Acțiune introdusă la 27 august 2021 – Comisia Europeană/Republica Slovacă
(Cauza C-540/21)
Limba de procedură: slovaca
Părțile
Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: R. Lindenthal, I. Rubene și A. Tokár, agenți)
Pârâtă: Republica Slovacă
Concluziile reclamantei
constatarea faptului că, prin adoptarea articolului 33a din Legea nr. 170/2018, introdus prin Legea nr. 136/2020, Republica Slovacă nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dispozițiilor coroborate ale articolului 12 alineatul (2), ale articolului 12 alineatul (3) litera (b) și ale articolului 12 alineatul (4) din Directiva (UE) 2015/23021 , coroborate cu articolul 4 din directiva menționată;
obligarea Republicii Slovace la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
În temeiul articolului 12 alineatul (2) din Directiva (UE) 2015/2302, călătorul are dreptul să rezilieze contractul privind pachetul de servicii de călătorie înainte de începerea executării pachetului fără a plăti vreun comision de reziliere în cazul unor circumstanțe inevitabile și extraordinare care se produc la locul de destinație sau în vecinătatea imediată a acestuia și care afectează în mod semnificativ executarea pachetului sau care afectează semnificativ transportul pasagerilor la destinație. În temeiul alineatului (3) litera (b) din același articol, organizatorul beneficiază de asemenea de același drept de a rezilia un contract privind un pachet de servicii de călătorie dacă unele circumstanțe inevitabile și extraordinare îl împiedică să execute contractul.
Articolul 12 alineatul (4) din Directiva (UE) 2015/2302 prevede că, în cazul rezilierii contractului privind pachetul de servicii de călătorie, organizatorul este obligat să efectueze o rambursare către călător fără întârzieri nejustificate și, în orice caz, nu mai târziu de 14 zile de la rezilierea contractului privind pachetul de servicii de călătorie. Pe de altă parte, articolul 4 din Directiva (UE) 2015/2302 interzice statelor membre să mențină sau să introducă dispoziții care se îndepărtează de cele stabilite prin această directivă, inclusiv dispoziții mai stricte sau mai puțin stricte, care ar asigura un nivel diferit de protecție a călătorilor.
Prin adoptarea zákon č. 136/2020 Z. z., ktorým sa dopĺňa zákon č. 170/2018 Z. z. o zájazdoch, spojených službách cestovného ruchu, niektorých podmienkach podnikania v cestovnom ruchu (Legea nr. 136/2020 de completare a Legii nr. 170/2018 privind călătoriile, prestările de servicii conexe în materie de turism și anumite condiții ale activităților de turism), Republica Slovacă a încălcat dispozițiile coroborate ale articolului 12 alineatul (2), ale articolului 12 alineatul (3) litera (b) și ale articolului 12 alineatul (4) din Directiva (UE) 2015/2302 coroborate cu articolul 4 din directiva menționată.
Astfel, articolul 33a alineatul 7 din Legea nr. 170/2018 prevede că o agenție de voiaj este obligată să convină cu călătorul în ceea ce privește o altă călătorie cel târziu la 31 august 2021. În temeiul alineatului 9 al articolului citat anterior, dacă agenția de voiaj nu convine cu călătorul în ceea ce privește o altă călătorie până la 31 august 2021, se prezumă că agenția s-a retras din contractul privind pachetul de servicii de călătorie și este obligată să ramburseze călătorului toate plățile pe care le-a primit în temeiul contractului privind pachetul de servicii de călătorie, fără întârziere, cel târziu la 14 septembrie 2021.
____________
1 Directiva (UE) 2015/2302 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind pachetele de servicii de călătorie și serviciile de călătorie asociate, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 și a Directivei 2011/83/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 90/314/CEE a Consiliului (JO 2015, L 326, p. 1).