Cauza T‑251/11
Republica Austria
împotriva
Comisiei Europene
„Ajutoare de stat – Electricitate – Ajutor în favoarea întreprinderilor mari consumatoare de energie – Legea austriacă privind energia electrică ecologică – Decizie prin care ajutorul este declarat incompatibil cu piața internă – Noțiunea de ajutor de stat – Resurse de stat – Imputabilitate față de stat – Caracter selectiv – Regulament general de exceptare pe categorii – Exces de putere – Egalitate de tratament”
Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera a cincea) din 11 decembrie 2014
1. Procedură jurisdicțională – Cerere de sesizare a instanței – Cerințe de formă – Expunere sumară a motivelor invocate
[Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 44 alin. (1)]
2. Ajutoare acordate de state – Noțiune – Ajutoare care provin din resurse ale statului – Mecanism de achiziționare obligatorie a energiei electrice ecologice la un preț mai mare decât cel al pieței, în vederea promovării producției acestui tip de energie electrică – Mecanism gestionat de o societate anonimă în temeiul unei concesiuni statale – Finanțare suportată de consumatorii finali – Contribuții ale consumatorilor finali asimilabile unei taxe parafiscale – Măsură care prevede o scutire parțială în favoarea întreprinderilor mari consumatoare de energie – Măsură care implică utilizarea unor resurse de stat
[art. 107 alin. (1) TFUE]
3. Ajutoare acordate de state – Noțiune – Acordare a unor avantaje imputabilă statului – Mecanism de ajutoare instituit prin lege – Includere
[art. 107 alin. (1) TFUE]
4. Ajutoare acordate de state – Noțiune – Acordarea unui avantaj beneficiarilor – Măsuri destinate să compenseze eventuale dezavantaje concurențiale care afectează întreprinderile naționale mari consumatoare de energie în raport cu celelalte întreprinderi consumatoare de energie electrică – Includere
[art. 107 alin. (1) TFUE]
5. Ajutoare acordate de state – Noțiune – Caracter selectiv al măsurii – Derogare de la sistemul fiscal general – Justificare întemeiată pe natura și pe economia sistemului – Sarcina probei
[art. 107 alin. (1) TFUE]
6. Ajutoare acordate de state – Noțiune – Caracterul selectiv al măsurii – Criterii de apreciere – Luare în considerare a unei practici anterioare – Excludere – Încălcarea principiului egalității de tratament – Lipsă
[art. 107 alin. (1) TFUE]
7. Ajutoare acordate de state – Interdicție – Derogări – Ajutoare care pot fi considerate compatibile cu piața internă – Ajutoare pentru protecția mediului – Orientările privind ajutorul de stat pentru protecția mediului – Domeniu de aplicare – Mecanism de achiziționare obligatorie a energiei electrice ecologice la un preț mai mare decât cel al pieței – Finanțare suportată de consumatorii finali sub forma unei taxe asimilabile unei taxe parafiscale – Măsură care prevede o scutire parțială în favoarea întreprinderilor mari consumatoare de energie – Includere
[art. 107 alin. (3) TFUE; Comunicarea 2008/C 82/01 a Comisiei, alin. (58), (59), (70) și (151)]
8. Ajutoare acordate de state – Interdicție – Derogări – Ajutoare care pot fi considerate compatibile cu piața internă – Ajutoare pentru protecția mediului – Orientările privind ajutorul de stat pentru protecția mediului – Ajutoare sub forma unor reduceri sau a unor scutiri de taxe de mediu – Reduceri ale unor taxe de mediu care fac parte din fiscalitatea nearmonizată – Examinare de către Comisie a necesității și a proporționalității ajutorului și ale efectelor sale – Acțiune în anulare împotriva deciziei prin care se constată incompatibilitatea ajutorului cu piața internă – Obligații probatorii ale statului membru
[art. 107 alin. (1) TFUE; Comunicarea 2008/C 82/01 a Comisiei, alin. (151)-(159)]
9. Ajutoare acordate de state – Interdicție – Derogări – Categorii de ajutoare, definite prin regulament, care pot fi considerate compatibile cu piața internă – Regulamentul nr. 800/2008 – Scutire prevăzută pentru ajutoare sub forma unor reduceri ale taxelor de mediu – Criterii de aplicare – Taxe armonizate la nivel european
[art. 107alin. (3) TFUE; Regulamentul nr. 800/2008 al Comisiei, art. 25]
1. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctele 26-31)
2. În ceea ce privește examinarea, prin prisma articolului 107 alineatul (1) TFUE, a unei măsuri naționale destinate să încurajeze producția de energie electrică ecologică garantând, pe de o parte, fiecărui producător de energie electrică ecologică achiziționarea la un preț fix, care este mai mare decât prețul energiei electrice pe piață, a cantității totale de energie electrică de acest tip, prevăzând în același timp, pe de altă parte, un transfer al costurilor suportate astfel de furnizorii de energie electrică asupra consumatorilor de energie electrică prin intermediul unui preț suplimentar obligatoriu aferent achiziționării de energie electrică ecologică, Comisia nu a săvârșit nicio eroare prin aprecierea faptului că avantajul prevăzut în favoarea întreprinderilor mari consumatoare de energie care au dreptul să li se acorde, la cerere, o scutire de obligația de cumpărare de energie ecologică în schimbul plății unei sume compensatorii implica utilizarea unor resurse de stat, chiar dacă acest mecanism de ajutor este gestionat de un centru de reglementare a energiei electrice ecologice, executarea misiunilor acestuia făcând obiectul unei concesiuni acordate unei societăți anonime de drept privat deținute în proporție de 50,4 % de acționari sub control privat.
Astfel, societatea anonimă menționată este însărcinată prin legea națională să gestioneze sistemul de ajutoare pentru producția de energie electrică din surse regenerabile. Sistemul prevăzut de respectiva lege poate fi definit ca reprezentând o concesiune de stat, fondurile în cauză fiind plătite exclusiv în scopuri de interes public, definite de legiuitorul național. În plus, prețul suplimentar obligatoriu aferent achiziționării de energie electrică ecologică poate fi asimilat unei taxe parafiscale care afectează energia electrică, care este stabilită de o autoritate publică, în scopuri de interes public și potrivit unui criteriu obiectiv. Prin urmare, sumele în cauză pot fi calificate drept fonduri având ca origine o resursă de stat, asimilabilă unei taxe parafiscale.
Pe de altă parte, deși organismul însărcinat cu administrarea sistemului de ajutoare pentru producția de energie electrică din surse regenerabile se prezintă sub forma unei societăți anonime de drept privat în cadrul concesiunii pentru executarea misiunilor care revin centrului de reglementare a energiei electrice ecologice, acțiunea acestui organism nu este cea a unei entități economice care acționează în mod liber pe piață în scopul de a obține profit, ci o acțiune delimitată de legiuitorul național care a circumscris‑o la executarea concesiunii în cauză. În această privință, existența unui control strict al concordanței acțiunilor organismului menționat cu cadrul legislativ prevăzut, efectuat de diferite organisme de stat la mai multe niveluri, sprijină concluzia că organismul respectiv nu acționează în nume propriu și în mod liber, ci ca administrator, executând o concesiune, al unui ajutor acordat prin intermediul unor fonduri de stat.
În aceste împrejurări, în mod întemeiat a afirmat Comisia că avantajul prevăzut în favoarea întreprinderilor mari consumatoare de energie echivalează, în speță, cu o sarcină suplimentară pentru stat, în măsura în care orice reducere a cuantumului taxei, pe care acestea o datorează, poate fi considerată ca generând pierderi de venituri ale statului.
(a se vedea punctele 67, 68, 70, 72, 75, 76 și 83)
3. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctele 85-87)
4. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctele 94 și 111-116)
5. Noțiunea de ajutor de stat nu are în vedere măsurile de stat care introduc o diferențiere între întreprinderi și sunt, prin urmare, a priori selective, dacă această diferențiere rezultă din natura sau din economia sistemului din care fac parte. În schimb, scutiri fiscale care ar rezulta dintr‑un obiectiv străin sistemului de impozitare din care fac parte nu pot eluda condițiile care decurg din articolul 107 alineatul (1) TFUE.
Pe de altă parte, pentru a aprecia caracterul selectiv al avantajului acordat printr‑o măsură fiscală, determinarea cadrului de referință are o importanță deosebită, întrucât existența însăși a unui avantaj nu poate fi dovedită decât în raport cu o impozitare denumită „normală”. Astfel, calificarea unei măsuri fiscale naționale drept „selectivă” presupune, într‑o primă etapă, identificarea și examinarea prealabilă a regimului fiscal comun sau „normal” aplicabil în statul membru în cauză. În raport cu acest regim fiscal comun sau „normal” trebuie, într‑o a doua etapă, să se aprecieze și să se stabilească eventualul caracter selectiv al avantajului conferit prin măsura fiscală în cauză, demonstrând că aceasta derogă de la sistemul comun respectiv în măsura în care introduce diferențieri între operatorii care se găsesc, în privința obiectivului atribuit sistemului fiscal al statului membru respectiv, într‑o situație de drept și de fapt comparabilă.
În acest context, revine statului membru care a introdus o diferențiere între întreprinderi în materie de sarcini fiscale obligația de a demonstra că aceasta se justifică efectiv prin natura și prin economia sistemului în cauză.
(a se vedea punctele 96, 97 și 117)
6. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctele 123-130)
7. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctele 155-165)
8. În ceea ce privește ajutoarele de stat acordate sub formă de reduceri sau de scutiri de taxe de mediu, reiese din alineatul (152) și următoarele din Orientările privind ajutorul de stat pentru protecția mediului orientări că acestea din urmă prevăd două tipuri de examinare a compatibilității cu piața comună a reducerilor de taxe de mediu, în special în funcție de existența sau de lipsa unei armonizări a taxelor în cauză și de respectarea nivelului minim comunitar de taxare.
În ceea ce privește, mai exact, ajutoarele sub forma unor reduceri ale taxelor de mediu care fac parte din fiscalitatea nearmonizată, reiese din alineatele (154)-(159) din orientările menționate că Comisia se sprijină pe informațiile furnizate de statele membre ale Uniunii pentru a evalua regimurile fiscale în cauză, în scopul de a analiza în special necesitatea și proporționalitatea ajutorului și efectele sale în sectoarele economice în cauză.
În ipoteza în care Comisia concluzionează, având în vedere elementele de care dispune, că ajutorul acordat sub forma unei reduceri de taxe de mediu este incompatibil cu piața internă, revine statului membru sarcina să demonstreze că ajutorul menționat trebuia să fie scutit. Pentru a stabili că a fost săvârșită o eroare vădită de către Comisie în aprecierea faptelor, de natură să justifice anularea deciziei atacate, elementele de probă prezentate de statul membru trebuie să fie suficiente pentru a lipsi de plauzibilitate aprecierile faptelor reținute în decizia menționată.
(a se vedea punctele 167 și 178-180)
9. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctele 200-203)