Language of document : ECLI:EU:T:2022:854

HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a noua)

21 decembrie 2022(*)

„Politica socială – Granturi destinate unor acțiuni de promovare a inițiativelor în domeniul guvernanței corporative – Cererea de propuneri VP/2020/008 – Excluderea comitetelor europene de întreprindere fără personalitate juridică – Articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2018/1046”

În cauza T‑330/21,

EWC Academy GmbH, cu sediul în Hamburg (Germania), reprezentată de H. Däubler‑Gmelin, avocată,

reclamantă,

împotriva

Comisiei Europene, reprezentată de R. Pethke și B.‑R. Killmann, în calitate de agenți,

pârâtă,

TRIBUNALUL (Camera a noua),

compus, la deliberări, din doamnele M. J. Costeira, președintă, și T. Perišin și domnul P. Zilgalvis (raportor), judecători,

grefier: domnul P. Cullen, administrator,

având în vedere faza scrisă a procedurii,

având în vedere desemnarea unui alt judecător pentru completarea camerei ca urmare a împiedicării unuia dintre membrii săi,

în urma ședinței din 8 septembrie 2022,

pronunță prezenta

Hotărâre

1        Prin acțiunea întemeiată pe articolul 263 TFUE, reclamanta, EWC Academy GmbH, solicită anularea deciziei Comisiei Europene din 14 aprilie 2021 prin care aceasta a respins cererea de grant pe care o depusese reclamanta, în calitate de coordonatoare a unui consorțiu, în cadrul cererii de propuneri VP/2020/008 privind participarea lucrătorilor la guvernanța corporativă (denumită în continuare „decizia atacată”).

 Istoricul cauzei

 Cererea de propuneri

2        La 2 iunie 2020 a fost publicată cererea de propuneri VP/2020/008 (information, consultation and participation of representatives of undertakings) (denumită în continuare „cererea de propuneri”) privind acordarea de granturi pentru acțiuni de promovare a inițiativelor în domeniul guvernanței corporative.

3        Această publicare se înscria în cadrul Deciziei C(2019) 6522 final a Comisiei din 16 septembrie 2019 privind adoptarea programului anual de lucru din 2020 pentru granturile și achizițiile publice referitoare la prerogativele și la competențele specifice ale Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune și care echivalează cu o decizie de finanțare.

4        Potrivit punctului 2.1 din cererea de propuneri, creditele disponibile au vocația în esență să finanțeze măsuri care trebuie să permită partenerilor și actorilor sociali să se familiarizeze cu dreptul și cu politicile Uniunii Europene care țin de implicarea angajaților în întreprindere și să lucreze la definirea și la punerea în aplicare a unor răspunsuri concrete la provocările generate de această implicare. În acest sens, prioritățile stabilite pentru anul financiar 2020 priveau printre altele promovarea cooperării transnaționale între partenerii sociali, schimbul și difuzarea cunoștințelor și a bunelor practici, precum și dezvoltarea de acțiuni prin care se urmărește susținerea unor mecanisme și organe transnaționale de informare, de consultare și de participare, care includ comitetele europene de întreprindere.

5        În acest context, cererea de propuneri precizează, la punctul 6.1 litera (b), că solicitanții, solicitanții principali și cosolicitanții eligibili pentru a participa la această cerere trebuie să fie printre altele persoane juridice sau reprezentanți ai lucrătorilor, precum comitetele de întreprindere. De asemenea, organizațiile de parteneri sociali care nu au personalitate juridică în temeiul dreptului național aplicabil sunt în egală măsură eligibile pentru a depune o candidatură în conformitate cu articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO 2018, L 193, p. 1, denumit în continuare „Regulamentul financiar”) și sub rezerva respectării condițiilor prevăzute de regulamentul menționat.

6        În temeiul punctului 8.1 din cererea de propuneri, solicitanții, solicitanții principali și cosolicitanții trebuie să aibă o capacitate financiară solidă pentru a‑și menține activitatea pe durata acțiunii și pentru a contribui la finanțarea acesteia dacă este necesar.

 Procedura administrativă

7        Reclamanta este o societate de formare și de consultanță specializată în problemele referitoare la reprezentarea lucrătorilor într‑un context transfrontalier.

8        Reclamanta, precum și comitetele europene de întreprindere ale societăților Mayr‑Melnhof Packaging și DS Smith plc s‑au reunit într‑un consorțiu pentru a răspunde la cererea de propuneri. Proiectul consorțiului privea în esență dezvoltarea și punerea în aplicare a unor ateliere, conferințe și formări adresate lucrătorilor din industria ambalajelor.

9        La 30 iulie 2020, reclamanta a introdus o cerere de grant și a desemnat în calitate de cosolicitanți comitetele europene de întreprindere ale Mayr‑Melnhof Packaging și DS Smith (denumite în continuare „comitetele cosolicitante”). Cererea era însoțită printre altele de o declarație pe propria răspundere a președinților respectivelor comitete care atestau că acestea aveau capacitatea financiară și operațională necesară, în conformitate cu condițiile prevăzute în cererea de propuneri.

10      La 14 septembrie 2020, Comisia a solicitat reclamantei să facă dovada înregistrării comitetelor cosolicitante la autoritățile publice naționale.

11      La 15 septembrie 2020, reclamanta a răspuns că acestea din urmă erau comitete europene de întreprindere a căror constituire nu necesita înregistrarea și că erau reprezentate de președinții lor.

12      Prin scrisoarea din 20 ianuarie 2021, Comisia a indicat reclamantei că cererea consorțiului a trecut cu succes de etapa evaluării de fond și a invitat‑o să transmită documente suplimentare, printre care formularul intitulat „Entitate legală”.

13      La 25 ianuarie 2021, reclamanta a declarat Comisiei că comitetele cosolicitante nu erau persoane juridice și că, în consecință, nu putea fi prezentat niciun document în acest sens.

14      În temeiul articolului 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar, Comisia a invitat reclamanta să furnizeze dovezile privind capacitatea financiară a comitetului european de întreprindere al Mayr‑Melnhof Packaging, solicitând, printr‑un e‑mail din data de 24 martie 2021, bilanțul, precum și contul de profit și pierderi ale acestui comitet.

15      În scrisoarea din 29 martie 2021, reclamanta a arătat că nu era în măsură să facă dovada capacității financiare a comitetelor cosolicitante pentru motivul că, exceptând Franța, comitetele europene de întreprindere nu dispuneau de un cont bancar propriu și nu întocmeau bilanț.

16      Prin scrisoarea Ares(2021) 2519314 din 14 aprilie 2021, Comisia a adoptat decizia atacată, prin care a respins cererea de grant formulată de reclamantă în cadrul cererii de propuneri, în calitate de coordonatoare a consorțiului.

17      În decizia atacată, Comisia a arătat că, în pofida declarațiilor pe propria răspundere prezentate de comitetele cosolicitante care indicau că aveau o capacitate financiară suficientă pentru a întreprinde acțiunea care a condus la cererea de propuneri, acestea nu dețineau nici conturi anuale (bilanț și/sau cont de profit și pierderi), nici cont bancar. În consecință, Comisia a considerat că aceste două comitete nu îndeplineau condițiile prevăzute la articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar, nici pe cele referitoare la punctul 8.1 din cererea de propuneri.

18      În urma constatării neeligibilității comitetelor cosolicitante, Comisia a apreciat că reclamanta nu îndeplinea criteriul minim de eligibilitate prevăzut la punctul 6.1 litera (b) din cererea de propuneri, astfel încât cererea trebuia respinsă în totalitate.

 Concluziile părților

19      Reclamanta solicită Tribunalului:

–        anularea deciziei atacate;

–        obligarea Comisiei printr‑o somație să adopte o decizie de acordare în conformitate cu dreptul;

–        obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

20      Comisia solicită Tribunalului:

–        declararea acțiunii ca fiind inadmisibilă în ceea ce privește somația care să îi fie adresată, în sensul de a adopta o decizie de acordare în conformitate cu dreptul;

–        în rest, respingerea acțiunii ca nefondată;

–        obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

 În drept

 Cu privire la competența Tribunalului

21      Comisia susține că Tribunalul nu este competent să se pronunțe cu privire la al doilea capăt de cerere, din moment ce reclamanta urmărește să obțină o declarație privind efectele unei eventuale hotărâri de anulare, ceea ce ar constitui o somație în ceea ce privește modurile de executare a acesteia.

22      Trebuie să se constate că, într‑adevăr, prin acest capăt de cerere se solicită Tribunalului să oblige Comisia să adopte o decizie legală de acordare a grantului.

23      În această privință, este suficient să se amintească faptul că, în cadrul controlului de legalitate întemeiat pe articolul 263 TFUE, Tribunalul nu are competența de a adresa somații instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii (Ordonanța din 22 septembrie 2016, Gaki/Comisia, C‑130/16 P, nepublicată, EU:C:2016:731, punctul 14), nici chiar atunci când acestea au legătură cu modurile de executare a hotărârilor sale (Ordonanța din 19 iulie 2016, Trajektna luka Split/Comisia, T‑169/16, nepublicată, EU:T:2016:441, punctul 13).

24      Rezultă că al doilea capăt de cerere trebuie respins ca urmare a necompetenței Tribunalului de a‑l judeca.

 Cu privire la fond

25      În susținerea acțiunii formulate, reclamanta invocă în esență trei motive, întemeiate, primul, pe încălcarea articolului 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar coroborat cu punctul 8.1 din cererea de propuneri, al doilea, pe încălcarea articolului 197 alineatul (3) din același regulament și, al treilea, pe nerespectarea principiului protecției încrederii legitime.

26      În ceea ce privește primul motiv, reclamanta susține în esență că Comisia a încălcat articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar coroborat cu punctul 8.1 din cererea de propuneri. Aceasta consideră că Comisia nu poate impune comitetelor europene de întreprindere care nu au personalitate juridică să dovedească faptul că dispun de un cont bancar sau de un bilanț anual propriu.

27      În această privință, reclamanta susține că dovada accesului suficient la resurse financiare a fost făcută de toți membrii consorțiului. Comisia nu ar fi luat în considerare în analiza sa faptul că dreptul austriac și cel britanic, aplicabile comitetului european de întreprindere al Mayr‑Melnhof Packaging și, respectiv, comitetului european de întreprindere al DS Smith, prevedeau pentru respectivele comitete posibilitatea de a invoca împotriva întreprinderii un drept la rambursarea costurilor care rezultă din activitatea lor, inclusiv dreptul la menținerea remunerației președinților și a membrilor care participă la proiect.

28      Pe de altă parte, articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar nu ar impune, în ceea ce privește entitățile lipsite de personalitate juridică, probe similare celor solicitate persoanelor juridice, ci probe echivalente.

29      În sfârșit, reclamanta apreciază că interpretarea articolului 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar astfel cum a fost realizată de Comisie în decizia atacată are ca efect excluderea de la cererea de propuneri nu numai a consorțiului solicitant, ci și a majorității comitetelor europene de întreprindere ale statelor membre care nu au personalitate juridică.

30      Comisia susține că dovada capacității financiare prevăzută la articolul 198 alineatul (2) din Regulamentul financiar este impusă tuturor solicitanților, indiferent dacă au sau nu au personalitate juridică.

31      Potrivit Comisiei, verificarea capacității financiare trebuie efectuată pe baza informațiilor și a documentelor justificative prevăzute la articolul 196 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar. Obiectivul acestei verificări ar consta în furnizarea de informații cu privire la stabilitatea și la solvabilitatea financiară a solicitantului în cauză.

32      În acest sens, ar exista o incertitudine mai importantă în ceea ce privește capacitatea financiară a entităților care nu au personalitate juridică. Această împrejurare ar accentua riscul financiar referitor la acordarea unui grant pentru bugetul general al Uniunii și pentru interesele sale financiare. În acest context, articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar, întrucât solicită probe echivalente cu cele indicate la articolul 196 alineatul (1) litera (c) din acest regulament, nu ar urmări decât să compenseze pericolele asociate statutului juridic al acestor entități, ceea ce ar justifica posibilitatea de a impune o cerință mai ridicată decât cea impusă față de persoanele juridice.

33      În opinia Comisiei, comitetelor cosolicitante le revenea sarcina de a furniza nu numai probe comparabile cu cele enumerate la articolul 196 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar, ci și probe privind echivalența acestora, în conformitate cu articolul 197 alineatul (2) litera (c) din același regulament. O probă ar fi echivalentă în cazul în care corespunde celei solicitate unei persoane juridice și cuprinde, în acest sens, informațiile cerute la articolul 196 alineatul (1) litera (c) din regulamentul menționat.

34      Or, potrivit Comisiei, decizia atacată nu evaluează echivalența dintre capacitatea financiară a comitetelor cosolicitante și cea a unei persoane juridice, dat fiind că respectivele comitete nu au fost în măsură să dovedească respectiva capacitate în temeiul articolului 198 din Regulamentul financiar. În această privință, ele nu ar fi demonstrat că dețin resurse financiare de care puteau dispune în mod liber.

35      Trebuie amintit că articolul 198 alineatul (2) din Regulamentul financiar prevede că solicitantul unui grant trebuie să dispună de „surse stabile și suficiente de finanțare pentru a‑și menține activitatea pe tot parcursul perioadei pentru care se acordă grantul și pentru a participa la finanțarea acesteia («capacitate financiară»)”. În temeiul alineatului (4) al acestui articol, verificarea capacității financiare se bazează în special pe analiza oricăror informații sau documente justificative menționate la articolul 196 din Regulamentul financiar, referitor la conținutul cererilor de granturi, incluzând printre altele contul de profit și pierderi și bilanțul pentru cel mult ultimele trei exerciții financiare pentru care conturile au fost închise.

36      În plus, articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar prevede că entitățile care nu au personalitate juridică sunt eligibile să participe la o cerere de propuneri în măsura în care oferă garanții privind protecția intereselor financiare ale Uniunii echivalente cu cele oferite de persoanele juridice. În acest sens, solicitantul trebuie să dețină o capacitate financiară echivalentă cu cea a persoanelor menționate și să demonstreze, prin intermediul reprezentanților săi, că aceste condiții sunt îndeplinite.

37      Având în vedere conținutul articolului 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar, al cărui obiectiv urmărește să permită entităților care nu au personalitate juridică să participe, la fel ca persoanele juridice, la cererile de propuneri ale Uniunii, informațiile și documentele justificative prevăzute la articolul 196 alineatul (1) litera (c) din acest regulament, necesare pentru a demonstra o capacitate financiară în cadrul unei cereri de grant și compuse printre altele din contul de profit și pierderi și din bilanțul pentru cel mult ultimele trei exerciții financiare pentru care conturile au fost închise, nu pot fi interpretate în sensul că numai aceste elemente sunt de natură să demonstreze existența acestei capacități.

38      În plus, o interpretare a articolului 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar care ar avea consecința de a impune unor entități care nu au personalitate juridică prezentarea unor probe asociate în general cu deținerea unei astfel de personalități ar echivala cu a repune în discuție efectul util al acestei dispoziții, creând obstacole în calea participării lor la cererile de grant.

39      Deși dovada unei capacități financiare echivalente cu cea a unei persoane juridice trebuie astfel să poată fi făcută prin alte mijloace decât cele menționate, cu titlu de exemplu, la articolul 196 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar, nu este mai puțin adevărat că elementele furnizate pentru a demonstra existența unei asemenea capacități trebuie să permită să se verifice dacă entitatea care nu are personalitate juridică este în măsură să ofere garanții de protecție a intereselor financiare ale Uniunii echivalente cu cele oferite de o persoană juridică, așa cum reiese din textul articolului 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar.

40      În speță, Comisia a apreciat în decizia atacată că comitetele cosolicitante nu îndeplineau condițiile prevăzute la articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar și la punctul 8.1 din cererea de propuneri, în temeiul căruia solicitanții, solicitanții principali și cosolicitanții trebuie să dispună de o capacitate financiară solidă pentru a‑și menține activitatea pe durata acțiunii și să contribuie la finanțarea acesteia dacă este necesar, pentru simplul motiv că respectivele comitete nu dețineau nici conturi anuale (bilanț și/sau cont de profit și pierderi), nici cont bancar (a se vedea punctul 17 de mai sus). Prin urmare, din decizia atacată reiese că, potrivit Comisiei, demonstrarea unei capacități financiare solide impune prezentarea unor dovezi asociate cu existența unor conturi anuale (bilanț și/sau cont de profit și pierderi) sau a unui cont bancar.

41      Or, după cum s‑a constatat la punctele 36-39 de mai sus, articolul 197 alineatul (2) litera (c) coroborat cu articolul 196 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar nu prevede că elementele de natură să demonstreze capacitatea financiară a entităților care nu au personalitate juridică se limitează la probe care atestă că dețin conturi anuale (bilanț și/sau cont de profit și pierderi) sau conturi bancare proprii.

42      Prin urmare, decizia atacată a fost adoptată cu încălcarea articolului 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar.

43      Pe de altă parte și în pofida argumentelor invocate de Comisie potrivit cărora, printre altele, comitetele cosolicitante nu ar fi fost în măsură să furnizeze dovezile capacității lor financiare, este necesar să se arate că decizia atacată nu se întemeiază pe această împrejurare pe care nu o menționează și, în consecință, ea nu explică motivele pentru care elementele eventual transmise de reclamantă, în numele consorțiului, nu ar constitui dovezi de capacitate financiară admisibile în sensul articolului 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar.

44      Rezultă din cele ce precedă că motivul întemeiat pe încălcarea articolului 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar coroborat cu punctul 8.1 din cererea de propuneri trebuie admis.

45      Prin urmare, decizia atacată trebuie anulată, fără a fi necesară examinarea celui de al doilea și a celui de al treilea motiv, nici a problemei, ridicată în ședință, referitoare la o pretinsă modificare a cuantumului cererii de grant transmise inițial.

 Cu privire la cheltuielile de judecată

46      Potrivit articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât Comisia a căzut în pretenții, se impune ca, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, să fie obligată să suporte și cheltuielile de judecată efectuate de reclamantă, conform concluziilor acesteia.

Pentru aceste motive,

TRIBUNALUL (Camera a noua)

declară și hotărăște:

1)      Anulează decizia Comisiei Europene din 14 aprilie 2021 de respingere a unei cereri de grant depuse de EWC Academy GmbH în cadrul cererii de propuneri VP/2020/008.

2)      Obligă Comisia să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de EWC Academy.

Costeira

Perišin

Zilgalvis

Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 21 decembrie 2022.

Semnături


*      Limba de procedură: germana.