Acțiune introdusă la 1 august 2008 - Elf Aquitaine/Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-299/08)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Elf Aquitaine SA (Courbevoie, Franța) (reprezentanți: E. Morgan de Rivery, S. Thibault-Liger, avocats)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantei

Cu titlu principal, anularea, în temeiul articolului 230 CE, a Deciziei Comisiei Comunităţilor Europene nr. C (2008) 2626 final din 11 iunie 2008 în măsura în care privește Elf Aquitaine;

În subsidiar:

Anularea sau reducerea, în temeiul articolului 229 CE, a amenzii de 22 700 000 EUR aplicată în mod solidar societăţilor Arkema France SA și Elf Aquitaine prin articolul 2 litera (c) din Decizia Comisiei Comunităţilor Europene nr. C (2008) 2626 final din 11 iunie 2008;

anularea sau reducerea, în temeiul articolului 229 CE, a amenzii de 15 980 000 EUR aplicată societăţii Elf Aquitaine prin articolul 2 litera (e) din Decizia Comisiei Comunităţilor Europene nr. C (2008) 2626 final din 11 iunie 2008;

în orice caz, obligarea Comisiei Comunităților Europene la plata în întregime a cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Prin acţiunea formulată, reclamanta solicită anularea în parte a Deciziei Comisiei C (2008) 2626 final din 11 iunie 2008 în cauza COMP/38.695 - Clorat de sodiu, prin care Comisia a constatat că anumite întreprinderi, printre care se afla și reclamanta, au încălcat articolul 81 alineatul (1) CE și articolul 53 alineatul (1) din Acordul privind spaţiul economic european repartizând volumul de vânzări, stabilind preţurile, schimbând informaţii cu importanţă comercială referitoare la preţuri și la volumul de vânzări și monitorizând executarea acestor acorduri anticoncurenţiale pe piaţa cloratului de sodiu în Spaţiul economic european.

În susţinerea pretenţiilor, reclamanta invocă 11 motive întemeiate pe:

o încălcare a regulilor care guvernează răspunderea pentru încălcări în cadrul grupurilor de societăţi, în măsura în care i) Comisia ar fi afirmat în mod greșit că nu era obligată să prezinte elemente pentru a susţine prezumţia că o societate mamă care deţine 100 % din capitalul unei filiale exercită o influenţă determinantă asupra acesteia din urmă, ii) elementele invocate în mod efectiv de Comisie nu ar fi de natură să susţină această prezumţie și iii) Comisia ar fi respins dovezile aduse de reclamantă pentru a inversa această prezumţie;

o încălcare a dreptului la apărare al reclamantei și a principiilor egalităţii armelor, prezumţiei de nevinovăţie, răspunderii pentru propriile fapte, caracterului personal al pedepselor, legalităţii și egalităţii de tratament în materie de răspundere;

o denaturare a probelor aduse de reclamantă;

o contradicţie a motivelor în ceea ce privește noţiunea de întreprindere în sensul articolului 81 alineatul (1) CE, independenţa filialei Arkema France faţă de reclamantă și gradul și natura controlului pe care o societate mamă trebuie să îl exercite asupra filialei sale pentru a-i putea fi imputată o încălcare comisă de filială;

o încălcare a principiului bunei administrări, în măsura în care Comisia i) nu ar fi examinat cu grijă și imparţialitate toate elementele relevante, ii) nu ar fi aplicat părţilor aceleași reguli pe care le aplică pentru sine și iii) nu ar fi suspendat procedura iniţiată împotriva reclamantei în așteptarea pronunţării hotărârilor în cauzele relevante pendinte în faţa Tribunalului de Primă Instanţă;

o încălcare a principiului securităţii juridice, Comisia îndepărtându-se de criteriile aplicate în deciziile anterioare cu privire la răspunderea unei societăţi mamă pentru o încălcare comisă de o filială;

un abuz de putere, sancţiunile aplicate neatingând obiectivul legitim pe care îl au, și anume pedepsirea unei întreprinderi pentru comiterea unei infracţiuni;

caracterul neîntemeiat al impunerii unei amenzi specifice reclamantei, încălcând principiul autonomiei persoanei juridice și luând în considerare de două ori efectul disuasiv cu ocazia stabilirii cuantumului amenzii;

o încălcare a principiilor și a regulilor care guvernează calculul amenzii;

o încălcare a Comunicării privind clemenţa¹, Comisia pretinzând că dovezile aduse de filiala Arkema France erau insuficiente, și pe

faptul că nu este echitabil să se aplice reclamantei sancţiunea cea mai apăsătoare prin intermediul a două amenzi distincte în măsura în care răspunderea filialei Arkema France era în mod considerabil mai mică decât cea a societăţilor EKA și Finnish Chemicals.

____________

¹ - Comunicarea Comisiei privind imunitatea la amendă și reducerea amenzilor în cauzele referitoare la înţelegeri (JO 2002 C 45, p. 3).