Acțiune introdusă la 18 septembrie 2023 – Comisia Europeană/Republica Estonia
(Cauza C-577/23)
Limba de procedură: estona
Părțile
Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: A. Keidel și K. Toomus)
Pârâtă: Republica Estonia
Concluziile reclamantei
Comisia Europeană solicită Curții:
constatarea faptului că, prin neadoptarea sau în orice caz prin necomunicarea către Comisie a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma directivei, Republica Estonia nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 34 din Directiva (UE) 2019/11 a Parlamentului European și a Consiliului din 11decembrie 2018;
obligarea Republicii Estonia la plata către Comisie a unei sume forfetare de 600 de euro pe zi de întârziere începând de la 5 februarie 2021 până la data la care va înceta neîndeplinirea obligațiilor de către statul membru sau, în cazul în care neîndeplinirea obligațiilor persistă, până la data pronunțării hotărârii în prezenta cauză, cu un minim de 168 000 de euro;
în ipoteza în care neîndeplinirea obligațiilor de către statul membru menționată [la prima liniuță] persistă până la data pronunțării hotărârii în prezenta cauză, obligarea Republicii Estonia la plata către Comisie a unei penalități cu titlu cominatoriu în cuantum de 5 220 de euro pe zi începând de la data pronunțării hotărârii în prezenta cauză și până la data executării obligațiilor care decurg din Directiva (UE) 2019/1;
obligarea Republicii Estonia la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
Directiva (UE) 2019/1 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 iulie 2019 instituie norme minime prin intermediul cărora se asigură că autoritățile naționale de concurență dispun de garanții de independență, resurse și competențe în materie de aplicare a legii și de impunere de amenzi, comparabile cu cele ale Comisiei prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1/20031 și care le sunt necesare pentru a fi în măsură să aplice în mod eficace articolele 101 și 102 din TFUE, astfel încât concurența să nu fie denaturată pe piața internă și consumatorii și întreprinderile să nu fie dezavantajați de legislația și măsurile naționale care împiedică autoritățile naționale de concurență să fie organisme eficace de aplicare a legii. Articolul 34 alineatul (1) din Directiva (UE) 2019/1 prevede că directiva trebuie transpusă în legislația națională până la 4 februarie 2021, iar statele membre trebuie să informeze de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Republica Estonia nu a respectat această obligație. În consecință, la 18 martie 2021, Comisia a adresat Republicii Estonia o scrisoare de punere în întârziere. Republica Estonia a răspuns la scrisoarea de punere în întârziere prin scrisorile din 15 iunie 2021 și din 12 decembrie 2021 și explică faptul că întârzierea punerii în aplicare a Directivei (UE) 2019/1 se datorează împrejurării că transpunerea necesită o reformă globală a legislației procedurale estoniene existente și dezincriminarea interdicțiilor de cooperare între întreprinderi. La 29 septembrie 2022, Comisia a adresat Republicii Estonia un aviz motivat, la care Republica Estonia a răspuns prin scrisoarea din 29 noiembrie 2022, în care a recunoscut că nu a transpus în termen Directiva (UE) 2019/1 și a reiterat motivele menționate mai sus pentru întârzierea în transpunerea directivei, subliniind totodată necesitatea unei reforme fundamentale a dreptului procedural estonian.
Directiva (UE) 2019/1 a fost adoptată în conformitate cu procedura legislativă ordinară, astfel încât cauza intră în domeniul de aplicare al articolul 260 alineatul (3) din TFUE. Republica Estonia nu și-a îndeplinit obligația care îi revine în temeiul articolului 34 din Directiva (UE) 2019/1 de a adopta actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma acestei directive până la 4 februarie 2021 și de a informa de îndată Comisia cu privire la aceasta. Prin urmare, sunt îndeplinite condițiile de aplicare a articolului 260 alineatul (3) TFUE.
În consecință, Comisia solicită Curții obligarea Republicii Estonia la plata unei sume forfetare și a unei penalități cu titlu cominatoriu în temeiul articolului 260 alineatul (3) TFUE și stabilirea acestor sancțiuni în conformitate cu Comunicarea Comisiei privind sancțiunile financiare în cadrul acțiunilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor1 .
____________
1 Directiva (UE) 2019/1 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind oferirea de mijloace autorităților de concurență din statele membre astfel încât să fie mai eficace în aplicarea legii și privind garantarea funcționării corespunzătoare a pieței interne (JO 2019, L 11, p. 3)
1 JO 2003, L 1, p. 1.
1 JO 2023, C 2, p. 1.