.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă trei motive.

Primul motiv întemeiat pe o încălcare preliminară a normelor fundamentale de procedură la momentul soluționării cauzei deferite.

În această privință, reclamantul invocă antecedentele profesionale, precum și naționalitatea doamnei Dolors Montserrat Montserrat, președinta Comisiei pentru petiții a Parlamentului European, care ar fi trebuit să o determine să se abțină în decizia atacată, în măsura în care, pentru ea, petiția constituie în mod evident un conflict de interese.

Al doilea motiv întemeiat pe încălcarea tratatelor Uniunii Europene prin decizia atacată, precum și pe lipsa, în speță, a motivării pe fond.

În această privință, reclamantul susține că respectivul caz menționat în petiție intră într-adevăr în sfera de acțiune a Uniunii Europene, astfel încât actul atacat ar trebui anulat ca urmare a încălcării legislației aplicabile a Uniunii.

Al treilea motiv întemeiat pe încălcarea normelor de procedură rezultată din schimbarea statutului petiției reclamantului coroborată cu nemotivarea respectivei modificări.

În acest sens, reclamantul susține că statutul petiției s-a schimbat în mod neegal și nejustificat, deoarece se stabilește că, după ce a fost admisă cu statutul „Deschisă persoanelor care doresc să o sprijine”, în câteva ore a trecut la statutul „inadmisibilă”, fără a se cunoaște vreo justificare.

____________