Recurs introdus la 11 august 2011 de Oficiul European de Poliție (Europol) împotriva Hotărârii pronunțate la 26 mai 2011 de Tribunalul Funcției Publice în cauza F-83/09, Kalmár/Europol

(Cauza T-455/11 P)

Limba de procedură: olandeza

Părțile

Recurent: Oficiul European de Poliție (Europol) (reprezentanți: D. Neumann, D. El Khoury și J. Arnould, agenți, asistați de D. Waelbroeck și E. Antypas, avocați)

Cealaltă parte în proces: Andreas Kalmár (Haga, Țările de Jos)

Concluziile

Recurentul solicită Tribunalului:

Anularea hotărârii atacate și soluționarea fondului cauzei, în măsura în care Tribunalul Funcției Publice

a)    a anulat decizia Europol din 4 februarie prin care directorul Europol a reziliat contractul pe durată determinată al domnului Kalmár, decizia din 24 februarie 2009 prin care directorul Europol a scutit persoana interesată de obligația de a lucra pe durata termenului de preaviz, precum și decizia din 18 iulie 2009 de respingere a contestației acestuia;

b)    a obligat Europol la plata către reclamant a sumei de 5 000 de euro cu titlul de despăgubiri;

c)    a obligat Europol la plata propriilor cheltuieli de judecată, precum și a celor efectuate de domnul Kalmár;

obligarea intimatului la plata tuturor cheltuielilor de judecată aferente procedurii în primă instanță, precum și a celor aferente recursului.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurentul invocă șase motive.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea interdicției de a se pronunța ultra petitia și pe încălcarea dreptului la apărare. Potrivit recurentului, Tribunalul Funcției Publice a efectuat propria examinare pe baza unor motive diferite de cele invocate de reclamant.

Al doilea motiv, întemeiat pe o apreciere juridică eronată în analiza legalității deciziilor atacate. Tribunalul Funcției Publice a aplicat în mod greșit, în special, obligația de asistență și obligația de motivare.

Al treilea motiv, întemeiat pe eroarea de drept săvârșită de Tribunalul Funcției Publice cu privire la obiectul acțiunii în anulare. În opinia recurentului, Tribunalul Funcției Publice ar fi trebuit să califice decizia din 18 iulie 2009 ca fiind o decizie atacabilă, care este astfel supusă controlului judecătoresc.

Al patrulea motiv, întemeiat pe numeroasele erori cuprinse în hotărârea Tribunalului Funcției Publice potrivit căruia Europol nu a ținut "deloc" seama sau a ținut "în mod necorespunzător" seama de anumite elemente de fapt relevante și care nu pot fi neglijate cu ocazia adoptării deciziei de concediere a persoanei în cauză.

Al cincilea motiv, întemeiat pe motivarea insuficientă a hotărârii atacate.

Al șaselea motiv, întemeiat pe acordarea în mod greșit a despăgubirilor.

____________