HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a zecea)
11 aprilie 2019(*)
„Trimitere preliminară – Tariful vamal comun – Clasificarea mărfurilor – Nomenclatura combinată – Subpozițiile 8528 51 00 și 8528 59 40 – Monitoare cu tehnologia ecranului plat cu cristale lichide care pot afișa semnale provenind de la mașini automate de prelucrare a datelor – Acord privind comerțul cu produse ale tehnologiei informației”
În cauza C‑288/18,
având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Hoge Raad der Nederlanden (Curtea Supremă a Țărilor de Jos), prin decizia din 20 aprilie 2018, primită de Curte la 25 aprilie 2018, în procedura
X BV
împotriva
Staatssecretaris van Financiën,
CURTEA (Camera a zecea),
compusă din domnul C. Lycourgos (raportor), președinte de cameră, și domnii M. Ilešič și I. Jarukaitis, judecători,
avocat general: doamna E. Sharpston,
grefier: domnul A. Calot Escobar,
având în vedere procedura scrisă,
luând în considerare observațiile prezentate:
– pentru X BV, de M. Chin‑Oldenziel, advocaat;
– pentru guvernul neerlandez, de M. K. Bulterman și de P. Huurnink, în calitate de agenți,
– pentru Comisia Europeană, de A. Caeiros și de P. Vanden Heede, în calitate de agenți,
având în vedere decizia luată, după ascultarea avocatei generale, de judecare a cauzei fără concluzii,
pronunță prezenta
Hotărâre
1 Cererea de decizie preliminară privește interpretarea subpozițiilor 8528 51 00 și 8528 59 40 din Nomenclatura combinată (denumită în continuare „NC”) care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO 1987, L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), astfel cum a fost modificată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 927/2012 al Comisiei din 9 octombrie 2012 (JO 2012, L 304, p. 1).
2 Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între X BV, pe de o pate, și Staatssecretaris van Financiën (secretarul de stat pentru finanțe, Țările de Jos), pe de altă parte, privind clasificarea tarifară a cinci ecrane de afișare de date de format mare cu cristale lichide (denumite în continuare „ecranele în litigiu”).
Cadrul juridic
NC
3 NC, instituită prin Regulamentul nr. 2658/87, este întemeiată pe Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”), elaborat de Consiliul de Cooperare Vamală, devenit Organizația Mondială a Vămilor (OMV) și instituit prin Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983. Această convenție a fost aprobată, împreună cu protocolul de modificare a acesteia din 24 iunie 1986, în numele Comunității Economice Europene prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO 1987, L 198, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 3, p. 199). NC reproduce pozițiile și subpozițiile de șase cifre din SA, numai cifrele a șaptea și a opta creând noi subpoziții specifice acesteia.
4 Versiunea NC aplicabilă în cauza principală este cea care rezultă din Regulamentul de punere în aplicare nr. 927/2012.
5 Prima parte a NC referitoare la dispozițiile preliminare cuprinde un titlu I, consacrat „Regulilor generale”, a cărui secțiune A, „Reguli generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate”, prevede:
„Clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată se efectuează în conformitate cu următoarele principii:
1. Enunțul titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor este considerat ca având numai o valoare indicativă, clasificarea mărfurilor considerându‑se legal determinată atunci când este în concordanță cu textul pozițiilor și notelor de secțiuni și de capitole și, atunci când nu sunt contrare termenilor utilizați în acele poziții și note, după următoarele reguli.
[…]
6. Clasificarea mărfurilor la subpozițiile unei aceleiași poziții se efectuează, în mod legal, cu respectarea textelor acelor subpoziții și a notelor de subpoziții, precum și, mutatis mutandis, cu respectarea regulilor anterioare, înțelegând prin aceasta că nu pot fi comparate decât subpozițiile aflate pe același nivel. În sensul acestei reguli, se utilizează și notele de secțiuni și capitole corespunzătoare, cu excepția cazului în care există dispoziții contrare.”
6 A doua parte din NC, intitulată „Tabelul drepturilor”, cuprinde o secțiune XVI, în care figurează capitolul 85, intitulat „Mașini și aparate, echipamente electrice și părți ale acestora; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul, aparate de înregistrat sau de reprodus imagini și sunet de televiziune și părți și accesorii ale acestor aparate”.
7 Capitolul 85 din NC include, printre altele, poziția și subpozițiile următoare:
„8528 | Monitoare și proiectoare, care nu încorporează un aparat de recepție de televiziune; aparate receptoare de televiziune chiar încorporând un aparat de recepție de radiodifuziune sau un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau a imaginilor. |
| – Monitoare cu tub catodic: |
| […] |
| – alte monitoare: |
8528 51 00 | – – de tipul exclusiv sau în principal destinat unei mașini automate de prelucrarea datelor de la poziția 8471 |
8528 59 | – – altele: |
8528 59 10 | – – – monocrome |
| – – – color: |
8528 59 40 | – – – – cu tehnologia ecranului cu cristale lichide (LCD) |
8528 59 80 | – – – – altele” |
Notele explicative ale SA
8 Notele explicative ale SA sunt elaborate în cadrul OMV conform dispozițiilor din Convenția de instituire a Consiliului de Cooperare Vamală.
9 Notele explicative ale SA, în versiunea lor adoptată în anul 2012, referitoare la poziția 8528 din SA, precizează în special:
„[…]
Monitoarele, proiectoarele și aparatele receptoare de televiziune utilizează tehnologii diferite, cum ar fi cele ale tuburilor catodice (CRT), ale cristalelor lichide (LCD), ale dispozitivelor digitale de afișaj digitale cu micro oglinzi (DMD), ale diodelor organice emițătoare de lumină (OLED) sau ale plasmei, cu scopul de a afișa imagini.
Monitoarele și proiectoarele pot fi apte să primească o varietate de semnale provenind din diferite surse. Cu toate acestea, în cazul în care încorporează un receptor de semnale videofonice, ele sunt asimilate posturilor de televiziune.
A. Monitoare de tipul exclusiv sau în principal destinat unei mașini automate de prelucrare a informațiilor de la poziția 84.71
Acest grup cuprinde monitoarele cu tub catodic sau non catodic (ecran plat, de exemplu) care prezintă sub formă grafică datele prelucrate. Aceste monitoare diferă de alte tipuri de monitoare (a se vedea partea B de mai jos) și de receptoarele de televiziune. Ele includ în special:
1) Monitoarele capabile să recepționeze un semnal emis numai de o unitate centrală de prelucrare a unei mașini automate de prelucrare a datelor și, în consecință, nu sunt în măsură să reproducă o imagine în culori pornind de la un semnal video complex ale cărui unde au o formă ce corespunde unor norme de emisie (NTSC, SECAM, PAL, D‑MAC sau altele). În acest scop, ele sunt echipate cu organe de conectare tipice sistemului de prelucrare a datelor (de exemplu, interfață RS-232C, conectoare DIN sau SUB‑D) și nu sunt echipate cu circuit audio. Ele sunt comandate prin adaptoare speciale (de exemplu, adaptoare monocrome sau grafice) care sunt integrate în unitatea centrală a mașinii automate de prelucrare a datelor.
2) Monitoarele cu tub catodic (CRT) ale căror ecrane încep de la 0,41 mm pentru o rezoluție medie și se diminuează treptat, pe măsură ce rezoluția crește.
3) Monitoare cu tub catodic (CRT) care, în scopul prezentării imaginilor de mici dimensiuni, dar de o definiție ridicată, se caracterizează printr‑o dimensiune a punctelor (pixeli) pe ecran mai mică și o convergență mai puternică decât cele ale monitoarelor descrise în partea B) de mai jos și a aparatelor receptoare de televiziune. (Convergența este capacitatea tunului sau a tunurilor de electroni de a excita un singur punct de pe suprafața ecranului catodic, fără să excite punctele adiacente.)
4) Monitoarele cu tub catodic (CRT), a căror frecvență video (lățimea benzii), care este măsura care determină numărul de puncte care pot fi transmise pe secundă pentru a forma imaginea, este în general de 15 MHz sau mai mult, în timp ce monitoarele descrise în partea B) de mai jos, lățimea benzii nu depășește în general 6 MHz. Frecvența de baleiaj orizontal a acestor monitoare variază, în funcție de normele utilizate pentru diferite moduri de vizualizare, în general, de la 15 kHz la peste 155 kHz. Numeroase tipuri de monitoare pot utiliza frecvențe multiple de baleiaj orizontal. Frecvența de baleiaj orizontal a monitoarelor descrise în partea B) de mai jos este fixă, în general 15,6 sau 15,7 kHz, în funcție de normele de televiziune utilizate. De asemenea, monitoarele mașinilor automate de prelucrare a datelor nu funcționează după normele de frecvență internaționale sau naționale adoptate în domeniul difuziunii publice sau după normele de frecvență adoptate pentru televiziunea în circuit închis.
Monitoarele din acest grup se caracterizează printr‑o slabă emisie de câmp magnetic și conțin frecvent mecanisme care permit reglajul înclinării și pivotarea, ecrane antireflecție, fără pâlpâire, precum și alte caracteristici ergonomice de concepție destinate să permită operatorului să lucreze fără oboseală timp îndelungat la mică distanță de ele.
B. Alte monitoare decât cele de tipul celor utilizate exclusiv sau în principal într‑un sistem automat de prelucrare a datelor de la poziția 84.71
Acest grup cuprinde monitoare, care sunt receptoare legate direct prin cabluri coaxiale la camera video sau la un magnetoscop și în care au fost desființate toate circuitele de radiofrecvență. Ele se prezintă ca aparate de uz profesional utilizate în regiile de control ale stațiilor de televiziune sau în televiziunea cu circuit închis (aeroporturi, gări, fabrici, spitale etc.). În principal, aceste aparate sunt constituite din dispozitive care permit crearea și devierea unui punct luminos pe un ecran, în sincronism cu semnalele de la sursă și cu unul sau cu mai multe amplificatoare video ce permit să varieze intensitatea punctului luminos. De asemenea, ele pot avea intrările roșu (R), verde (G) și albastru (B) separate sau codificate pentru semnalele sau codificate în funcție de oricare dintre sisteme (NTSC, SECAM, PAL, D‑MAC sau altele). Pentru receptarea semnalelor codate, monitorul trebuie să fie echipat cu un dispozitiv de decodare (separare) a semnalelor R, G și B. Mijlocul utilizat de obicei pentru formarea imaginii este tubul catodic cu vedere directă sau proiectorul cu trei tuburi catodice, dar există monitoare ce folosesc alte mijloace pentru a ajunge la același obiectiv (de exemplu, ecran cu cristale lichide, raze luminoase deviate pe o peliculă de ulei). Aceste monitoare pot fi cu tub catodic sau sub formă de ecrane plate, cum ar fi cu cristale lichide (LCD), cu diodă emițătoare de lumină (LED), cu plasmă.
[…]”
Litigiul principal și întrebările preliminare
10 Litigiul principal privește clasificarea tarifară a ecranelor în litigiu. Potrivit instanței de trimitere, aceste ecrane au diagonale care variază între 46 și 70 de inci și greutate de 19,3-81,7 kilograme. Ele dispun de diverse intrări care permit conectarea, printre altele, la o mașină automată de prelucrare a datelor, la un aparat pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și a imaginilor sau la un player DVD, dar nu încorporează un aparat de recepție de televiziune. Acestea sunt vândute cu o telecomandă, precum și cu diverse cabluri.
11 Tot potrivit instanței de trimitere, ecranele menționate pot afișa – independent de un sistem automat de prelucrare a datelor – o imagine color, provenind de la un semnal video compozit. Având în vedere dimensiunile, greutatea și funcționalitatea acestora, ecranele nu sunt adecvate pentru a fi utilizate ca ecran pe un birou sau pe o masă. Instanța de trimitere arată, în plus, că aceste ecrane nu sunt vândute consumatorilor, ci sunt puse la dispoziție pe piața profesională, în special pentru utilizarea într‑un sistem automat de prelucrare a datelor în spații publice (mari) precum aeroporturile și gările, pentru a afișa informații privind călătoriile, sau în spații de birouri mari, pentru a afișa informații generale.
12 La 24 și la 26 aprilie 2013, inspectorul a emis informații tarifare obligatorii (denumite în continuare „ITO”), clasificând ecranele în litigiu la subpoziția 8528 59 40 din NC ca „alte monitoare color cu ecran cu tehnologia ecranului cu cristale lichide (LCD)”.
13 Contestând aceste ITO, reclamanta din acțiunea principală a formulat o contestație, susținând că ecranele în litigiu trebuiau clasificate la subpoziția 8528 51 00 din NC pentru motivul că erau monitoare de tipul celor utilizate exclusiv sau în principal într‑un sistem automat de prelucrare a datelor care se clasifică la poziția 8471 din NC. Inspectorul a declarat această contestație drept nefondată și a confirmat ITO.
14 Reclamanta din litigiul principal a atacat cu apel decizia inspectorului la Gerechtshof Amsterdam (Curtea de Apel din Amsterdam, Țările de Jos), care a concluzionat că ecranele în litigiu trebuiau clasificate la subpoziția 8528 59 40 din NC. Pentru a ajunge la această concluzie, instanța respectivă a constatat în esență că, spre deosebire de ceea ce ar fi impus Curtea la punctul 60 din Hotărârea din 19 februarie 2009, Kamino International Logistics (C‑376/07, EU:C:2009:105), ecranele în litigiu nu au fost concepute pentru lucrul de la mică distanță, trăsătură caracteristică ce indică faptul că nu există interacțiune între utilizatorul monitorului și utilizatorul mașinii automate de prelucrare a datelor, motiv pentru care nu are loc o utilizare exclusivă sau principală într‑un sistem automat de prelucrare a datelor.
15 În urma hotărârii pronunțate de Gerechtshof Amsterdam (Curtea de Apel din Amsterdam), reclamanta din litigiul principal a introdus un recurs în casație în fața Hoge Raad der Nederlanden (Curtea Supremă a Țărilor de Jos), susținând că ecranele în litigiu trebuiau clasificate la subpoziția 8528 51 00 din NC, pentru motivul că au caracteristici și proprietăți care le fac în mod special apte să afișeze în spații publice mari informații provenite de la o mașină automată de prelucrare a datelor. O astfel de clasificare ar fi confirmată de obligațiile care decurg din Acordul din 13 decembrie 1996 privind comerțul cu produse ale tehnologiei informației (denumit în continuare „ATI”), aprobat prin Decizia 97/359/CE a Consiliului din 24 martie 1997 privind eliminarea taxelor vamale pentru produse ale tehnologiei informației (JO 1997, L 155, p. 1).
16 Instanța de trimitere precizează că, înainte de modificarea SA în anul 2007, monitoarele de tipul celor utilizate exclusiv sau în principal într‑un sistem automat de prelucrare a datelor erau clasificate la subpoziția 8471 60 90 din NC, intitulată „unități de ieșire ale mașinilor automate de prelucrare a datelor”. Ar rezulta din notele explicative aplicabile înainte de anul 2007 și din cele stabilite pe baza modificării aduse SA în anul 2007 că această modificare vizează clasificarea monitoarelor de la fosta subpoziție 8471 60 90 din NC la o subpoziție distinctă, cea de la poziția 8528 din SA, și distingerea în continuare a acestor monitoare alte tipuri de monitoare video și de aparatele receptoare de televiziune. În această privință, instanța de trimitere consideră că jurisprudența Curții referitoare la subpoziția 8471 60 90 din NC își păstrează interesul pentru interpretarea subpoziției 8528 51 00 din NC.
17 Instanța de trimitere consideră că, potrivit textului subpoziției 8528 51 00 din NC, capacitatea unui ecran de a afișa imagini din alte surse decât o mașină de prelucrare a datelor nu exclude în mod necesar clasificarea sa la această subpoziție.
18 În ceea ce privește criteriul referitor la capacitatea unui ecran de a fi utilizat pentru lucrul de la mică distanță și întrebarea dacă un astfel de criteriu presupune o interacțiune între utilizatorul mașinii automate de prelucrare a datelor și utilizatorul acestui ecran, în sensul ca utilizatorul mașinii automate de prelucrare a datelor să fie, de asemenea, în măsură să citească acest ecran în timpul prelucrării sau a introducerii datelor, instanța de trimitere observă că ecranele în litigiu nu au fost concepute ca un mijloc de a introduce și de a prelucra date într‑un sistem automat de prelucrare a datelor. Astfel, în speță, criteriul respectiv nu ar fi îndeplinit dacă, pentru clasificarea la subpoziția 8528 51 00 din NC, un monitor de calculator trebuia să fie conceput ca să funcționeze în acest mod în cadrul unui sistem automat de prelucrare a datelor, în cazul de față.
19 Instanța de trimitere arată, în plus, că nu se poate deduce din notele explicative ale SA referitoare la poziția 8528 că subpoziția 8528 51 din SA ar fi limitată la monitoarele care au fost concepute și fabricate pentru lucrul de la mică distanță sau pentru a fi utilizate la mică distanță de cei care prelucrează sau introduc datele în mașina automată de prelucrare a datelor. În opinia sa, aceste restricții nu sunt evidente și ar presupune ca monitoarele care ar avea doar o intrare pentru conectarea la o mașină automată de prelucrare a datelor, deși nu sunt adecvate pentru lucrul de la mică distanță, să nu poată fi clasificate la această subpoziție. Pentru instanța de trimitere, criteriile tehnice identificate de Curte în Hotărârea din 19 februarie 2019, Kamino International Logistics (C‑376/07, EU:C:2009:105), precum și în Hotărârea din 17 iulie 2014, Panasonic Italia și alții (C‑472/12, EU:C:2014:2082), sunt relevante numai pentru monitoarele cu tub catodic și, prin urmare, nu se aplică ecranelor în litigiu.
20 Cu titlu de argument suplimentar pentru clasificarea ecranelor în litigiu la subpoziția 8528 51 00 din NC, instanța de trimitere menționează obligațiile rezultate din ATI. Dispozitivele de afișare cu ecran plat care intră în domeniul de aplicare al ATI ar figura printre produsele care trebuie scutite de taxe la import indiferent de poziția din SA în care sunt clasificate. Conștientă fiind de faptul că dispozițiile ATI nu pot genera drepturi pentru particulari de natură să fie invocate direct, instanța de trimitere consideră că subpozițiile din NC trebuie să fie interpretate în conformitate cu acest acord.
21 Instanța de trimitere constată, de asemenea, că numeroase rapoarte ale OMV au constatat că impunerea, de către legislația Uniunii, de taxe pentru anumite dispozitive de afișare cu ecran plat care pot primi și reda imagini video provenite atât de la o mașină automată de prelucrare a datelor, cât și dintr‑o altă sursă, era incompatibilă cu Acordul General pentru Tarife și Comerț 1994 (JO 1994, L 336, p. 11, Ediție specială, 11/vol. 10, p. 13).
22 Această instanță afirmă că, întrucât Uniunea are obligația de a se conforma acestei concluzii, Consiliul Uniunii Europene, prin Regulamentul (CE) nr. 953/2013 din 26 septembrie 2013 de modificare a anexei I la Regulamentul nr. 2658/87 (JO 2013, L 263, p. 4), a modificat subpozițiile de la poziția 8528 din NC. De la intrarea în vigoare a acestui regulament, „ecranele plate […] cu ecran cu cristale lichide” sunt exceptate de la plata taxelor la import.
23 Instanța de trimitere menționează de asemenea Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 112/2014 al Comisiei din 4 februarie 2014 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată (JO 2014, L 38, p. 18), Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 114/2014 al Comisiei din 4 februarie 2014 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată (JO 2014, L 38, p. 22) și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 877/2014 al Comisiei din 8 august 2014 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată (JO 2014, L 240, p. 15), care, cu toate că nu sunt aplicabile ratione temporis în litigiul principal, ar dezvălui că, pentru a clasifica anumite ecrane cu ecran plat cu cristale lichide (denumite în continuare „LCD”), Comisia s‑a bazat pe faptul că trebuie luată în considerare o serie de caracteristici și de proprietăți ale ecranelor și să nu se limiteze la capacitatea lor de a fi utilizate pentru lucrul de la mică distanță.
24 Astfel, instanța de trimitere are îndoieli cu privire la aspectul dacă ecranele în litigiu sunt de la bun început excluse din clasificarea la subpoziția 8528 51 00 din NC pentru motivul că ele prezintă proprietatea de a nu fi fost concepute pentru lucrul de la mică distanță.
25 În aceste condiții, Hoge Raad der Nederlanden (Curtea Supremă a Țărilor de Jos) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarea întrebare preliminară:
„Subpozițiile 8528 51 00 și 8528 59 40 din [NC] (în versiunea în vigoare de la 1 ianuarie 2007 până la 25 octombrie 2013) trebuie interpretate în sensul că ecranele plate cu cristale lichide (LCD) concepute și fabricate pentru afișarea datelor provenite de la o mașină automată de prelucrare a datelor, precum și a semnalelor video compozite provenite din alte surse trebuie clasificate la subpoziția 8528 59 40 din NC dacă, din cauza dimensiunii, a greutății și a funcționalității lor, nu sunt adecvate pentru lucrul de la mică distanță indiferent de celelalte caracteristici și proprietăți obiective ale monitorului specific? Este relevant, în acest context, să se stabilească dacă utilizatorul (cititorul) ecranului și persoana care prelucrează sau introduce date în mașina automată de prelucrare a datelor este aceeași persoană?”
Cu privire la întrebarea preliminară
26 Prin intermediul întrebării formulate, instanța de trimitere solicită în esență Curții să stabilească dacă NC trebuie interpretată în sensul că, pentru a stabili dacă ecrane plate LCD concepute și fabricate pentru a afișa atât datele provenind de la o mașină automată de prelucrare a datelor, cât și semnalele video compozite provenind din alte surse, trebuie să fie clasificate la subpoziția 8528 51 00 din NC sau la subpoziția 8528 59 40 din această nomenclatură, întrebarea dacă aceste ecrane sunt sau nu adecvate pentru lucrul de la mică distanță este decisivă, fără să fie necesar să se ia în considerare alte caracteristici și proprietăți obiective ale acestor ecrane și dacă, în scopul acestei stabiliri, identitatea dintre utilizatorul ecranului și persoana care prelucrează sau introduce informațiile în mașina automată de prelucrare a informațiilor este un element relevant.
27 Este necesar, în această privință, să se amintească faptul că, potrivit unei jurisprudențe constante, în interesul securității juridice și al facilității controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie căutat, în general, în caracteristicile și în proprietățile lor obiective, astfel cum au fost definite de modul de redactare a poziției din NC și a notelor de secțiuni sau de capitole [Hotărârea din 22 februarie 2018, Kubota (UK) și EP Barrus, C‑545/16, EU:C:2018:101, punctul 25 și jurisprudența citată].
28 De asemenea, potrivit unei jurisprudențe constante, notele explicative elaborate de OMV, în ceea ce privește SA, contribuie în mod important la interpretarea domeniului de aplicare al diferitor poziții tarifare, fără a avea însă forță juridică obligatorie (Hotărârea din 13 septembrie 2018, Vision Research Europe, C‑372/17, EU:C:2018:708, punctul 23 și jurisprudența citată).
29 În măsura în care respectivele note au drept obiect să faciliteze interpretarea NC în vederea clasificării tarifare, acestea trebuie interpretate astfel încât să asigure efectul util al subpozițiilor NC. Prin urmare, formularea notelor respective trebuie să fie conformă cu dispozițiile din NC și nu le poate modifica domeniul de aplicare (Hotărârea din 5 martie 2015, Vario Tek, C‑178/14, nepublicată, EU:C:2015:152, punctul 22 și jurisprudența citată).
30 Cu privire la modul de redactare a dispozițiilor relevante din NC, trebuie arătat că poziția 8528 din NC vizează, printre altele, monitoarele și proiectoarele care, precum ecranele în litigiu, nu încorporează un aparat de recepție de televiziune. Modul de redactare a subpoziției 8528 51 00 din NC conține expresia „monitoare […] de tipul exclusiv sau în principal utilizate într‑un sistem automat de prelucrare a informațiilor [de la poziția] 8471 [din NC]”. Textul subpoziției 8528 59 40 din NC cuprinde, la rândul său, expresia „alte [monitoare] color […] cu tehnologia ecranului cu cristale lichide (LCD)”.
31 În această privință, deși subpoziția 8528 59 40 din NC se referă în mod explicit la ecrane LCD, trebuie să se constate că modul de redactare a acestei subpoziții este destul de general și definește în special monitoarele care fac parte din aceasta ca fiind „altele” decât cele care se încadrează la subpoziția 8528 51 00. Rezultă că subpoziția 8528 59 40 din NC prezintă un caracter rezidual din perspectiva subpoziției 8528 51 00 din NC, în sensul că un monitor cu ecran LCD ar putea fi clasificat la această primă subpoziție numai dacă nu poate fi clasificat la subpoziția 8528 51 00 din NC.
32 În ceea ce privește această din urmă subpoziție, trebuie arătat că utilizarea termenului general „monitoare” înseamnă că ecrane plate de tip LCD, cum ar fi ecranele în litigiu, pot, în principiu, să fie incluse la această subpoziție.
33 Întrucât, având în vedere caracteristicile lor obiective, și anume faptul că pot, printre altele, să afișeze o imagine color care provine de la alte aparate decât o mașină automată de prelucrare a datelor, ecranele în litigiu nu pot fi considerate monitoare utilizate exclusiv într‑un sistem automat de prelucrare a datelor care fac parte din poziția 8471 din NC, problema relevantă în litigiul principal constă în a stabili dacă monitoare cum ar fi ecranele în litigiu pot fi considerate monitoare utilizate în principal într‑un astfel de sistem și pot intra, astfel, în domeniul subpoziției 8528 51 00 din NC.
34 Pentru a stabili dacă un monitor poate fi clasificat la această subpoziție, Curtea a statuat că trebuie să se aprecieze, având în vedere caracteristicile și proprietățile obiective ale monitorului vizat, atât măsura în care acesta poate exercita mai multe funcții, cât și nivelul de performanță pe care îl atinge în exercitarea acestor funcții (a se vedea în acest sens Hotărârea din 19 februarie 2009, Kamino International Logistics, C‑376/07, EU:C:2009:105, punctul 57). Astfel, trebuie să se compare, pe de o parte, capacitatea unui monitor de a fi utilizat ca monitor într‑un sistem automat de prelucrare a datelor și performanța sa în acest domeniu și, pe de altă parte, aptitudinea sa de a fi utilizat în alte funcții și performanța sa în aceste funcții, pentru a constata care este funcția sa principală care determină astfel clasificarea sa.
35 În acest context, în ceea ce privește caracteristicile care determină aptitudinea unui monitor de a fi utilizat în principal într‑un sistem automat de prelucrare a datelor, notele explicative ale SA referitoare la poziția 8528, a căror parte A se referă la monitoarele de tipul celor utilizate exclusiv sau în principal într‑un sistem automat de prelucrare a datelor de la poziția 8471 din SA, oferă indicații importante.
36 În primul rând, trebuie să se constate că, în conformitate cu primul paragraf din partea A, grupul de monitoare la care se face trimitere include monitoare cu tub catodic sau noncatodic, inclusiv monitoare cu ecran plat, care prezintă în mod grafic datele prelucrate și care le cuprind, printre altele, pe cele enumerate la punctele 1-4 din partea respectivă. Rezultă, astfel, din utilizarea termenului „printre altele” că enumerarea, la punctele 1-4 din aceeași parte, a unor tipuri de monitoare utilizate exclusiv sau în principal într‑un sistem automat de prelucrare a datelor, precum și din caracteristicile tehnice ale acestora, care le fac apte pentru prezentarea eficientă a datelor provenite dintr‑un sistem automat de prelucrare a datelor, este doar indicativă.
37 În schimb, situația este diferită în ceea ce privește caracteristicile enumerate la paragraful final din partea A, la care termenul „printre altele” nu se raportează. Astfel, acest paragraf final este introdus prin termenii „[m]onitoarele din acest grup”, indicând astfel că se referă la toate monitoarele menționate în secțiunea A din nota explicativă referitoare la poziția 8528 din SA, și anume monitoarele utilizate exclusiv sau în principal într‑un sistem automat de prelucrare a datelor.
38 Or, potrivit termenilor din paragraful final respectiv, monitoarele din acest grup se caracterizează printr‑o slabă emisie de câmp magnetic și conțin frecvent mecanisme care permit reglajul înclinării și pivotarea, ecrane antireflecție, fără pâlpâire, precum și alte caracteristici ergonomice de concepție destinate să permită operatorului să lucreze fără oboseală timp îndelungat la mică distanță de ele.
39 Pare, așadar, să rezulte din paragraful menționat că faptul de a fi fost concepute pentru lucrul de la mică distanță este o caracteristică necesară a monitoarelor care, întrucât sunt concepute pentru a fi utilizate exclusiv sau în principal într‑un sistem automat de prelucrare a datelor, trebuie să fie clasificate la subpoziția 8528 51 00 din NC.
40 Notele explicative în cauză nu pot fi interpretate însă în sensul că această cerință ar fi absolută, deoarece, într‑o asemenea ipoteză, ele ar conduce la modificarea domeniului de aplicare al subpozițiilor NC. Astfel, o asemenea cerință ar avea drept consecință ca monitoarele, ale căror dispozitive de conectare ar permite racordarea lor doar la o mașină automată de prelucrare a datelor, dar care nu ar fi adecvate pentru lucrul de la mică distanță, să nu poată fi clasificate la subpoziția 8528 51 00 din NC, deși, evident, acestea ar fi concepute pentru a fi utilizate exclusiv într‑un sistem automat de prelucrare a datelor.
41 Prin urmare, trebuie să se considere că, deși faptul că un monitor a fost conceput pentru lucrul de la mică distanță constituie un element deosebit de important care trebuie luat în considerare pentru a stabili dacă poate fi clasificat la subpoziția 8528 51 00 din NC, acest element nu poate fi, în sine, determinant. În lumina tuturor caracteristicilor și a proprietăților obiective ale acestui monitor trebuie să fie determinată clasificarea sa.
42 În plus, deși criteriul referitor la posibilitatea de a lucra la mică distanță de un monitor este susceptibilă să implice, astfel cum menționează instanța de trimitere, existența, de obicei, unei identități între cititorul monitorului și persoana care prelucrează și/sau care introduce datele în mașina automată de prelucrare a datelor, această identitate nu constituie însă un element pertinent pentru clasificarea tarifară a acestui monitor. Astfel, identitatea utilizatorului nu constituie o caracteristică sau o proprietate obiectivă sau respectivul monitor.
43 În ceea ce privește relevanța ATI pentru stabilirea clasificării tarifare în cauză, trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, deși dispozițiile unui acord precum ATI nu sunt de natură să creeze pentru particulari drepturi pe care aceștia să le poată invoca în mod direct în fața instanței în temeiul dreptului Uniunii, din moment ce există o reglementare a Uniunii în domeniul vizat, supremația acordurilor internaționale încheiate de Uniune față de textele de drept derivat impune ca acestea din urmă să fie interpretate, în măsura posibilului, în conformitate cu aceste acorduri (Hotărârea din 14 iulie 2016, Sprengen/Pakweg Douane, C‑97/15, EU:C:2016:556, punctul 48 și jurisprudența citată).
44 În acest sens, trebuie constatat că, în timp ce ATI privește taxele vamale legate în special de monitoarele de la poziția 8471 din SA, acesta nu afectează și nici nu modifică caracteristicile tehnice și proprietățile obiective în funcție de care sunt clasificate mărfurile, în special la subpozițiile 8528 51 00 și 8528 59 40 din NC. Acest acord prevede numai scutirea de taxe la import pentru anumite mărfuri. În consecință, astfel cum arată în mod întemeiat guvernul neerlandez, existența unei obligații de a scuti de taxele la import produsele vizate de ATI nu poate modifica conținutul respectivelor subpoziții.
45 În sfârșit, în ceea ce privește relevanța Regulamentelor de punere în aplicare nr. 112/2014, nr. 114/2014 și nr. 877/2014, care clasifică anumite monitoare color cu afișaj LCD la subpoziția 8525 59 31 din NC, este suficient să se arate că aceste regulamente au intrat în vigoare după ce ITO, la originea cauzei principale, au fost eliberate. Astfel, aceste regulamente nu sunt aplicabile ratione temporis și, prin urmare, ele nu pot avea incidență asupra soluționării cauzei principale.
46 Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, trebuie să se răspundă la întrebarea adresată că NC trebuie interpretată în sensul că, pentru a stabili dacă ecrane plate LCD, concepute și fabricate pentru a afișa atât informații provenind de la o mașină automată de prelucrare a datelor, cât și semnale video compozite din alte surse, trebuie să fie clasificate la subpoziția 8528 51 00 din NC sau la subpoziția 8528 59 40 din această nomenclatură, este necesar, atunci când se examinează toate caracteristicile și proprietățile obiective ale acestora, să aprecieze gradul în care ele pot exercita mai multe funcții, cât și nivelul de performanță pe care îl ating în exercitarea acestor funcții, pentru a stabili dacă funcția lor principală este de a fi utilizate în cadrul unui sistem automat de prelucrare a datelor. În acest context, o importanță deosebită trebuie acordată aspectului dacă ele sunt concepute pentru lucrul de la mică distanță. Identitatea utilizatorului ecranului și persoana care prelucrează și/sau introduce datele în mașina automată de prelucrare a datelor nu este un criteriu pertinent pentru a stabili acest aspect.
Cu privire la cheltuielile de judecată
47 Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.
Pentru aceste motive, Curtea (Camera a zecea) declară:
Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 927/2012 al Comisiei din 9 octombrie 2012, trebuie interpretată în sensul că, pentru a stabili dacă ecrane plate cu cristale lichide (LCD), concepute și fabricate pentru a afișa atât informații provenind de la o mașină automată de prelucrare a datelor, cât și semnale video compozite din alte surse, trebuie să fie clasificate la subpoziția 8528 51 00 din Nomenclatura combinată sau la subpoziția 8528 59 40 din această nomenclatură, este necesar, atunci când se examinează toate caracteristicile și proprietățile obiective ale acestora, să aprecieze gradul în care ele pot exercita mai multe funcții, cât și nivelul de performanță pe care îl ating în exercitarea acestor funcții, pentru a stabili dacă funcția lor principală este de a fi utilizate în cadrul unui sistem automat de prelucrare a datelor. În acest context, o importanță deosebită trebuie acordată aspectului dacă ele sunt concepute pentru lucrul de la mică distanță. Identitatea utilizatorului ecranului și persoana care prelucrează și/sau introduce datele în mașina automată de prelucrare a datelor nu este un criteriu pertinent pentru a stabili acest aspect.
Semnături