Cauza T‑262/15

Dmitrii Konstantinovich Kiselev

împotriva

Consiliului Uniunii Europene

„Politica externă și de securitate comună – Măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință Ucraina – Înghețarea fondurilor – Restricții în materie de admitere pe teritoriul statelor membre – Persoană fizică care sprijină în mod activ acțiuni sau politici care subminează sau amenință Ucraina – Obligația de motivare – Eroare vădită de apreciere – Libertatea de exprimare – Proporționalitate – Dreptul la apărare”

Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera a noua) din 15 iunie 2017

1.      Acorduri internaționale – Acordul de parteneriat Comunități‑Rusia – Măsuri necesare pentru protecția intereselor esențiale privind securitatea unei părți – Caz de război sau de grave tensiuni internaționale care amenință să se transforme într‑un conflict armat – Noţiune – Acțiunile Federației Ruseprivind situația din Ucraina în 2015 și în 2016 – Includere – Obligația de informare sau de consultare prealabilă – Inexistenţă

[Acordul de parteneriat Comunități‑Rusia, art. 99 pct.1 lit. (d)]

2.      Acte ale instituțiilor – Motivare – Obligație – Conţinut – Măsuri restrictive luate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Ucraina – Interdicţia de intrare și de trecere, precum și înghețarea fondurilor – Obligația de a comunica motivarea persoanei interesate în același timp cu adoptarea actului care îi cauzează un prejudiciu sau imediat după aceasta – Limite – Securitatea Uniunii și a statelor sale membre ori desfășurarea relațiilor lor internaționale – Decizie care se înscrie într‑un context cunoscut de persoana interesată, care îi permite să înțeleagă conținutul măsurii luate în privința sa – Admisibilitatea unei motivări sumare

[art. 296 al doilea paragraf TFUE; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 41 alin. (2); Deciziile (PESC) 2015/432, 2015/1524 și 2016/359 ale Consiliului; Regulamentele 2015/427, 2015/1514 și 2016/353 ale Consiliului]

3.      Politica externă și de securitate comună – Măsuri restrictive împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Ucraina – Interdicţia de intrare și de trecere, precum și înghețarea fondurilor – Sprijin activ privind acțiunile sau politicile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei – Noţiune – Sprijin mediatic din partea directorului unei agenții de presă calificate drept „întreprindere unitară” a statului rus – Includere

[Deciziile (PESC) 2014/145, art. 1 alin. (1) lit. (a) și art. 2 alin. (1) lit. (a), 2015/432, 2015/1524 și 2016/359 ale Consiliului; Regulamentele 269/2014, art. 3 alin. (1) lit. (a), 2015/427, 2015/1514 și 2016/353 ale Consiliului]

4.      Acțiune în anulare – Motive – Nemotivare sau insuficienţa motivării – Motiv distinct de cel privind legalitatea pe fond

(art. 263 TFUE și 296 TFUE)

5.      Uniunea Europeană – Controlul jurisdicțional al legalității actelor instituțiilor – Măsuri restrictive adoptate având în vedere situația din Ucraina – Întinderea controlului – Proba temeiniciei măsurii – Obligația autorității competente a Uniunii de a stabili, în caz de contestare, temeinicia motivelor reținute împotriva persoanelor sau entităților vizate

[Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 47; Deciziile (PESC) 2015/432, 2015/1524 și 2016/359 ale Consiliului; Regulamentele 2015/427, 2015/1514 și 2016/353 ale Consiliului]

6.      Politica externă și de securitate comună – Măsuri restrictive împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Ucraina – Înghețarea fondurilor unei persoane fizice care sprijină în mod activ acțiuni sau politici care subminează sau amenință Ucraina – Restrângerea dreptului la libertatea de exprimare – Încălcarea principiului proporționalității – Lipsă

[Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 11 și art. 52 alin. (1); Deciziile (PESC) 2015/432, 2015/1524 și 2016/359 ale Consiliului; Regulamentele 2015/427, 2015/1514 și 2016/353 ale Consiliului]

7.      Procedură jurisdicțională – Cerere de sesizare – Cerințe de formă – Identificarea obiectului litigiului – Expunere sumară a motivelor invocate – Cerințe similare pentru criticile invocate în susținerea unui motiv – Caracter de ordine publică – Examinare din oficiu de către instanța Uniunii

[Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 76 lit. (d)]

8.      Politica externă și de securitate comună – Măsuri restrictive adoptate având în vedere situația din Ucraina – Înghețarea fondurilor – Dreptul la apărare – Comunicarea elementelor incriminatoare – Decizie subsecventă prin care s‑a menținut numele reclamantului pe lista persoanelor vizate de aceste măsuri – Lipsa unor motive noi – Încălcarea dreptului de a fi ascultat – Inexistenţă

[Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 41 alin. (2) lit. (a); Decizia (PESC) 2015/432 a Consiliului; Regulamentul 2015/427 al Consiliului]

9.      Dreptul Uniunii Europene – Principii – Dreptul la apărare – Măsuri restrictive luate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Ucraina – Înghețarea fondurilor – Dreptul de acces la documente – Drepturi subordonate unei cereri în acest sens adresate Consiliului

[Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 41 alin. (2) lit. (a); Decizia (PESC) 2015/432 a Consiliului; Regulamentul 2015/427 al Consiliului]

1.      În ceea ce privește situația din Ucraina în lunile martie și septembrie 2015, precum și în luna martie 2016, se poate considera că acțiunile Federației Ruse constituie un „caz de război sau de grave tensiuni internaționale care amenință să se transforme într‑un conflict armat”, în sensul articolului 99 punctul 1 litera (d) din Acordul de parteneriat și cooperare dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Federația Rusă, pe de altă parte. Având în vedere interesul Uniunii și al statelor sale membre de a avea, ca țară vecină, o Ucraină stabilă, putea fi considerată necesară instituirea unor măsuri restrictive pentru a face presiuni asupra Federației Ruse, pentru a o determina să pună capăt activităților sale care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea sau independența Ucrainei. În această privință, este necesar să se observe că acordul de parteneriat nu impune unei părți care dorește să ia măsuri în temeiul dispoziției menționate să informeze în prealabil cealaltă parte și nici să o consulte sau să îi prezinte motivele acestora.

(a se vedea punctele 32 și 33)

2.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 39-41, 45 și 50)

3.      Având în vedere importanța rolului pe care mass‑media, în special cea din domeniul audiovizual, îl are în societatea contemporană, era previzibil ca un sprijin mediatic de anvergură al acțiunilor și al politicilor guvernului rus de destabilizare a Ucrainei, exprimat, în special cu ocazia unor emisiuni foarte populare, de o persoană numită prin decret al președintelui Putin în calitate de director al unei agenții de presă calificate drept „întreprindere unitară” a statului rus, să poată fi vizat de criteriul care privește persoanele fizice ce sprijină în mod activ acțiuni sau politici care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

Astfel, conceptul „sprijin activ” nu poate fi înțeles decât în sensul că vizează persoane care, fără a fi ele înseși responsabile de acțiunile și de politicile guvernului rus de destabilizare a Ucrainei și fără a pune ele înseși în aplicare aceste acțiuni sau politici, furnizează o susținere a acestor politici și acțiuni. Criteriul nu vizează orice formă de susținere a guvernului rus, ci vizează formele de susținere care, prin importanța lor cantitativă sau calitativă, contribuie la continuarea acțiunilor și a politicilor acestuia care destabilizează Ucraina. Interpretat, sub controlul instanței Uniunii, în legătură cu obiectivul care constă în a face presiuni asupra guvernului rus pentru ca acesta să pună capăt acțiunilor și politicilor menționate, criteriul pertinent definește astfel în mod obiectiv o categorie circumscrisă de persoane și de entități susceptibile să facă obiectul măsurilor de înghețare a fondurilor. Cu ocazia interpretării acestui criteriu, trebuie să se țină seama de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care recunoaște imposibilitatea ca în redactarea legilor să se atingă o precizie absolută, mai ales în domeniile în care situația variază în funcție de opiniile predominante în societate, și care admite că necesitatea de a evita rigiditatea și de a se adapta la schimbările de situație implică faptul că numeroase legi se servesc de formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Condiția potrivit căreia legea trebuie să definească în mod clar încălcările este îndeplinită atunci când justițiabilul poate ști, pornind de la textul dispoziției în cauză, și, la nevoie, cu ajutorul interpretării sale de către tribunale, care acte și omisiuni îi angajează răspunderea.

(a se vedea punctele 43 și 73-76)

4.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 52)

5.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 61-63)

6.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 66, 67, 69-72, 80-82, 84-88 și 122-125)

7.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 137 și 138)

8.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 139, 145 și 146)

9.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 139 și 151)