Acțiune introdusă la 22 mai 2015 – Kiselev/Consiliul
(Cauza T-262/15)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamant: Dmitry Konstantinovich Kiselev (Korolev, Rusia) (reprezentanți: T. Otty și B. Kennelly, barristers, și J. Linneker, solicitor)
Pârât: Consiliul Uniunii Europene
Concluziile
Reclamantul solicită Tribunalului:
anularea Deciziei (PESC) 2015/432 a Consiliului din 13 martie 2015 de modificare a Deciziei 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (JO L 70, p. 47) și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/427 al Consiliului din 13 martie 2015 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 269/2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (JO L 70, p. 1), în măsura în care aceste măsuri i se aplică reclamantului;
obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamantul invocă șase motive.
Primul motiv este întemeiat pe faptul că Consiliul a săvârșit o eroare vădită de apreciere atunci când a considerat că reclamantul îndeplinește criteriul privind includerea pe listă prevăzut la articolul 1 alineatul (1) din decizie (cu modificările ulterioare) și la articolul 2 alineatul (1) din regulament (cu modificările ulterioare).
– Reclamantul arată că pentru a asigura respectarea articolului 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a articolului 10 din Convenția europeană a drepturilor omului, criteriile privind includerea pe listă din decizie și din regulament trebuie să fie interpretate în conformitate cu dreptul la libertatea de exprimare. În opinia reclamantului, criteriul privind desemnarea persoanelor care au «sprijinit activ» politicile guvernului rus în Ucraina trebuie înțeles în sensul că persoana în cauză are o mai mare putere de influențare a politicilor respective decât simpla exprimare a unei opinii într-un context jurnalistic. Reclamantul susține că este doar un jurnalist și directorul unei societăți de mass-media și, în consecință, nu are influența necesară sau impactul concret în ceea ce privește situația din Ucraina, și nici nu răspunde pentru aceasta. În realitate, reclamantul nu și-a manifestat niciodată sprijinul în vederea „desfășurării forțelor ruse în Ucraina”, astfel cum susține Consiliul.
Al doilea motiv este întemeiat pe încălcarea libertății de exprimare.
Potrivit reclamantului, măsurile restrictive îl sancționează pentru opiniile politice pe care le-a exprimat în calitate de jurnalist și de comentator. Aceste măsuri îi limitează și posibilitatea de a-și exercita dreptul la libertatea de exprimare, precum și funcționarea agenției de presă Rossiya Segodnya pe care o conduce. În opinia reclamantului, simplul fapt că Consiliul nu este de acord cu conținutul anumitor reportaje pe care le-a realizat nu poate justifica restricțiile. În plus, nu există probe că a incitat la violență sau că a săvârșit acte de natură să justifice o restricție a libertății sale de exprimare.Al treilea motiv este întemeiat pe încălcarea dreptului la apărare și a dreptului la protecție jurisdicțională efectivă ale reclamantului.– Reclamantul arată că nu i s-au comunicat niciodată „probe serioase și credibile” sau „probe sau informații concrete” care să permită stabilirea împrejurărilor care să justifice măsurile restrictive adoptate împotriva sa. Reclamantul susține că „probele” invocate de Consiliu i-au fost comunicate (și atunci doar în parte) numai după reincluderea sa pe listă.Al patrulea motiv este întemeiat pe faptul că Consiliul nu a motivat în mod suficient decizia de includere pe listă a reclamantului.– Reclamantul arată că motivele invocate sunt excesiv de vagi și nu identifică motivele concrete și specifice care să justifice adoptarea unor măsuri
restrictive împotriva sa.Al cincilea motiv este întemeiat, cu titlu subsidiar, pe faptul că Consiliul s-a întemeiat pe un act nelegal (în
măsura în care aplicarea criteriului privind includerea pe listă poate determina o încălcare a dreptului reclamantului la libertatea de exprimare).– Reclamantul arată că, în cazul în care, contrar primului motiv invocat, criteriul trebuie interpretat în sensul că permite includerea pe listă a persoanelor fizice care exercită o activitate în domeniul mass-med
iei numai din cauza exprimării unor opinii politice pe care Consiliul le consideră criticabile, criteriul de desemnare ar fi lipsit d
e temei legal și/sau ar fi disproporționat față de obiectivele deciziei și ale regulamentului.Al șaselea motiv este întemeiat pe încălcarea Acordului de parteneriat şi coopera
re dintre Uniunea Europeană și Rusia.– Reclamantul arată că nu a fost efectuată nicio încercare de a justifica încălcarea articolului 52 din Acordul de parteneriat și cooperare, în ceea ce privește (printre altele) restricțiile care afectează libera circulație
a capitalurilor sale și că nu a fost efectuată nicio încercare de convocare a Consiliului de cooperare prevăzut la articolul 90.
____________