Acțiune introdusă la 3 iunie 2022 – Föreningen Svenskt Landskapsskydd/Comisia
(Cauza T-346/22)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: Föreningen Svenskt Landskapsskydd (Höganäs, Suedia) (reprezentant: G. Byrne, Barrister-at-Law)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
dispunerea anulării deciziei Comisiei de respingere ca inadmisibilă a cererii reclamantei de reexaminare internă, notificată reclamantei prin scrisoarea din data de 1 aprilie 2022, pentru motivul că încalcă tratatele;
în plus sau cu titlu subsidiar, declararea faptului că Comisia s-a abținut în mod nelegal să acționeze în temeiul articolului 265 TFUE;
declararea faptului că, în circumstanțele în care PNEC suedez nu este conform cu Convenția de la Aarhus, acesta a fost în mod greșit evaluat și/sau adoptat și/sau publicat de Comisie și, prin urmare, contravine legislației UE și dreptului internațional și/sau este nelegal;
declararea faptului că Comisia nu și-a respectat obligațiile pozitive în conformitate cu legislația UE și cu dreptul internațional de a lua astfel de măsuri necesare și adecvate pentru a aborda și/sau remedia neconformitatea PNEC suedez cu Convenția de la Aarhus;
declararea faptului că Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului1 nu pune în aplicare dispozițiile Convenției de la Aarhus şi nici pe cele ale articolului 7 din aceasta și ca atare nu este conform cu legislația UE și internațională în domeniul mediului și este, prin urmare, nelegal;
având în vedere neconformitatea PNEC și în special a PNEC suedez cu Convenția de la Aarhus, declararea faptului că omisiunea Comisiei de a-și îndeplini obligațiile potrivit Regulamentului (UE) 2018/1999 constituie o încălcare a acestui regulament, a Convenției și, mai mult decât atât, a tratatelor;
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată ale reclamantei.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.
Primul motiv întemeiat pe faptul că decizia Comisiei notificată reclamantei prin scrisoarea din data de 1 aprilie 2022 trebuie anulată. Reclamanta a transmis o cerere Comisiei prin scrisoarea din data de 15 decembrie 2021. Ca răspuns la solicitarea reclamantei, prin scrisoarea menționată anterior, Comisia a considerat răspunsul reclamantei ca fiind inadmisibil. Reclamanta susține că decizia Comisiei în această privință este în mod fundamental eronată, constituind o încălcare a legislației UE și internaționale în domeniul mediului și o încălcare a tratatelor. Reclamanta invocă faptul că Comisia își încalcă obligațiile pozitive prevăzute de tratate și de dreptul internațional, inclusiv de articolele 3, 6 și 7 din Convenția privind accesul la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului (denumită în continuare „Convenția de la Aarhus”). Reclamanta mai susține că decizia atacată a Comisiei a încălcat dreptul derivat al UE, inclusiv articolele 9 și 10 din Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului1 . Reclamanta arată că decizia Comisiei încalcă dreptul de acces la justiție al reclamantei în temeiul Convenției de la Aarhus și al Regulamentului (CE) nr. 1367/2006 (cu modificările ulterioare).
Al doilea motiv întemeiat pe faptul că Comisia s-a abținut să acționeze, în sensul articolului 265 TFUE, în legătură cu PNEC evaluate, adoptate și publicate de Comisie, inclusiv în special PNEC suedez atacat. Prin abținerea de a acționa, Comisia își încalcă obligațiile care îi revin în temeiul tratatelor și al dreptului internațional, inclusiv al articolelor 3, 6 și 7 din Convenția de la Aarhus. Reclamanta susține de asemenea că abținerea de a acționa a Comisiei a încălcat dreptul derivat al Uniunii Europene, printre altele, articolele 9 și 10 din Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 (cu modificările ulterioare).
Al treilea motiv întemeiat pe faptul că neasigurarea de către Comisie a conformității depline a PNEC suedez cu Convenția de la Aarhus înseamnă că PNEC menționat este și a fost întotdeauna evaluat, adoptat și publicat cu încălcarea vădită a dreptului Uniunii și internațional și, așadar, este ilegal.
Al patrulea motiv întemeiat pe faptul că Regulamentul (UE) 2018/1999 nu pune în aplicare prevederile Convenției de la Aarhus și nici pe cele ale articolului 7 din aceasta și așadar nu este conform cu legislația UE și internațională în domeniul mediului. În plus sau cu titlu subsidiar, reclamanta susține că Regulamentul (UE) 2018/1999 încalcă tratatele. În consecință, reclamanta susține că Regulamentul (UE) 2018/1999 ar trebui declarat ilegal.
____________
1 Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO 2018, L 328, p. 1).
1 Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului (JO 2006, L 264, p. 13, Ediție specială, 15/vol. 17, p. 126), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2021/1767 al Parlamentului European si al Consiliului din 6 octombrie 2021 (JO 2021, L 356, p. 1).