Cauza T‑115/13

Gert‑Jan Dennekamp

împotriva

Parlamentului European

„Acces la documente – Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 – Documente referitoare la afilierea anumitor membri ai Parlamentului la sistemul de pensii suplimentare – Refuzul accesului – Excepție privind protecția vieții private și a integrității individului – Articolul 8 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 – Transferul de date cu caracter personal – Condiții privind necesitatea transferului de date și riscul aducerii unei atingeri intereselor legitime ale persoanei vizate”

Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera a cincea) din 15 iulie 2015

1.      Procedură jurisdicțională – Obiectul acțiunii – Publicarea numelor anumitor membri ai Parlamentului în urma introducerii unei acțiuni de către aceștia – Lipsa de obiect a unei acțiuni introduse împotriva Parlamentului de către un terț prin care se urmărește divulgarea unor date referitoare la acești membri – Nepronunțare asupra fondului

(Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 76)

2.      Instituțiile Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Regulamentul nr. 1049/2001 – Excepții de la dreptul de acces la documente – Interpretare și aplicare stricte – Obligație de examinare concretă și individuală pentru fiecare dintre documentele care intră sub incidența unei excepții – Conținut

(Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4)

3.      Instituțiile Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Regulamentul nr. 1049/2001 – Excepții de la dreptul de acces la documente – Protecția vieții private și a integrității individului – Domeniu de aplicare – Obligație de apreciere în conformitate cu legislația Uniunii referitoare la protecția datelor cu caracter personal – Aplicabilitate integrală a dispozițiilor Regulamentului nr. 45/2001 în cazul oricărei cereri de acces la documente care conțin date cu caracter personal

[Regulamentul nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 8, și Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4 alin. (1) lit. (b)]

4.      Instituțiile Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Regulamentele nr. 1049/2001 și nr. 45/2001 – Relația dintre excepțiile de la dreptul de acces la documente și protecția vieții private și a integrității individului – Criteriul necesității transferului de date personale prevăzut la articolul 8 litera (b) din Regulamentul nr. 45/2001

[Regulamentul nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, considerentul (12) și art. 2 lit. (a), art. 5 lit. (b) și art. 8 lit. (b), și Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4 alin. (1) lit. (b) și art. 6 alin. (1)]

5.      Procedură jurisdicțională – Invocarea de motive noi pe parcursul procesului – Condiții – Motiv întemeiat pe elemente evidențiate pe parcursul procesului – Lipsă – Inadmisibilitate

[Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 84 alin. (1)]

6.      Apropierea legislațiilor – Protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal – Prelucrarea acestor date de către instituțiile și organele Uniunii – Regulamentul nr. 45/2001 – Cerere, în temeiul Regulamentului nr. 1049/2001, în care se menționează numele membrilor Parlamentului afiliați la un sistem de pensii suplimentare – Date cu caracter personal – Obligația solicitantului de a demonstra necesitatea transferului datelor menționate – Obligația instituției în cauză de a evalua comparativ interesele puse în discuție de divulgarea acestor date

[Regulamentul nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 8 lit. (b), și Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4 alin. (1) lit. (b)]

7.      Instituțiile Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Regulamentul nr. 1049/2001 – Membri ai unei instituții afiliați la un sistem de pensii suplimentare – Risc de conflict de interese în caz de vot cu privire la acest sistem – Obligația instituției în cauză de a transfera solicitantului unor documente numele membrilor afiliați care au participat la un astfel de vot

(Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului)

8.      Instituțiile Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Regulamentul nr. 1049/2001 – Cerere de acces la documente care pot evidenția un conflict de interese – Noțiunea de conflict de interese

[Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 2 și art. 4 alin. (1) lit. (b)]

9.      Apropierea legislațiilor – Protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal – Prelucrarea acestor date de către instituțiile și organele Uniunii – Regulamentul nr. 45/2001 – Cerere, în temeiul Regulamentului nr. 1049/2001, în care se menționează numele membrilor Parlamentului afiliați la un sistem de pensii suplimentare – Date cu caracter personal – Grad de protecție mai redus pentru personalitățile publice

[Regulamentul nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 8 lit. (b), și Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului]

10.    Instituțiile Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Regulamentele nr. 1049/2001 și nr. 45/2001 – Cerere, în temeiul Regulamentului nr. 1049/2001, în care se menționează numele membrilor Parlamentului afiliați la un sistem de pensii suplimentare – Date cu caracter personal – Grad de protecție mai redus pentru personalitățile publice – Prioritatea intereselor prin care se urmărește să se asigure buna funcționare a Uniunii prin dezvoltarea încrederii cetățenilor în instituții

[Regulamentul nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 8 lit. (b), și Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului]

11.    Instituțiile Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Regulamentul nr. 1049/2001 – Excepții de la dreptul de acces la documente – Protecția vieții private și a integrității individului – Refuzul accesului – Obligația de motivare – Conținut

(Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4)

1.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 25-29)

2.      Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei, urmărește, astfel cum se precizează în considerentul (4) și la articolul 1 din acesta, să confere publicului un drept de acces cât mai larg posibil la documentele instituțiilor. Desigur, deși acest drept este condiționat, în temeiul articolului 4 din acest regulament, de anumite limite întemeiate pe considerente de interes public sau privat, printre care cea a unui refuz în cazul în care divulgarea unui document ar putea aduce atingere unuia dintre interesele protejate prin acest articol, cu toate acestea, din moment ce astfel de excepții derogă de la principiul accesului cât mai larg posibil al publicului la documente, ele trebuie interpretate și aplicate în mod strict. Prin urmare, în cazul în care instituția vizată decide să refuze accesul la un document a cărui comunicare i‑a fost cerută, acesteia îi revine, în principiu, obligația de a furniza explicații cu privire la modul în care accesul la acest document ar putea să aducă atingere concret și efectiv interesului protejat de o excepție prevăzută la articolul 4 din Regulamentul nr. 1049/2001 și invocată de această instituție. În plus, riscul unei astfel de atingeri trebuie să fie previzibil în mod rezonabil, iar nu pur ipotetic.

(a se vedea punctele 36-39 și 133)

3.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 40-43, 49-51 și 134)

4.      Echilibrul între dreptul de acces la documentele deținute de instituții care rezultă din Regulamentul nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei și obligațiile care rezultă din Regulamentul nr. 45/2001 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date, pentru transferul de date cu caracter personal de către aceleași instituții, implică articularea normelor stabilite de cele două regulamente.

În această privință, în primul rând, atunci când o cerere de acces la documente poate avea drept consecință, dacă această cerere este soluționată favorabil, divulgarea unor date cu caracter personal, instituția sesizată trebuie să aplice toate dispozițiile Regulamentului nr. 45/2001, fără ca diferitele norme și principii înscrise în Regulamentul nr. 1049/2001 să poată avea ca efect limitarea plenitudinii protecției acordate acestor date. Într‑un astfel de cadru general, deși este cert că dreptul de acces la documente nu este, în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1049/2001, condiționat de justificarea de către solicitant a unui interes pentru divulgarea respectivelor documente, articolul 4 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 1049/2001 impune indirect solicitantului să demonstreze, prin una sau mai multe justificări exprese și legitime, necesitatea transferului de date cu caracter personal cuprinse în documentele la care solicită accesul.

În al doilea rând, trebuie luate în considerare mai ales caracteristicile esențiale ale regimului de protecție acordat de Regulamentul nr. 45/2001 persoanelor fizice în privința prelucrării datelor cu caracter personal ale acestora. Or, acest regulament are ca obiectiv, potrivit considerentului (5), să confere persoanelor pe care le definește ca fiind vizate drepturi garantate din punct de vedere juridic și să definească obligațiile operatorilor în cadrul instituțiilor și organelor Uniunii în materie de prelucrare a datelor. Pentru atingerea unui astfel de obiectiv, condițiile stabilite în ceea ce privește posibilitatea unei instituții sau a unui organ al Uniunii să transfere date cu caracter personal trebuie să fie interpretate strict, fără să pericliteze drepturile recunoscute acestor persoane de Regulamentul nr. 45/2001 în calitate de drepturi fundamentale, potrivit considerentului (12). Astfel, îndeplinirea condiției necesității presupune să se demonstreze că transferul datelor cu caracter personal este măsura cea mai adecvată dintre cele care pot fi avute în vedere pentru atingerea obiectivului urmărit de solicitant și că aceasta este proporțională cu obiectivul respectiv, ceea ce obligă solicitantul să prezinte justificări exprese și legitime în acest sens.

O astfel de interpretare nu determină crearea unei excepții de „categorie” de la principiul accesului la documente în favoarea datelor cu caracter personal, ci concilierea a două drepturi fundamentale care se opun atunci când o cerere de acces la documente privește date cu caracter personal, protejate de Regulamentul nr. 45/2001.

Cu toate acestea, interpretarea strictă a condiției necesității, prevăzută la articolul 8 litera (b) din Regulamentul nr. 45/2001, nu înseamnă că o justificare a transferului de date cu caracter personal de natură generală, cum ar fi dreptul la informare al publicului, nu poate fi luată în considerare.

În al treilea rând, din moment ce persoana care solicită accesul la documentele care cuprind datele cu caracter personal a demonstrat necesitatea transferului acestora și instituția sesizată a apreciat că nu există niciun motiv să se presupună că transferul ar putea aduce atingere intereselor legitime ale persoanelor vizate, datele pot fi transferate și, sub rezerva că nu se aplică nicio altă excepție prevăzută de Regulamentul nr. 1049/2001 decât cea întemeiată pe aducerea unei atingeri protecției vieții private și integrității individului, documentul sau documentele care cuprind datele sunt divulgate și, prin urmare, făcute accesibile publicului.

Rezultă că criteriul necesității prevăzut la articolul 8 litera (b) din Regulamentul nr. 45/2001 trebuie să facă obiectul unei interpretări stricte, că condiția necesității transferului datelor cu caracter personal implică o examinare de către instituția sau organul sesizat a necesității în raport cu obiectivul urmărit de solicitantul de acces la documente, ceea ce restrânge domeniul de aplicare al normei privind lipsa justificării unei cereri de acces, că justificarea necesității transferului acestor date, invocată de solicitant, poate fi de natură generală și că Regulamentul nr. 1049/2001 nu trebuie să fie lipsit de efectul său util printr‑o interpretare a dispozițiilor pertinente care să implice că o divulgare legitimă nu poate niciodată să aibă drept obiectiv o divulgare completă către public.

(a se vedea punctele 48, 51-54, 56, 59-61, 67 și 68)

5.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 80)

6.      Simpla invocare de către solicitantul accesului la documentele a dreptului de informare și de comunicare către public a unor informații referitoare la controlul cheltuielilor publice nu permite să se stabilească prin ce anume transferul numelor membrilor acestei instituții care participau la un sistem de pensii suplimentare constituie măsura cea mai adecvată pentru atingerea obiectivului urmărit de solicitant și nici prin ce aceasta este proporțională cu obiectivul amintit. Acest lucru este valabil și pentru invocarea unei dezbateri deja existente cu privire la un astfel de sistem, care nu permite să se demonstreze necesitatea sa de a obține transferul datelor în cauză.

Cu toate acestea, în cazul în care necesitatea transferului datelor cu caracter personal ar fi demonstrată, instituția sau organul Uniunii sesizat cu o cerere de acces la documente care cuprind astfel de date trebuie să evalueze comparativ diferitele interese ale părților în cauză și să verifice dacă nu există niciun motiv să se creadă că acest transfer poate aduce atingere intereselor legitime ale persoanelor vizate astfel cum prevede articolul 8 litera (b) din Regulamentul nr. 45/2001 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date.

(a se vedea punctele 83, 84, 116 și 127)

7.      În cadrul aplicării Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei, pentru a permite solicitantului accesului la documente care sunt deținute de o instituție și care privesc afilierea anumitor membri ai acesteia la un sistem de pensii suplimentare să își atingă obiectivul de dezvăluire a conflictelor de interese potențiale ale acestor membri, instituția în cauză trebuie să procedeze la transferul numelor membrilor care participau la sistem care erau și membri ai plenului la momentul voturilor referitoare la acest sistem și care au participat efectiv la aceste voturi, fără a se limita la numele celor care au participat la scrutinele organizate conform procedurii de vot prin apel nominal. Astfel, indiferent de procedura de vot utilizată cu ocazia scrutinelor care privesc un asemenea sistem, toți membrii acestei instituții care au votat efectiv și care participau la sistem pot fi influențați de interesul lor personal. În această privință, solicitantul poate în mod legal să se limiteze la a demonstra că acești membri se aflau într‑o astfel de situație ca urmare a dublei lor calități de membri ai instituției și de participanți la sistem. În aceste condiții, instituția în cauză comite o eroare vădită de apreciere atunci când consideră că necesitatea transferului numelui membrilor participanți la sistem și care au luat parte la voturile cu privire la acesta nu a fost demonstrată.

(a se vedea punctele 103, 110 și 113)

8.      În cadrul aplicării Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei, noțiunea de conflict de interese, la care se referă o cerere de acces, nu privește numai situația în care un agent public are un interes personal de natură să fi influențat efectiv exercitarea imparțială și obiectivă a funcțiilor oficiale ale acestuia, ci și pe cea în care interesul identificat poate părea în ochii publicului că are influență în ceea ce privește exercitarea imparțială și obiectivă a funcțiilor oficiale. De altfel, divulgarea conflictelor de interese potențiale nu vizează numai revelarea cazurilor în care agentul public și‑a exercitat funcțiile având ca obiectiv satisfacerea intereselor personale, dar și să informeze publicul asupra riscurilor de conflicte de interese care privesc agenții publici, pentru ca, în exercitarea funcțiilor lor oficiale, aceștia să acționeze cu imparțialitate, după ce, având în vedere împrejurările în care se află, au declarat situația de conflict de interes potențial în care se găsesc și au adoptat sau au propus măsuri pentru a rezolva sau pentru a evita conflictul respectiv.

(a se vedea punctele 106 și 109)

9.      Distincția operată pentru personalitățile publice între sfera publică și sfera privată este pertinentă pentru stabilirea gradului de protecție a datelor cu caracter personal la care acestea au dreptul sub regimul Regulamentului nr. 45/2001 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date, chiar dacă acest regulament nu prevede nimic în acest sens. Astfel, ar fi cu totul inoportun să se aprecieze în același fel o cerere de transfer de date cu caracter personal indiferent de identitatea persoanei vizate. Din moment ce o personalitate publică a ales să se expună terților, în special mass‑mediei și, prin intermediul acesteia, unui public mai mult sau mai puțin larg, în funcție de domeniul de acțiune, trebuie să se țină seama de acest mediu pentru a aprecia riscul aducerii unei atingeri intereselor legitime ale personalităților publice în cadrul aplicării articolului 8 litera (b) din Regulamentul nr. 45/2001 și pentru a evalua aceste interese comparativ cu necesitatea transferului datelor cu caracter personal solicitat.

Într‑un astfel de context, în cazul în care o cerere formulată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei vizează accesul la documente referitoare la membrii unei instituții care participă la un sistem de pensii suplimentare pentru care au luat parte la vot în cadrul acestei instituții, pentru a aprecia riscul aducerii unei atingeri intereselor legitime ale acestor membri, trebuie să se ia în considerare legătura care există între datele personale în discuție, și anume numele membrilor care participă la sistem și care au luat parte la voturi în privința acestuia din urmă, și mandatul acestora. Dat fiind că posibilitatea de a participa la sistem nu este deschisă decât membrilor, datele personale în cauză fac parte din sfera publică a acestora. În această privință, împrejurarea că participarea la sistem este facultativă și rezultă dintr‑o adeziune voluntară sau aceea că pensia suplimentară este primită după expirarea mandatului nu sunt determinante pentru ca datele cu caracter personal în discuție să intre în sfera privată a membrilor. Rezultă că, la evaluarea comparativă a intereselor în cauză, interesele legitime ale membrilor care participă la sistem, care privesc sfera publică a acestora, trebuie să facă obiectul unei protecții mai puțin ridicate decât cea de care ar beneficia, în conformitate cu logica Regulamentului nr. 45/2001, interesele care privesc sfera privată a acestora.

(a se vedea punctele 119-121 și 124)

10.    În contextul unei cereri de acces la documente ale Parlamentului European referitoare la participarea unora dintre membrii săi la un sistem de pensii suplimentare, formulată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei, datele cu caracter personal nu sunt transferate decât dacă nu există niciun motiv să se creadă că acest transfer poate aduce atingere intereselor legitime ale persoanelor vizate. În această privință, dat fiind că interesele legitime ale membrilor care participă la un astfel de sistem, care privesc sfera publică a acestora, fac obiectul unei protecții mai puțin ridicate decât cea de care ar beneficia, în conformitate cu logica Regulamentului nr. 45/2001 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date, interesele care privesc sfera privată a acestora, gradul mai redus de protecție a numelor acestor membri are ca efect acordarea unei ponderi mai importante intereselor reprezentate de obiectivul urmărit prin transfer.

Astfel, dezvăluirea conflictelor de interese potențiale ale membrilor, care este obiectivul transferului datelor solicitat, permite să se asigure un control mai bun al acțiunii membrilor și al funcționării unei instituții a Uniunii care reprezintă popoarele din statele membre, precum și ameliorarea transparenței acțiunii sale. În consecință, în raport cu importanța intereselor în cauză, care urmăresc să asigure buna funcționare a Uniunii prin dezvoltarea încrederii pe care cetățenii pot să o aibă în instituții, nu se aduce atingere intereselor legitime ale membrilor care participă la sistem prin transferul datelor personale în discuție. Evaluarea comparativă a intereselor în cauză ar trebui astfel să conducă la admiterea transferului numelor membrilor care participă la sistem și care au luat parte la voturile în privința acestuia, Parlamentul neputând să susțină în mod legal că există o prezumție obligatorie din punct de vedere juridic în favoarea intereselor legitime ale persoanelor vizate de datele cu caracter personal care trebuie transferate. Nimic din textul articolului 8 litera (b) din Regulamentul nr. 45/2001 nu susține recunoașterea unei asemenea prezumții, aprecierea unei cereri de transfer de date cu caracter personal impunând evaluarea comparativă a intereselor în cauză după ce solicitantul a demonstrat existența unei necesități de a transfera datele respective.

În aceste condiții, Parlamentul săvârșește o eroare vădită de apreciere atunci când consideră că transferul numelor membrilor care participă la sistem și care au luat parte la votul asupra acestuia ar aduce atingere intereselor legitime ale acestora din urmă.

(a se vedea punctele 124-127 și 130)

11.    A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 136-141)