Cauza T‑11/17
RK
împotriva
Consiliului Uniunii Europene
Hotărârea Tribunalului (Camera a doua extinsă) din 7 februarie 2019
„Funcție publică – Funcționari – Articolul 42c din statut – Trimitere în concediu în interesul serviciului – Egalitate de tratament – Interzicerea discriminării pe motive de vârstă – Eroare vădită de apreciere – Dreptul de a fi ascultat – Obligația de solicitudine – Răspundere”
1. Acte ale instituțiilor – Directive – Directiva 2000/78 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă – Impunere directă de obligații instituțiilor Uniunii în raporturile lor cu personalul – Excludere – Invocabilitate – Conținut
(art. 288 al treilea paragraf TFUE; Statutul funcționarilor, art. 42c; Directiva 2000/78 a Consiliului, art. 21)
(a se vedea punctele 67-70)
2. Funcționari – Concedii – Trimitere în concediu în interesul serviciului – Tratament diferențiat al funcționarilor care se apropie de vârsta de pensionare – Discriminare pe motive de vârstă – Caracter adecvat și proporțional al tratamentului – Lipsa încălcării principiului egalității de tratament
[Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 21 alin. (1) și art. 52 alin. (1); Statutul funcționarilor, art. 36 și 42c; Regulamentul nr. 1023/2013 al Parlamentului European și al Consiliului]
(a se vedea punctele 86-91, 93, 94, 103, 105, 111 și 123)
3. Funcționari – Concedii – Trimitere în concediu în interesul serviciului – Noțiunea de interes al serviciului – Luarea în considerare a elementelor specifice funcționarilor vizați – Capacitatea de a dobândi noi competențe și de a se adapta la evoluția mediului de lucru – Admisibilitate
(Statutul funcționarilor, art. 42c)
(a se vedea punctele 133-137)
4. Funcționari – Concedii – Trimitere în concediu în interesul serviciului – Puterea de apreciere a administrației – Control jurisdicțional – Limite – Eroare vădită de apreciere
(Statutul funcționarilor, art. 42c)
(a se vedea punctele 140 și 141)
5. Funcționari – Concedii – Trimitere în concediu în interesul serviciului – Respectarea dreptului la apărare – Obligația de a asculta persoana interesată înainte de adoptarea deciziei – Conținut
(Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 41; Statutul funcționarilor, art. 42c)
(a se vedea punctele 175-181)
6. Funcționari – Obligația de solicitudine care incumbă administrației – Luarea în considerare a intereselor funcționarului – Limite – Raționalizarea serviciilor
(Statutul funcționarilor, art. 24)
(a se vedea punctele 189 și 190)
7. Procedură jurisdicțională – Cheltuieli de judecată – Sarcină – Luarea în considerare a cerințelor de echitate – Obligarea parțială a părții care a avut câștig de cauză la plata cheltuielilor de judecată
[Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 134 alin. (1) și art. 135]
(a se vedea punctele 203, 206 și 207)
Rezumat
În Hotărârea RK/Consiliul (T‑11/17), pronunțată la 7 februarie 2019, Tribunalul a respins cererea unei funcționare de anulare a unei decizii a Consiliului care o plasează în concediu în interesul serviciului în temeiul articolului 42c din Statutul funcționarilor Uniunii Europene. Reclamanta se prevala în special de o excepție de nelegalitate îndreptată împotriva articolului 42c menționat, întemeiată pe încălcarea principiului egalității în fața legii și a celui al nediscriminării pe motive de vârstă. În plus, ea contesta evaluarea de către Consiliu a „nevoi[lor] organizaționale”, în sensul dispoziției sus‑menționate din statut.
Mai întâi, Tribunalul a concluzionat că legalitatea articolului 42c din statut trebuie apreciată în lumina articolului 21 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, ținând seama de Directiva 2000/78(1), ale cărei dispoziții pot constitui o sursă de inspirație pentru determinarea obligațiilor legiuitorului Uniunii în domeniul funcției publice a Uniunii.
În continuare, Tribunalul a concluzionat că diferența de tratament pe motive de vârstă, instituită prin articolul 42c din statut, este proporțională și nu încalcă articolul 21 alineatul (1) din cartă în măsura în care îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 52 alineatul (1) din aceasta. Astfel, Tribunalul a considerat că, în vederea atingerii obiectivului legitim de optimizare a investițiilor pentru formarea profesională, nu pare nerezonabil ca legiuitorul Uniunii să aprecieze necesar să prevadă trimiterea în concediu în interesul serviciului numai pentru funcționarii care se încadrează în intervalul de vârstă cuprins între 55 de ani și 66 de ani și care, prin aplicarea articolului 42c din statut în privința lor, suferă dezavantaje atât pe planul carierei, cât și pe plan financiar în raport cu funcționarii mai tineri care nu intră în intervalul de vârstă sus‑menționat.
Mai apoi, în ceea ce privește aplicarea articolului 42c din Statutul funcționarilor, Tribunalul a amintit că articolul menționat face referire în mod explicit la „interesul serviciului”. Astfel, „nevoi[le] organizaționale legate de dobândirea unor noi competențe”, vizate și de acest articol, constituie un aspect specific al interesului serviciului. În măsura în care „nevoile organizaționale” sunt legate de „dobândirea unor noi competențe” și nu constituie decât un aspect specific al interesului serviciului în cadrul articolului 42c din statut, evaluarea de către o instituție a capacității funcționarilor în cauză de a dobândi noi competențe și de a se adapta la evoluția mediului de lucru este compatibilă cu acest articol.
Tribunalul a arătat că această luare în considerare a unui element propriu funcționarilor în cauză nu este contrară nici ratio legis a articolului 42c din statut. Astfel, în măsura în care s‑a stabilit că această dispoziție urmărește obiectivul de optimizare a investițiilor instituțiilor legate de formarea profesională în materie de eficiență economică, pare compatibilă cu acest obiectiv luarea în considerare de către instituție, în vederea determinării costurilor investițiilor pentru formarea profesională, a capacității funcționarilor în cauză de a dobândi noi competențe și de a se adapta la evoluția mediului de lucru. Această luare în considerare a unui element propriu funcționarilor în cauză pare justificată și de împrejurarea că aplicarea articolului 42c din statut determină consecințe defavorabile pentru ei și că poate să le fie impusă împotriva voinței lor.
Pe de altă parte, în măsura în care această evaluare vizează urmărirea interesului serviciului, ea trebuie să privească în mod necesar capacitatea viitoare a funcționarilor în cauză de a dobândi noi competențe și de a se adapta la evoluția mediului de lucru și trebuie să cuprindă, astfel, un element de pronostic. În ipoteza contrară, această evaluare nu ar urmări interesul serviciului.
În sfârșit, Tribunalul a recunoscut instituțiilor o largă putere de apreciere în ceea ce privește evaluarea nevoilor organizaționale legate de dobândirea de noi competențe, a cărei utilizare nu poate fi repusă în discuție decât în caz de eroare vădită de apreciere, de inexactitate materială sau de abuz de putere.