Cauzele T‑251/17 și T‑252/17
Robert Bosch GmbH
împotriva
Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală
Hotărârea Tribunalului (Camera a treia extinsă) din 28 martie 2019
„Marcă a Uniunii Europene – Cereri de înregistrare a mărcilor Uniunii Europene figurative Simply. Connected. – Motiv absolut de refuz – Lipsa caracterului distinctiv – Întinderea examinării care trebuie efectuată de camera de recurs – Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001] – Articolul 64 din Regulamentul nr. 207/2009 (devenit articolul 71 din Regulamentul 2017/1001)”
1. Marcă a Uniunii Europene – Procedura căii de atac – Cale de atac în fața camerelor de recurs – Competența camerelor de recurs – Nouă examinare completă pe fond – Condiție – Admisibilitatea căii de atac – Depășirea întinderii examinării efectuate de camera de recurs – Incidență
[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 58, art. 59 teza întâi și art. 64 alin. (1)]
(a se vedea punctele 27-34)
2. Marcă a Uniunii Europene – Definiția și dobândirea mărcii Uniunii Europene – Motive absolute de refuz – Mărci lipsite de caracter distinctiv – Noțiune – Criterii de apreciere
[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 7 alin. (1) lit. (b)]
(a se vedea punctele 47-49)
3. Marcă a Uniunii Europene – Definiția și dobândirea mărcii Uniunii Europene – Motive absolute de refuz – Examinare separată a motivelor de refuz în raport cu fiecare dintre produsele sau serviciile vizate în cererea de înregistrare – Obligația de motivare a refuzului înregistrării – Conținut
[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 7 alin. (1) și art. 75]
(a se vedea punctul 50)
4. Marcă a Uniunii Europene – Definiția și dobândirea mărcii Uniunii Europene – Motive absolute de refuz – Mărci lipsite de caracter distinctiv – Mărcile figurative Simply. Connected.
[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 7 alin. (1) lit. (b)]
(a se vedea punctele 59-63, 69, 88 și 101)
5. Marcă a Uniunii Europene – Definiția și dobândirea mărcii Uniunii Europene – Motive absolute de refuz – Mărci lipsite de caracter distinctiv – Mărci constituite din sloganuri publicitare – Formulă promoțională cu caracter elogios
[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 7 alin. (1) lit. (b)]
(a se vedea punctul 86)
Rezumat
În Hotărârea Robert Bosch/EUIPO (Simply. Connected.) (T‑251/17 și T‑252/17), pronunțată la 28 martie 2019, Tribunalul a respins acțiunile în anulare formulate împotriva deciziilor camerei de recurs a EUIPO privind cereri de înregistrare a semnelor figurative Simply. Connected. ca mărci ale Uniunii Europene. În susținerea primului motiv, reclamanta a arătat că camera de recurs ar fi examinat existența motivului absolut de refuz prevăzut la articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 07/2009(1) în raport cu produsele și serviciile pentru care examinatorul nu se opusese înregistrării mărcilor solicitate. Astfel, camera de recurs ar fi depășit limitele competenței sale.
Tribunalul a observat, pe de o parte, că reiese de la articolul 59 prima teză din Regulamentul nr. 207/2009 că, în cazul în care un examinator a respins o cerere de înregistrare a unei mărci a Uniunii Europene numai pentru o parte dintre produsele și serviciile vizate de cererea respectivă, autorizând în același timp înregistrarea unei părți dintre produsele și serviciile vizate de această cerere, calea de atac introdusă de solicitantul mărcii în fața camerei de recurs nu poate viza în mod legal decât produsele și serviciile vizate de refuzul examinatorului de a autoriza înregistrarea. Pe de altă parte, Tribunalul a amintit că camera de recurs nu dispune de puterea discreționară de a extinde obiectul unei acțiuni la examinarea unor chestiuni pe care reclamanta din procedura în fața sa nu era îndreptățită să le invoce. Tribunalul a constatat că, în speță, reclamanta a formulat acțiuni în fața camerei de recurs având ca obiect anularea deciziilor examinatorului în măsura în care cererile sale de înregistrare fuseseră respinse. Tribunalul a considerat că, în mod eronat, camera de recurs, în deciziile atacate, și‑a îndreptat analiza aplicabilității articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 asupra produselor și a serviciilor pentru care examinatorul nu emisese nicio obiecție.
Cu toate acestea, potrivit Tribunalului, din interpretarea dispozitivului deciziilor atacate rezultă că respectiva cameră de recurs s‑a limitat în speță la a respinge căile de atac. Or, în temeiul articolului 58 din Regulamentul nr. 207/2009, o asemenea respingere nu a avut drept efect decât să facă executorii deciziile examinatorului, sub rezerva introducerii unor eventuale acțiuni în justiție, astfel cum prevede articolul 64 alineatul (3) din Regulamentul nr. 207/2009. Pe de altă parte, Tribunalul a observat că luarea în considerare de către camera de recurs a unor produse și servicii pentru care examinatorul nu emisese obiecții era în sine lipsită de orice incidență asupra drepturilor reclamantei la înregistrarea mărcilor solicitate pentru aceste produse și aceste servicii. Rezultă, în opinia Tribunalului, că expunerea consacrată, în deciziile atacate, examinării produselor și a serviciilor pentru care examinatorul nu emisese nicio obiecție depășește limitele căilor de atac cu care camera de recurs a fost sesizată în mod legal și, în consecință, este lipsită de orice relevanță în ceea ce privește atât incidența, cât și efectele deciziilor atacate. Prin urmare, aceasta nu prezintă caracter decizional și anularea sa ar fi, ca urmare a acestui fapt, de asemenea lipsită de orice incidență. Pe cale de consecință, Tribunalul a înlăturat primul motiv ca inoperant.
Întrucât al doilea și al treilea motiv, întemeiate pe încălcarea articolului 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul nr. 207/2009 au fost de asemenea înlăturate, Tribunalul a respins acțiunile reclamantei.