Language of document :

Acțiune introdusă la 11 martie 2021 – Ungaria/Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene

(Cauza C-156)

Limba de procedură: maghiara

Părțile

Reclamantă: Ungaria (reprezentanți: M. Z. Fehér și M. M. Tátrai, agenți)

Pârâte: Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene

Concluziile reclamantei

Reclamanta solicită Curții de Justiție:

anularea Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii1 .

În subsidiar

anularea următoarelor dispoziții din Regulamentul 2020/2092:

articolul 4 alineatul (1).

articolul 4 alineatul (2) litera (h).

articolul 5 alineatul (2).

articolul 5 alineatul (3) penultima teză.

articolul 5 alineatul 3 ultima teză.

articolul 4 alineatele (3) și (8).

și

obligarea Parlamentului European și a Consiliului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Primul motiv, care se întemeiază pe caracterul necorespunzător al temeiului juridic al regulamentului și pe lipsa unui temei juridic corespunzător

Articolul 322 alineatul (1) litera (a) TFUE, dispoziție desemnată drept temei juridic al regulamentului atacat, oferă legiuitorului Uniunii posibilitatea de a adopta norme financiare referitoare la execuția bugetului Uniunii; regulamentul menționat nu conține însă astfel de norme. În consecință, temeiul juridic al regulamentului nu este cel corespunzător și acesta este lipsit de un temei juridic corespunzător.

Al doilea motiv, care se întemeiază pe încălcarea articolului 7 TUE, coroborat cu articolul 4 alineatul (1) TUE, cu articolul 5 alineatul (2) TUE, cu articolul 13 alineatul (2) TUE și cu articolul 269 TFUE

Procedura instituită de regulamentul atacat constituie o aplicare, într-o situație specifică, a procedurii la care face referire articolul 7 TUE, care nu este permisă de articolul 7 TUE. Însăși crearea unei proceduri paralele prin regulamentul atacat încalcă și eludează articolul 7 TUE. Totodată, procedura instituită de regulament este contrară repartizări competențelor definite la articolul 4 alineatul (1) TUE, încalcă principiul atribuirii consacrat la articolul 5 alineatul (2) TUE și principiul echilibrului instituțional stabilit la articolul 13 alineatul (2) TUE și încalcă articolul 269 TFUE în ceea ce privește competența atribuită Curții de Justiție.

Al treilea motiv, care se întemeiază pe încălcarea principiilor generale ale dreptului Uniunii ale securității juridice și clarității normelor juridice

Conceptele fundamentale utilizate de regulamentul atacat în parte nu sunt definite și în parte nici nu pot face obiectul unei definiții uniforme și, pentru acest motiv, nu sunt de natură să fundamenteze aprecierile și măsurile care pot fi efectuate sau adoptate în temeiul regulamentului sau pentru a permite statelor membre să identifice cu certitudinea necesară, pornind de la regulament, ce se așteaptă de la ele în legătură cu ordinile lor juridice sau cu funcționarea autorităților lor. Totodată, diferite dispoziții concrete ale regulamentului, luate atât individual, cât și împreună, implică un asemenea grad de insecuritate juridică în legătură cu aplicarea regulamentului încât reprezintă o încălcare a principiilor generale ale dreptului Uniunii ale securității juridice și clarității normelor juridice.

Al patrulea motiv, referitor la anularea articolului 4 alineatul (1) din regulament

Articolul 4 alineatul (1) din regulamentul atacat permite adoptarea unor măsuri și în cazul unui risc pentru bugetul Uniunii sau pentru interesele financiare ale Uniunii. În lipsa unei afectări concrete sau a unui impact concret, aplicarea măsurilor care pot fi adoptate în temeiul regulamentului poate fi considerată disproporționată. În plus, dispoziția menționată încalcă principul securității juridice.

Al cincilea motiv, referitor la anularea articolului 4 alineatul (2) litera (h) din regulament

Articolul 4 alineatul (2) litera (h) din regulamentul atacat permite de asemenea, atunci când au loc alte situații sau comportamente ale autorităților care sunt relevante pentru buna gestiune financiară a bugetului Uniunii sau pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii, să se aprecieze că s-au încălcat principiile statului de drept și să se adopte măsuri, ceea ce, în lipsa unei definiții precise a comportamentelor și a situațiilor sancționabile, încalcă principiul securității juridice.

Al șaselea motiv, referitor la anularea articolului 5 alineatul (2) din regulament

Potrivit articolului 5 alineatul (2) din regulamentul atacat, în cazul în care se adoptă măsuri în privința unui stat membru, cu alte cuvinte acesta este privat de fonduri provenite din bugetul Uniunii, acest lucru nu va exonera guvernul statului membru respectiv de obligația de a continua să efectueze plăți către utilizatorii finali ai programelor astfel cum fuseseră prevăzute anterior. Acest lucru, pe de o parte, este contrar temeiului juridic al regulamentului, întrucât impune o obligație ce afectează bugetul statelor membre și, pe de altă parte, încalcă dispozițiile dreptului Uniunii în materia deficitului bugetar și încalcă principiul egalității statelor membre.

Al șaptelea motiv, referitor la anularea articolului 5 alineatul (3) a treia teză din regulament

Potrivit articolului 5 alineatul (3) a treia teză din regulamentul atacat, măsurile care urmează să fie adoptate vor trebui să țină seama de natura, de durata, de gravitatea și de amploarea încălcărilor principiilor statului de drept, ceea ce ridică problema relației dintre încălcarea principiilor statului de drept care este constatată și impactul concret asupra bugetului Uniunii sau asupra intereselor financiare ale Uniunii și, prin urmare, este incompatibil cu temeiul juridic al regulamentului și cu articolul 7 TUE. Totodată, faptul că măsurile nu sunt definite cu precizia necesară încalcă principiul securității juridice.

Al optulea motiv, referitor la anularea articolului 5 alineatul (3) ultima teză din regulament

Potrivit articolului 5 alineatul (3) ultima teză din regulamentul atacat, măsurile care urmează a fi adoptate vizează, în măsura posibilului, acțiunile Uniunii afectate de încălcarea principiului statului de drept, ceea ce nu garantează existența unei relații directe între încălcarea principiilor statului de drept constatată în mod concret și măsurile care urmează a fi adoptate și, prin urmare, reprezintă o încălcare atât a principiului proporționalității, cât și, din cauza unei determinări necorespunzătoare a legăturii dintre încălcarea principiilor statului de drept constatată în mod concret și măsurile care trebuie adoptate, a principiului securității juridice.

Al nouălea motiv, referitor la anularea articolului 6 alineatele (3) și (8) din regulament

Potrivit articolului 6 alineatele (3) și (8) din regulamentul atacat, în evaluarea pe care o efectuează, Comisia ține seama de informațiile relevante provenite din sursele disponibile, inclusiv decizii, concluzii și recomandări ale instituțiilor Uniunii, ale altor organizații internaționale relevante și ale altor instituții recunoscute și, atunci când analizează proporționalitatea măsurilor care urmează să fie impuse, ține seama de aceste informații și orientări, ceea ce nu constituie o definire cu precizia necesară a informației utilizate. Faptul că referințele și sursele utilizate de Comisie nu sunt definite în mod corespunzător încalcă principiul securității juridice.

____________

1 JO 2020., L 433I., p. 1.