Language of document : ECLI:EU:F:2014:216

HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE
A UNIUNII EUROPENE
(Camera întâi)

18 septembrie 2014

Cauza F‑54/13

CV

împotriva

Comitetului Economic și Social European (CESE)

„Funcție publică – Acțiune în despăgubire – Anchete administrative – Procedură disciplinară – Hărțuire morală”

Obiectul:      Acțiune formulată în temeiul articolului 270 TFUE, aplicabil Tratatului CEEA în temeiul articolului 106a din acesta, prin care CV solicită Tribunalului să oblige Comitetul Economic și Social European (CESE) la repararea prejudiciului material și moral care rezultă din „încrâncenarea administrativă” a cărei victimă ar fi fost din partea membrilor personalului CESE

Decizia:      Respinge acțiunea. Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.

Sumarul hotărârii

1.      Acțiune introdusă de funcționari – Acțiune în despăgubire – Autonomie în raport cu acțiunea în anulare – Limite – Cerere de despăgubire prin care se urmărește eludarea inadmisibilității unei acțiuni în anulare – Inadmisibilitate

(Statutul funcționarilor, art. 90 și 91)

2.      Funcționari – Regim disciplinar – Procedură disciplinară – Termene – Obligația administrației de a acționa într‑un termen rezonabil – Apreciere

(Statutul funcționarilor, anexa IX)

1.      Deși o parte poate interveni prin intermediul unei acțiuni în răspundere fără a fi constrânsă de niciun text să urmărească anularea actului ilegal care i‑a cauzat prejudiciul, ea nu poate totuși să schimbe astfel inadmisibilitatea unei cereri care vizează aceeași nelegalitate și aceleași scopuri financiare. În special, un funcționar care a omis să atace actele care îl lezează formulând, în timp util, o acțiune în anulare nu poate să îndrepte această omisiune și să își asigure un nou termen de introducere a căii de atac prin introducerea unei cereri de despăgubiri.

(a se vedea punctul 31)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă Instanță: Hotărârea Burban/Parlamentul, T‑59/96, EU:T:1997:75, punctele 26 și 27

2.      Din principiul bunei administrări rezultă că autoritățile disciplinare au obligația de a efectua cu diligență procedura disciplinară și de a acționa astfel încât fiecare act de cercetare să intervină într‑un termen rezonabil în raport cu actul anterior. Durata nerezonabilă a unei proceduri disciplinare poate proveni atât din desfășurarea cercetărilor administrative prealabile, cât și din procedura disciplinară ca atare, dat fiind că procedura disciplinară, odată deschisă, a fost desfășurată cu diligența necesară, fără a fi influențată de împrejurarea că s‑a scurs o perioadă mai lungă între pretinsa încălcare a procedurii disciplinare și decizia de inițiere a procedurii disciplinare. În sfârșit, caracterul rezonabil al duratei procedurii trebuie apreciat în funcție de circumstanțele proprii fiecărei cauze și în special de miza litigiului pentru partea interesată, de complexitatea cauzei, precum și de conduita reclamantului și de cea a autorităților competente.

(a se vedea punctul 46)

Trimitere la:

Curte: Hotărârea Baustahlgewebe/Comisia, C‑185/95 P, EU:C:1998:608, punctul 29

Tribunalul Funcției Publice: Hotărârea Andreasen/Comisia, F‑40/05, EU:F:2007:189, punctul 194, și Ordonanța CX/Comisia, F‑5/14 R, EU:F:2014:21, punctul 43