HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a opta)

23 mai 2019(*)

„Concurență – Concentrări – Piața neerlandeză a serviciilor de televiziune și a serviciilor de telecomunicații – Societate în comun cu funcționalitate deplină – Decizie prin care concentrarea este declarată compatibilă cu piața internă și cu Acordul privind SEE – Angajamente – Piață relevantă – Efecte verticale – Eroare vădită de apreciere – Obligația de motivare”

În cauza T‑370/17,

KPN BV, cu sediul în Haga (Țările de Jos), reprezentată de P. van Ginneken și de G. Béquet, avocați,

reclamantă,

împotriva

Comisiei Europene, reprezentată de H. van Vliet, de G. Conte, de J. Szczodrowski și de F. van Schaik, în calitate de agenți,

pârâtă,

susținută de

VodafoneZiggo Group Holding BV, cu sediul în Amsterdam (Țările de Jos),

Vodafone Group plc, cu sediul în Newbury (Regatul Unit),

și de

Liberty Global Europe Holding BV, cu sediul în Amsterdam,

reprezentate de W. Knibbeler, de E. Raedts și de A. Pliego Selie, avocați,

interveniente,

având ca obiect o cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se urmărește anularea Deciziei C(2016) 5165 final a Comisiei din 3 august 2016 prin care se declară compatibilă cu piața internă și cu Acordul privind SEE operațiunea de concentrare vizând dobândirea de către Vodafone Group și de către Liberty Global Europe Holding a controlului comun asupra unei societăți în comun cu funcționalitate deplină (cazul COMP/M.7978 – Vodafone – Liberty Global – Dutch JV),

TRIBUNALUL (Camera a opta),

compus din domnul A. M. Collins (raportor), președinte, doamna M. Kancheva și domnul R. Barents, judecători,

grefier: doamna N. Schall, administrator,

având în vedere faza scrisă a procedurii și în urma ședinței din 29 noiembrie 2018,

pronunță prezenta

Hotărâre

 Istoricul litigiului

 Entitățile implicate

1        Reclamanta, KPN BV, este activă în sectorul rețelelor de cablu destinate furnizării serviciilor de televiziune, de internet de mare viteză, de telefonie fixă și de telecomunicații mobile în Țările de Jos.

2        Vodafone Group plc este un grup internațional de telecomunicații care este activ în sectorul serviciilor de telecomunicații mobile în Țările de Jos prin intermediul Vodafone Libertel BV (denumită în continuare „Vodafone”). Pe de altă parte, Vodafone este activ și în sectorul serviciilor de televiziune, de internet de mare viteză și de telefonie fixă prin intermediul rețelei reclamantei.

3        Liberty Global Europe Holding BV (denumită în continuare „Liberty Global”), care face parte din grupul internațional Liberty Global plc, este un operator de cablu care deține și administrează rețele de cablu destinate furnizării serviciilor de televiziune, de internet de mare viteză și de telefonie fixă în Țările de Jos. Aceasta furnizează de asemenea servicii de telecomunicații mobile clienților săi din rețeaua fixă prin intermediul rețelei Vodafone.

 Procedura administrativă

4        La 14 iunie 2016, Vodafone și Liberty Global (denumite în continuare „părțile care au făcut notificarea”) au notificat Comisiei Europene, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (JO 2004, L 24, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 201), un proiect de concentrare constând în dobândirea controlului comun asupra unei societăți în comun cu funcționalitate deplină nou‑constituite, căreia părțile care au făcut notificarea urmau să îi transfere activitățile lor comerciale din Țările de Jos. În urma concentrării, fiecare dintre părțile care au făcut notificarea urma să dețină 50 % din acțiunile societății în comun și să aibă aceleași drepturi de vot și aceleași drepturi de a numi administratorii din consiliul de supraveghere.

5        Pentru a înlătura îndoielile grave identificate de Comisie în timpul fazei inițiale de examinare, la 12 iulie 2016, părțile care au făcut notificarea au propus unele angajamente în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul nr. 139/2004.

6        Comisia a supus aceste angajamente inițiale unei consultări a pieței. Ținând seama de rezultatul acestei consultări și de analiza Comisiei privind angajamentele propuse, la 26 iulie 2016, părțile care au făcut notificarea au propus angajamentele lor definitive.

 Decizia atacată

7        La 3 august 2016, Comisia a adoptat Decizia C(2016) 5165 final prin care se declară compatibilă cu piața internă și cu Acordul privind SEE operațiunea de concentrare vizând dobândirea de către Vodafone Group și de către Liberty Global Europe Holding a controlului comun asupra unei societăți în comun cu funcționalitate deplină (cazul COMP/M.7978 – Vodafone – Liberty Global – Dutch JV, denumită în continuare „decizia atacată”).

 Delimitarea piețelor relevante

8        Potrivit deciziei atacate, operațiunea preconizată ar combina activitățile părților care au făcut notificarea în Țările de Jos. Din decizia menționată reiese că Comisia a considerat că operațiunea preconizată ar genera anumite suprapuneri orizontale și relații verticale între activitățile părților pe un anumit număr de piețe de‑a lungul lanțului de distribuție a conținutului de televiziune și al furnizării serviciilor de telecomunicații (telefonie fixă și mobilă și internet de mare viteză) în Țările de Jos.

9        În scopul delimitării piețelor relevante, în ceea ce privește piețele legate de serviciile de televiziune, Comisia a stabilit o distincție între următoarele piețe, considerate, toate, ca fiind de întindere națională din punct de vedere geografic:

–        piața acordării de licențe și a achiziționării de drepturi de teledifuzare de conținut de televiziune;

–        piața furnizării și a achiziționării angro de canale de televiziune;

–        piața furnizării cu amănuntul de servicii de televiziune.

10      În primul rând, în ceea ce privește piața acordării de licențe și a achiziționării de drepturi de teledifuzare de conținut de televiziune, Comisia a considerat că aceasta putea să facă obiectul unor segmentări suplimentare, și anume între drepturi privind televiziunea cu acces liber și drepturi privind televiziunea cu plată, între drepturi de teledifuzare lineară și nelineară, precum și al unei segmentări în funcție de fereastra de difuzare, de conținutul premium și non‑premium și de tipul de conținut, și anume filme, sport etc.

11      În al doilea rând, în ceea ce privește piața furnizării și a achiziționării angro de canale de televiziune, Comisia a considerat că și aceasta putea să facă obiectul unor segmentări suplimentare, și anume între canale de televiziune cu acces liber și canale de televiziune cu plată, între canale de televiziune cu plată de bază și canale de televiziune cu plată premium, între canale de televiziune de cinema premium cu plată și canale de televiziune sportive premium cu plată, și în funcție de infrastructurile de distribuție. În ceea ce privește însă aceste alte segmentări, în special cele în canale de televiziune de cinema premium cu plată și canale de televiziune sportive premium cu plată, Comisia a considerat că aspectul dacă piața trebuia să fie segmentată și mai mult putea să rămână nesoluționat, dat fiind că operațiunea preconizată nu prezenta nicio problemă legată de concurență, indiferent care are fi segmentarea pieței. În special, în ceea ce privește canalele de televiziune sportive premium cu plată, Comisia a arătat în considerentul (176) al deciziei atacate că, potrivit unor respondenți la studiul de piață realizat de Comisie, canalele Ziggo Sport Totaal și Fox Sports se aflau în competiție pentru o clientelă și un conținut similare și erau pe cale să devină chiar substitute. Trebuie să se facă distincție între canalul Ziggo Sports Totaal și canalul Ziggo Sport, un canal care difuzează mai puțin conținut sportiv decât canalul Ziggo Sports Totaal, oferit de Liberty Global numai abonaților săi, în mod gratuit.

12      În al treilea rând, în ceea ce privește piața furnizării cu amănuntul a serviciilor de televiziune, Comisia a considerat că problema unei segmentări suplimentare între serviciile de televiziune cu acces liber și serviciile de televiziune cu plată, precum și între serviciile de televiziune cu plată lineară și nelineară putea să rămână nesoluționată, dat fiind că aprecierea operațiunii preconizate ar rămâne aceeași. În ceea ce privește o eventuală segmentare în funcție de tehnologiile de distribuire utilizate, Comisia a prezentat unele indicații că furnizarea cu amănuntul a serviciilor de televiziune prin intermediul tehnologiilor mobile (3G și 4G) nu poate substitui alte tehnologii de distribuție, și anume televiziunea analogă terestră, cablul, televiziunea prin internet (sau „IPTV”, în limba engleză) și prin satelit. Aceasta a considerat însă că problema respectivă putea să rămână nesoluționată, dat fiind că aprecierea operațiunii preconizate ar rămâne aceeași.

13      Pe de altă parte, Comisia a formulat o serie de considerații cu privire la piețele furnizării cu amănuntul a serviciilor de telefonie fixă, de telefonie mobilă și de acces la internet, precum și cu privire la alte piețe învecinate, care nu prezintă relevanță pentru prezentul litigiu.

14      În sfârșit, în decizia atacată, Comisia a examinat dacă pachetele de servicii „multiple play” furnizate cu amănuntul consumatorilor finali, respectiv pachetele care includ cel puțin două tipuri de servicii dintre serviciile de telefonie mobilă, de telefonie fixă, de acces la internet și de televiziune, constituiau în sine piețe distincte ale fiecăruia dintre serviciile subiacente. Comisia a arătat că serviciile „multiple play” erau foarte populare și că pachetul de servicii fixe „triple play”, și anume de servicii de telefonie fixă, de acces la internet și de televiziune, era cel mai popular. Cu toate acestea, Comisia a considerat că problema delimitării exacte a pieței putea să rămână nesoluționată, dat fiind că, în orice caz, operațiunea preconizată genera îndoieli grave.

 Efectele concentrării asupra concurenței

15      În ceea ce privește analiza efectelor operațiunii preconizate asupra concurenței, Comisia a examinat efectele orizontale, verticale și de conglomerat asupra concurenței, precum și efectele coordonate.

–       Efectele orizontale

16      În cadrul analizei sale privind efectele orizontale asupra concurenței, în primul rând, în ceea ce privește piața acordării de licențe și a achiziționării de drepturi de teledifuzare de conținut de televiziune, Comisia a arătat în decizia atacată că numai Liberty Global era activă pe această piață din perspectiva cererii, în calitate de cumpărătoare, în timp ce Vodafone nici nu deținea, nici nu achiziționa drepturi în mod direct. Prin urmare, potrivit Comisiei, nu ar exista nicio creștere a puterii de cumpărare ca rezultat al operațiunii preconizate.

17      În al doilea rând, în ceea ce privește piața furnizării și a achiziționării angro de canale de televiziune, din perspectiva ofertei, Comisia a arătat în decizia atacată că numai Liberty Global era activă pe această piață, având cote de piață mai mici de 40 % în toate segmentele posibile și în special cote de piață mai mici de 10 % pe piața furnizării angro de canale de televiziune sportive premium cu plată. Dat fiind că Vodafone nu este activă ca furnizor angro de canale de televiziune cu plată, operațiunea preconizată nu genera nicio suprapunere orizontală.

18      Pe piața furnizării și a achiziționării angro de canale de televiziune, din perspectiva cererii, Comisia a constatat că părțile care au făcut notificarea erau active în calitate de cumpărătoare de canale în vederea includerii acestora în oferta lor de servicii de televiziune cu amănuntul. În această privință, Comisia a arătat că Vodafone avea o prezență modestă, cu cote de piață mai mici de 5 %, și că Liberty Global avea cote de piață cuprinse între 40 % și 60 %, în funcție de segmentul de piață. În special, Comisia a arătat în decizia atacată că, pe eventuala piață a achiziționării angro de canale de televiziune sportive premium cu plată, entitatea rezultată din concentrare ar avea cote de piață între 40 % și 50 %. În pofida existenței unei suprapuneri orizontale, Comisia a considerat că nu ar exista nicio creștere a puterii de cumpărare ca rezultat al operațiunii preconizate, în special din cauza faptului că cota de piață a Vodafone era minimă. Prin urmare, Comisia a concluzionat că operațiunea preconizată nu genera nicio problemă de concurență pe această piață.

19      În al treilea rând, Comisia a considerat că operațiunea preconizată genera îndoieli grave cu privire la eventualele piețe ale pachetelor de servicii fixe și de servicii fixe‑mobile „multiple play”, în special din cauza eliminării Vodafone, un concurent semnificativ pe aceste piețe concentrate.

–       Efectele verticale

20      În cadrul analizei sale cu privire la efectele verticale, Comisia a examinat dacă operațiunea preconizată putea să producă efecte de blocare a accesului sau a clienților („input or client foreclosure”, în limba engleză).

21      În ceea ce privește riscul de blocare a accesului pe piața furnizării și a achiziționării angro de canale de televiziune cu plată, în primul rând, Comisia a examinat dacă operațiunea preconizată cauza modificări ale capacității entității rezultate din concentrare de a se angaja într‑o strategie de blocare privind canalul său Ziggo Sport Totaal, în al doilea rând, ea a examinat interesul acesteia pentru a face acest lucru și, în al treilea rând, ea a examinat dacă acest fapt putea avea efecte negative asupra concurenței, în special asupra pieței din aval a furnizării cu amănuntul de pachete de servicii fixe‑mobile „multiple play”. În această privință, Comisia a arătat că Liberty Global controla Ziggo Sport Totaal înaintea operațiunii și că, prin urmare, singura modificare rezultată din aceasta era adăugarea rețelei mobile și a clientelei în esență mobile a Vodafone, ținând seama de cesionarea activităților fixe ale Vodafone în Țările de Jos în urma angajamentelor. Pentru acest motiv, Comisia și‑a concentrat analiza pe riscul de blocare a accesului la Ziggo Sport Totaal în rețelele mobile.

22      În primul rând, în ceea ce privește capacitatea de blocare, care necesită o putere de piață semnificativă în amonte, Comisia a arătat că cota de piață a Liberty Global din punctul de vedere al veniturilor pe piața furnizării angro de canale de televiziune era mai mică de 10 %, chiar și în ipoteza segmentelor de piață celor mai restrânse, în special pe eventuala piață a furnizării de canale de televiziune sportive premium cu plată. În această privință, Comisia a arătat că clienții aveau acces la canale premium alternative precum Fox Sports, adăugând că și alte canale exercitau o anumită presiune concurențială, precum BBC One HD, RTL, Veronica HD și Eurosport. Potrivit majorității respondenților la studiul de piață, Ziggo Sport Totaal ar difuza conținut indispensabil („must‑have content”, în limba engleză) pentru furnizorii de servicii de televiziune cu amănuntul, iar acesta nu este singurul canal care difuzează conținut indispensabil. Pe de altă parte, potrivit acestor respondenți, Fox Sports ar avea o ofertă de conținut la fel de atractivă – sau chiar mai atractivă – ca cea a Ziggo Sport Totaal, fapt care ar fi demonstrat de numărul semnificativ superior de abonați la Fox Sports, chiar dacă acesta este mai scump. Mai mult, potrivit deciziei atacate, majoritatea respondenților la studiu considerau că era esențial ca furnizorii de servicii de televiziune cu amănuntul să ofere cel puțin un canal de televiziune sportiv premium cu plată, în timp ce doar o minoritate considera că era necesară oferirea tuturor canalelor de televiziune sportive premium cu plată disponibile în Țările de Jos.

23      Pe baza acestor considerații, precum și ținând seama de numărul foarte mic de abonați la Ziggo Sport Totaal, respectiv aproximativ 3 % din totalul abonaților la canale de televiziune cu plată în Țările de Jos, Comisia a pus în discuție faptul că acest canal poate fi considerat indispensabil pentru o concurență efectivă pe piața din aval a furnizării cu amănuntul a serviciilor de televiziune. Prin urmare, aceasta a concluzionat că entitatea rezultată din operațiune nu ar avea capacitatea de a se angaja într‑o strategie de blocare privind Ziggo Sport Totaal.

24      În al doilea rând, Comisia a evidențiat faptul că interesul de a se angaja într‑o strategie de blocare a Ziggo Sport Totaal depindea de problema dacă aceasta ar fi profitabilă din punct de vedere economic. Aceasta ar fi situația, în special, dacă pierderea veniturilor rezultate din vânzările Ziggo Sport Totaal neefectuate către furnizori concurenți din amonte ar fi compensată de o creștere a abonamentelor din aval. Potrivit Comisiei, această ipoteză nu era plauzibilă în lipsa unor indicații privind existența unui număr suficient de clienți pentru care disponibilitatea Ziggo Sport Totaal pe dispozitivul lor mobil este atât de importantă încât să determine eventuala schimbare a furnizorului.

25      În al treilea rând, în decizia atacată, Comisia a considerat că este improbabil ca o eventuală strategie de blocare să poată avea efecte negative semnificative asupra concurenței pe piața din aval, din cauza disponibilității altor canale de televiziune sportive premium cu plată cu un conținut atractiv, în special a Fox Sports. În plus, în decizia atacată, Comisia a arătat că aproximativ 3 % dintre abonații la serviciile de televiziune cu plată erau abonați la Ziggo Sport Totaal. În sfârșit, ea a evidențiat că, chiar dacă consumul de conținut audiovizual pe dispozitive mobile a crescut în ultimul timp, unele documente interne ale Vodafone demonstrau că acest consum rămâne foarte scăzut, sub 3 % din consumul total de servicii de televiziune, iar aceasta cu atât mai mult atunci când este vorba despre urmărirea televiziunii în direct și, în special, a unor evenimente sportive în direct. Astfel, numai 12 % dintre consumatorii care utilizează un dispozitiv mobil pentru a accesa conținut audiovizual urmăresc televiziunea în direct. Pe de altă parte, potrivit unui studiu independent, în ultimul trimestru al anului 2015 doar 4 % dintre abonații la Ziggo Sport Totaal urmăreau acest canal pe dispozitivele lor mobile.

26      Având în vedere aceste considerații, Comisia a concluzionat în decizia atacată că o strategie de blocare a accesului cu efecte negative semnificative asupra concurenței era improbabilă.

27      În sfârșit, în decizia atacată, Comisia a considerat că o strategie de blocare a clienților era de asemenea improbabilă, pentru motive care nu prezintă relevanță pentru prezentul litigiu.

–       Efectele de conglomerat și efectele coordonate

28      În decizia atacată, Comisia a concluzionat că operațiunea preconizată nu ar produce efecte de conglomerat anticoncurențiale. În realitate, consumatorii ar fi avantajați de o concurență sporită pe piața pachetelor de servicii fixe‑mobile între entitatea rezultată din concentrare și reclamantă.

29      În ceea ce privește analiza efectelor coordonate ale operațiunii, Comisia a considerat că operațiunea preconizată nu genera îndoieli grave.

 Creșteri ale eficienței, angajamente și concluzie

30      În decizia atacată, Comisia a considerat că pretinsele creșteri ale eficienței invocate de părțile care au făcut notificarea nu erau suficiente pentru a elimina îndoielile sale grave în ceea ce privește compatibilitatea operațiunii.

31      În pofida celor ce precedă, Comisia a concluzionat că angajamentele definitive prezentate de părțile care au făcut notificarea permiteau remedierea problemelor de concurență constatate. În esență, părțile care au făcut notificarea s‑au angajat să cesioneze activitățile fixe ale Vodafone în Țările de Jos pentru a răspunde presiunii concurențiale exercitate de acestea asupra eventualelor piețe ale pachetelor de servicii fixe și fixe‑mobile „multiple play”. Astfel, aceste angajamente structurale ar elimina complet orice suprapunere orizontală între activitățile părților care au făcut notificarea pe aceste eventuale piețe.

32      Având în vedere ceea ce precedă, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (b) și alineatul (2) din Regulamentul nr. 139/2004, Comisia a decis să declare operațiunea de concentrare preconizată compatibilă cu piața internă și cu Acordul privind Spațiul Economic European (SEE), cu condiția respectării integrale a angajamentelor propuse.

 Procedura și concluziile părților

33      Prin cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 12 iunie 2017, reclamanta a introdus prezenta acțiune.

34      Prin înscrisul depus la grefa Tribunalului la 11 septembrie 2017, VodafoneZiggo Group Holding, Vodafone și Liberty Global au formulat o cerere de intervenție în prezenta procedură în susținerea concluziilor Comisiei.

35      Prin Ordonanța din 19 octombrie 2017, președintele Camerei a opta a Tribunalului a admis această intervenție. Intervenientele au depus memoriul în intervenție, iar reclamanta a depus observații cu privire la acesta în termenele acordate.

36      Pledoariile părților și răspunsurile acestora la întrebările orale adresate de Tribunal au fost ascultate în ședința din 29 noiembrie 2018. În ședință, părțile au renunțat la cererile de aplicare a regimului de confidențialitate cu privire la informațiile din dosarul aflat pe rolul Tribunalului.

37      Reclamanta solicită Tribunalului:

–        anularea deciziei atacate;

–        obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

38      Comisia solicită Tribunalului:

–        respingerea acțiunii;

–        obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

39      Intervenientele solicită Tribunalului:

–        respingerea acțiunii;

–        obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

 În drept

40      În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive, întemeiate, primul, pe o eroare vădită de apreciere în ceea ce privește definirea pieței relevante, al doilea, pe o eroare vădită de apreciere în ceea ce privește efectele verticale ale concentrării privind piața furnizării și a achiziționării angro de canale de televiziune sportive premium cu plată, precum și piața din aval a furnizării cu amănuntul a pachetelor de servicii fixe‑mobile „multiple play” și, al treilea, pe o încălcare a obligației de motivare.

 Cu privire la primul motiv, întemeiat pe o eroare vădită de apreciere în ceea ce privește definirea pieței relevante

41      Prin intermediul primului motiv, reclamanta susține că decizia atacată este afectată de o eroare vădită de apreciere în ceea ce privește definirea pieței relevante.

42      Cu titlu introductiv, reclamanta subliniază importanța conținutului sportiv pentru atragerea clienților pe piața furnizării cu amănuntul a serviciilor de televiziune, ceea ce ar explica motivul pentru care lupta pentru drepturile de distribuție exclusivă este în curs de intensificare.

43      Reclamanta susține că în Țările de Jos există numai doi operatori activi pe piața furnizării angro de canale de televiziune sportive premium cu plată din perspectiva ofertei, și anume Liberty Global, cu canalul Ziggo Sport Totaal, și Fox, cu canalul Fox Sports, chiar dacă admite că și canalul Eurosport, care aparține grupului Discovery, oferă conținut sportiv în general de bază. Potrivit reclamantei, Ziggo Sport Totaal și Fox Sports au un conținut unic și exclusiv care este un vector major al abonamentelor. Anumite conținuturi ar fi esențiale pentru consumatori și nu ar putea fi substituite cu alte conținuturi. Spre exemplu, pentru un amator al acestor sporturi, Formula 1 și fotbalul nu ar fi substituibile. În această privință, reclamanta susține că sporturile cele mai urmărite în Țările de Jos sunt campionatul de fotbal neerlandez (Eredivisie), principalele competiții de fotbal naționale și internaționale (Champions League, Premier League engleză și Liga spaniolă) și Formula 1. Potrivit reclamantei, acest tip de conținut trebuie considerat ca fiind indispensabil pentru furnizorii de servicii de televiziune, cu marile evenimente sportive internaționale, precum Jocurile Olimpice, Campionatul Mondial de Fotbal, Campionatul European de Fotbal, Turul Franței și Turul Italiei de ciclism. Prin urmare, ar trebui făcută o segmentare suplimentară a pieței pentru acest conținut.

44      În consecință, nu ar exista substituibilitate între canalele de televiziune sportive premium cu plată Ziggo Sport Totaal și Fox Sports din cauza lipsei de substituibilitate a conținutului sportiv. Potrivit reclamantei, aceste canale sunt complementare și reprezintă elemente esențiale pentru furnizorii de servicii de televiziune cu amănuntul pentru a se asigura o concurență efectivă pe piața din aval.

45      Prin urmare, potrivit reclamantei, furnizorii de servicii de televiziune cu amănuntul care nu pot oferi cele două canale vor fi percepuți de consumatori ca având o ofertă mai puțin interesantă și vor risca să piardă un număr substanțial de abonați. Acest argument ar fi confirmat de o serie de documente anexate la cererea introductivă. În plus, din practica decizională a Comisiei ar rezulta că nu există substituibilitate între sporturi și că evenimentele fotbalistice periodice sunt vectori importanți ai abonamentelor.

46      Reclamanta precizează că, dacă o competiție sportivă indispensabilă este difuzată de un canal, acest canal devine indispensabil pentru a face concurență. Faptul că și alte canale au conținut indispensabil nu înseamnă că primul canal nu este indispensabil, potrivit reclamantei.

47      Reclamanta arată că faptul, recunoscut de Comisie în decizia atacată, că prețul Fox Sports este mai ridicat decât cel al Ziggo Sport Totaal confirmă că aceste canale nu sunt substituibile.

48      Pe de altă parte, în observațiile sale cu privire la memoriul în intervenție, reclamanta susține că, în anul 2012, într‑o procedură de control al concentrărilor în fața autorității de concurență din Țările de Jos, UPC, un operator care face parte din grupul Liberty Global, a afirmat că pentru un furnizor de servicii de televiziune cu amănuntul era indispensabil campionatul de fotbal neerlandez (Eredivisie).

49      În replică, reclamanta arată că motivul pentru care nu a făcut referire în cererea introductivă la considerentele viciate de eroarea vădită de apreciere privind definirea pieței relevante este acela că decizia atacată nu cuprinde practic nicio analiză a pieței conținutului sportiv. În orice caz, în cadrul primului motiv invocat în cererea introductivă, reclamanta ar fi menționat explicit o serie de considerente care figurează la punctul din decizia atacată referitor la analiza concurențială.

50      În plus, eroarea vădită de apreciere care afectează decizia atacată în ceea ce privește definirea pieței relevante ar fi avut consecințe pentru analizarea efectelor concentrării asupra concurenței pe piața din aval.

51      În sfârșit, în ședință, reclamanta a precizat că, în opinia sa, canalele de televiziune sportive premium cu plată Ziggo Sport Totaal și Fox Sports constituiau câte o piață distinctă.

52      Comisia, susținută de interveniente, contestă argumentele prezentate de reclamantă.

53      Cu titlu introductiv, trebuie amintit că, potrivit articolului 76 litera (d) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, cererea introductivă cuprinde motivele și argumentele invocate, precum și o expunere sumară a motivelor menționate.

54      Potrivit unei jurisprudențe constante, independent de orice aspect de natură terminologică, această expunere trebuie să fie suficient de clară și de precisă pentru a permite pârâtului să își pregătească apărarea, iar Tribunalului să se pronunțe asupra acțiunii, dacă este cazul fără a trebui să solicite alte informații. Astfel, în vederea garantării securității juridice și a bunei administrări a justiției, este necesar, pentru ca o acțiune să fie admisibilă, ca elementele esențiale de fapt și de drept pe care se întemeiază aceasta să reiasă, cel puțin în mod sumar, dar coerent și comprehensibil, din chiar textul cererii introductive (a se vedea Hotărârea din 6 octombrie 2015, Corporación Empresarial de Materiales de Construcción/Comisia, T‑250/12, EU:T:2015:749, punctul 101 și jurisprudența citată).

55      În speță, reclamanta susține în esență că Comisia a săvârșit o eroare vădită de apreciere atunci când a considerat că Ziggo Sport Totaal și Fox Sports erau active pe aceeași piață, și anume pe piața furnizării și a achiziționării angro de canale de televiziune sportive premium cu plată, întrucât conținutul sportiv pe care acestea îl propun nu este substituibil. Acest lucru reiese printre altele din cuprinsul punctului 28 din cererea introductivă și este confirmat, de altfel, la punctul 29 din memoriul în replică, în care reclamanta precizează că critica sa privește lipsa unei segmentări suplimentare a pieței menționate.

56      Prin urmare, este necesar să se concluzioneze că cererea introductivă îndeplinește cerințele minime ale articolului 76 litera (d) din Regulamentul de procedură, în sensul jurisprudenței citate la punctul 54 de mai sus. Pe de altă parte, trebuie să se constate că Comisia a fost în măsură să identifice argumentele invocate de reclamantă pentru a le contesta în înscrisurile sale. Prin urmare, obiecțiile formulate de Comisie cu privire la admisibilitatea primului motiv trebuie să fie respinse.

57      În ceea ce privește examinarea temeiniciei primului motiv, trebuie amintit că, referitor la aplicarea normelor care guvernează controlul concentrărilor, definirea corespunzătoare a pieței relevante este o condiție necesară și prealabilă pentru aprecierea efectelor asupra concurenței ale concentrării care a fost notificată (Hotărârea din 31 martie 1998, Franța și alții/Comisia, C‑68/94 și C‑30/95, EU:C:1998:148, punctul 143, Hotărârea din 6 iunie 2002, Airtours/Comisia, T‑342/99, EU:T:2002:146, punctul 19, și Hotărârea din 7 mai 2009, NVV și alții/Comisia, T‑151/05, EU:T:2009:144, punctul 51).

58      Potrivit unei jurisprudențe constante, normele de fond privind controlul concentrărilor și în special cele referitoare la evaluarea concentrărilor, precum articolul 2 din Regulamentul nr. 139/2004, conferă Comisiei o anumită putere discreționară, mai ales în ceea ce privește aprecierile de ordin economic. În consecință, controlul instanței Uniunii asupra exercitării unei astfel de competențe, care este esențial în definirea normelor în materie de concentrări, trebuie efectuat ținându‑se cont de marja de apreciere care este implicită pentru normele cu caracter economic care fac parte din regimul concentrărilor (Hotărârea din 31 martie 1998, Franța și alții/Comisia, C‑68/94 și C‑30/95, EU:C:1998:148, punctele 223 și 224, Hotărârea din 6 iunie 2002, Airtours/Comisia, T‑342/99, EU:T:2002:146, punctul 64, și Hotărârea din 7 mai 2009, NVV și alții/Comisia, T‑151/05, EU:T:2009:144, punctul 53).

59      În particular, în măsura în care implică aprecieri economice complexe din partea Comisiei, definiția pieței relevante ar putea face obiectul numai al unui control restrâns al instanței Uniunii (Hotărârea din 17 septembrie 2007, Microsoft/Comisia, T‑201/04, EU:T:2007:289, punctul 482, și Hotărârea din 7 mai 2009, NVV și alții/Comisia, T‑151/05, EU:T:2009:144, punctul 53).

60      Totuși, deși Comisia dispune de o marjă de apreciere în materie economică, aceasta nu înseamnă că instanța Uniunii trebuie să se abțină să controleze modul în care Comisia a interpretat datele de natură economică. Astfel, instanța Uniunii trebuie nu numai să verifice exactitatea materială a elementelor de probă invocate, fiabilitatea și coerența acestora, ci și să controleze dacă aceste elemente constituie ansamblul datelor pertinente care trebuie luate în considerare pentru aprecierea unei situații complexe și dacă sunt de natură să susțină concluziile deduse (Hotărârea din 17 septembrie 2007, Microsoft/Comisia, T‑201/04, EU:T:2007:289, punctul 482, și Hotărârea din 7 mai 2009, NVV și alții/Comisia, T‑151/05, EU:T:2009:144, punctul 54).

61      Potrivit secțiunii 6 a formularului CO privind notificarea unei concentrări în temeiul Regulamentului privind concentrările, care figurează în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 802/2004 al Comisiei din 7 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului nr. 139/2004 (JO 2004, L 133, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 2, p. 3), care face trimitere la Comunicarea Comisiei privind definirea pieței relevante în sensul dreptului comunitar al concurenței (JO 1997, C 372, p. 5, Ediție specială, 08/vol. 3, p. 60, denumită în continuare „comunicarea privind definirea pieței relevante”), piețele relevante ale produselor cuprind toate produsele și/sau serviciile considerate interschimbabile sau substituibile de către consumator datorită caracteristicilor produselor, prețurilor și utilizării lor.

62      Din cuprinsul punctului 15 din comunicarea privind definirea pieței relevante reiese că analizarea substituției la nivelul cererii atrage după sine o determinare a gamei de produse considerate de consumator substituibile.

63      Potrivit punctului 17 din comunicarea menționată, întrebarea care se pune este aceea dacă clienții părților s‑ar orienta spre produse substituibile ușor accesibile sau spre furnizori situați într‑o zonă diferită, în cazul unei creșteri mici (de la 5 % la 10 %), dar permanente, a prețurilor relative pentru produsele respective din zona în cauză.

64      Argumentele invocate de reclamantă în cadrul primului motiv trebuie analizate în lumina acestei considerații.

65      După cum reiese din cuprinsul punctului 55 de mai sus, în esență, reclamanta critică lipsa unei segmentări suplimentare a pieței furnizării și a achiziționării angro de canale de televiziune sportive premium cu plată. În opinia sa, canalele Ziggo Sport Totaal și Fox Sports nu sunt substituibile din cauza lipsei de substituibilitate a conținutului sportiv pe care îl difuzează și, prin urmare, ar trebui să fie considerate ca reprezentând piețe distincte. În realitate, fiecare dintre aceste canale ar constitui în sine o piață distinctă.

66      În această privință, trebuie amintit că, potrivit considerentelor (158)-(163) ale deciziei atacate, piața furnizării și a achiziționării angro de canale de televiziune sportive premium cu plată este compusă, din perspectiva ofertei, din furnizorii de canale de televiziune care achiziționează sau produc conținut audiovizual și îl combină în canale de televiziune și, din perspectiva cererii, din furnizorii cu amănuntul de servicii de televiziune care achiziționează drepturi asupra canalelor pentru a le difuza utilizatorilor finali.

67      Din considerentul (162) al deciziei atacate reiese că Liberty Global este activă pe această piață atât din perspectiva ofertei, prin furnizarea către terți a Ziggo Sport Totaal, cât și din perspectiva cererii, prin achiziționarea drepturilor asupra canalelor pentru a le include în oferta sa de servicii de televiziune cu amănuntul. În ceea ce privește Vodafone, potrivit considerentului (163) al deciziei atacate, aceasta este activă pe piața respectivă numai din perspectiva cererii.

68      După cum s‑a arătat la punctele 61 și 63 de mai sus, problema dacă două produse sau servicii fac parte din aceeași piață presupune să se stabilească, în primul rând din punctul de vedere al clientului, dacă sunt considerate ca fiind interschimbabile sau substituibile datorită caracteristicilor lor, prețului lor și utilizării căreia îi sunt destinate.

69      În speță, în ceea ce privește piața furnizării și a achiziționării angro de canale de televiziune sportive premium cu plată, cererea sau, cu alte cuvinte, clientela este compusă din furnizorii cu amănuntul de servicii de televiziune care încorporează aceste canale în oferta lor adresată consumatorilor finali, după cum s‑a arătat la punctul 66 de mai sus.

70      Trebuie arătat că, potrivit considerentului (176) al deciziei atacate, un anumit număr de respondenți la studiul de piață au precizat că canalele Ziggo Sport Totaal și Fox Sports se aflau în competiție pentru o clientelă și un conținut similare și erau pe cale să devină chiar substitute. În plus, potrivit considerentului (500) al deciziei atacate, Comisia a arătat că clienții, și anume furnizorii cu amănuntul, aveau acces la un anumit număr de canale de televiziune sportive premium cu plată, în special la Fox Sports, ca alternativă la Ziggo Sport Totaal. În plus, din considerentul (502) al deciziei atacate reiese că majoritatea respondenților la studiul de piață consideră că Fox Sports are o ofertă de conținut la fel de atractivă – sau chiar mai atractivă – ca cea a Ziggo Sport Totaal, fapt care ar fi demonstrat de numărul semnificativ superior de abonați la Fox Sports, în pofida prețului mai mare al acestuia. Mai mult, din considerentul (504) al deciziei atacate reiese că majoritatea respondenților la studiu considerau că era esențial ca furnizorii cu amănuntul de servicii de televiziune să ofere cel puțin un canal de televiziune sportiv premium cu plată, în timp ce doar o minoritate considera că era necesară oferirea tuturor canalelor de televiziune sportive premium cu plată disponibile în Țările de Jos.

71      Rezultă din aceste considerații că Comisia nu a săvârșit nicio eroare vădită de apreciere prin faptul că nu a segmentat mai mult, în decizia atacată, piața furnizării și a achiziționării angro de canale de televiziune sportive premium cu plată, ținând seama de substituibilitatea canalelor – printre care Ziggo Sport Totaal și Fox Sports – din perspectiva cererii, mai precis din punctul de vedere al furnizorilor cu amănuntul de servicii de televiziune.

72      Niciunul dintre argumentele invocate de reclamantă nu poate infirma această concluzie.

73      În primul rând, este necesar să se arate că, deși reclamanta susține că Ziggo Sport Totaal și Fox Sports ar trebui să aparțină unor piețe distincte și deși a arătat în ședință că fiecare dintre canalele respective ar trebui să constituie o piață distinctă în sine, ea nu indică în mod clar care ar fi cealaltă definiție a pieței relevante care ar trebui să fie reținută, inclusiv denumirea și caracteristicile acesteia, pe care o propune în general. Reiese că, potrivit reclamantei, fiecare canal de televiziune sportiv premium cu plată care difuzează conținut premium sau indispensabil, cum ar fi campionatul de fotbal neerlandez, principalele competiții de fotbal naționale și internaționale sau Formula 1, ar trebui să aparțină unei piețe distincte. Motivul ar fi că aceste tipuri de conținut diferite nu sunt substituibile pentru un amator de sport.

74      Or, după cum s‑a arătat la punctele 70 și 71 de mai sus, decisivă este substituibilitatea canalelor respective din perspectiva cererii pe această piață, compusă din furnizorii cu amănuntul de servicii de televiziune.

75      În plus, în ceea ce privește piața din aval, chiar presupunând că, așa cum susține reclamanta, pentru consumatorul final un conținut sportiv nu este perfect interschimbabil cu un altul, trebuie amintit că, potrivit considerentelor (55) și (56) ale deciziei atacate, piața relevantă este eventual cea a furnizării cu amănuntul de servicii de televiziune cu plată, iar nu cea a furnizării cu amănuntul de servicii de televiziune cu plată cu conținut sportiv și cu atât mai puțin cea a furnizării de servicii de televiziune cu plată cu conținut fotbalistic. Astfel, conținutul sportiv difuzat de canale precum Ziggo Sport Totaal și Fox Sports face parte dintr‑o ofertă globală de servicii de televiziune oferite consumatorilor finali care cuprinde diverse elemente dintre care conținutul sportiv nu este decât o componentă, chiar dacă poate fi important pentru atragerea clienților. Prin urmare, din punctul de vedere al consumatorului final mediu de servicii de televiziune în general, nu există nicio indicație că o ofertă globală de servicii de televiziune care include canalul Ziggo Sport Totaal nu este comparabilă cu o ofertă globală de servicii de televiziune care include canalul Fox Sports, în pofida faptului că conținutul sportiv al acestor două canale nu este identic. Pe de altă parte, chiar dacă ar putea fi de dorit din punct de vedere comercial pentru un furnizor cu amănuntul de servicii de televiziune să fie în măsură să le ofere abonaților săi canalele Ziggo Sport Totaal și Fox Sports, trebuie amintit că, potrivit considerentului (504) al deciziei atacate, doar o minoritate a respondenților la studiul de piață considera că era necesar să fie oferite toate canalele de televiziune sportive premium cu plată disponibile în Țările de Jos.

76      În al doilea rând, în ceea ce privește argumentul privind diferența de preț dintre Fox Sports și Ziggo Sport Totaal, este necesar să se arate că, după cum s‑a arătat la punctul 61 de mai sus, prețul figurează printre elementele pertinente pentru a se analiza dacă două produse sunt substituibile. Or, pentru ca produsele să poată fi considerate substituibile din perspectiva cererii, nu este necesar ca acestea să fie oferite la același preț. Un produs sau serviciu de calitate mediocră vândut la preț scăzut ar putea înlocui în mod efectiv un produs de calitate mai bună vândut mai scump. Importantă este reacția probabilă a consumatorilor la o creștere a prețului relativ (a se vedea prin analogie Orientările Comisiei privind analiza pieței și evaluarea puterii semnificative pe piață în conformitate cu cadrul comunitar de reglementare pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice, JO 2002, C 165, p. 6, punctul 46).

77      Mai mult, trebuie arătat că punctele 17 și 18 din comunicarea privind definirea pieței relevante, citate de reclamantă, descriu aplicarea „testului SSNIP” (small but significant and non‑transitory increase in price), prin care se urmărește să se examineze reacția clienților față de o creștere a prețului relativ al produsului în discuție, atunci când toți ceilalți factori – așadar, și prețul produsului candidat în vederea includerii pe aceeași piață relevantă – rămân constanți. Or, în speță, reclamanta se limitează să constate o diferență de preț, de altfel nedeterminată, între canalele Fox Sports și Ziggo Sport Totaal. În lumina punctelor 17 și 18 din comunicarea privind definirea pieței relevante, acest element, în sine, este insuficient pentru a repune în discuție concluzia deciziei atacate potrivit căreia cele două canale sunt substituibile.

78      În al treilea rând, în ceea ce privește observațiile prezentate de UPC, un operator care face parte din grupul Liberty Global, în cadrul unei proceduri de control al concentrărilor în fața autorității de concurență din Țările de Jos, trebuie arătat că declarațiile făcute de un operator cu patru ani înainte într‑o procedură diferită nu pot să creeze obligații în sarcina Comisiei, nici să repună în discuție prin ele însele legalitatea unei decizii a Comisiei care, de altfel, se întemeiază pe un ansamblu de considerații și de elemente de probă, printre care și cele indicate la punctul 70 de mai sus. În plus, declarațiile în discuție se limitează să confirme că campionatul de fotbal neerlandez face parte din conținutul așa‑zis „indispensabil” care este în mod tipic difuzat de canale de televiziune sportive premium cu plată, fapt care nu este repus în discuție în decizia atacată.

79      În al patrulea rând, trebuie să se constate că argumentația reclamantei potrivit căreia definirea piețelor relevante în speță contrazice unele decizii anterioare ale Comisiei nu poate fi admisă. Într‑adevăr, potrivit jurisprudenței, Comisia este obligată să efectueze o analiză individualizată a circumstanțelor proprii fiecărui caz, fără a fi ținută de deciziile anterioare care privesc alți operatori economici, alte piețe de produse și servicii sau alte piețe geografice în momente diferite. Astfel, reclamanta nu este îndreptățită să repună în discuție constatările Comisiei pentru motivul că sunt diferite de cele făcute anterior într‑un alt caz, chiar presupunând că piețele relevante din cele două cazuri sunt similare sau chiar identice (Hotărârea din 25 martie 2015, Slovenská pošta/Comisia, T‑556/08, nepublicată, EU:T:2015:189, punctele 196 și 197).

80      Chiar dacă se presupune că acest argument poate fi recalificat în măsura în care se întemeiază pe o încălcare a principiului protecției încrederii legitime, nu se justifică faptul ca operatorii economici să plaseze încrederea lor legitimă în menținerea unei practici decizionale anterioare care poate fi modificată în funcție de schimbarea circumstanțelor sau de evoluția analizei Comisiei (a se vedea în acest sens Hotărârea din 13 mai 2015, Niki Luftfahrt/Comisia, T‑162/10, EU:T:2015:283, punctul 143).

81      În orice caz, deciziile Comisiei invocate de reclamantă nu permit susținerea argumentației sale, întrucât aceasta se întemeiază pe o interpretare eronată a deciziilor respective. Astfel, din interpretarea punctelor și a considerentelor citate de reclamantă reiese că aceste decizii se referă la substituibilitatea cererii pe piața din amonte privind acordarea de licențe și achiziționarea de drepturi de teledifuzare de conținut de televiziune, în timp ce primul motiv se referă la definirea pieței din aval privind furnizarea și achiziționarea angro de canale de televiziune sportive premium cu plată [decizia din 13 noiembrie 2001 în cazul COMP/M.2483 – Group Canal+/RTL/GJCD/JV, considerentul (19), și decizia din 2 aprilie 2003 în cazul COMP/M.2876 – Newscorp/Telepiù, considerentul (66)].

82      În al cincilea rând, trebuie să se constate că documentele anexate la cererea introductivă nu pot infirma concluzia deciziei atacate în ceea ce privește faptul că canalele Fox Sports și Ziggo Sport Totaal constituie alternative pentru furnizorii cu amănuntul de servicii de televiziune. În special, documentul prevăzut în anexa 10 la cererea introductivă nu ia în considerare disponibilitatea Fox Sports și, prin urmare, nu permite emiterea unor concluzii în ceea ce privește caracterul substituibil al Fox Sports și al Ziggo Sport Totaal.

83      Același lucru este valabil și pentru studiul TelecomPaper din 17 februarie 2016, prevăzut în anexa 11 la cererea introductivă, care nu menționează Fox Sports și, pe de altă parte, nu privește Ziggo Sport Totaal, ci Ziggo Sport. În plus, acest studiu se limitează să precizeze că acest canal reprezintă unul dintre motivele pentru a rămâne la Liberty Global pentru 14 % dintre abonații săi, ceea ce nu sugerează nici că este motivul principal pentru aceste persoane, nici că este unul dintre motive pentru majoritatea abonaților.

84      În același mod, comunicatul de presă care figurează în anexa 12 la cererea introductivă se limitează să precizeze că Ziggo Sport, iar nu Ziggo Sport Totaal, reprezintă unul dintre motivele abonării la Liberty Global pentru aproape 20 % dintre abonați, fără ca acest lucru să excludă substituibilitatea dintre Fox Sports și Ziggo Sport Totaal și fără ca aceasta să însemne că este vorba despre motivul principal pentru majoritatea abonaților.

85      În ceea ce privește conturile anuale ale entității rezultate din concentrare pentru anul 2016, care figurează în anexa 13 la cererea introductivă, trebuie observat că documentul respectiv pare mai degrabă să facă referire la Ziggo Sport decât la Ziggo Sport Totaal. În orice caz, după cum s‑a arătat, dat fiind că acesta nu menționează Fox Sports, nu este exclusă substituibilitatea dintre acest canal și Ziggo Sport Totaal.

86      În ceea ce privește studiul elaborat de autoritatea neerlandeză pentru mass‑media, prezentat în anexa 14 la cererea introductivă, este suficient să se observe că acesta se limitează să precizeze că conținutul ofertei de servicii de televiziune, cu alte cuvinte conținutul pachetului, figurează printre motivele alegerii furnizorului de către clienți, primul motiv al alegerii fiind prețul. Or, după cum s‑a arătat, acest lucru nu exclude substituibilitatea între Fox Sports și Ziggo Sport Totaal, la fel cum nici datele referitoare la procentul de telespectatori care urmăresc Ziggo Sport Totaal și Fox Sports ocazional și zilnic nu oferă vreo indicație cu privire la caracterul substituibil al celor două canale.

87      Aceeași concluzie este aplicabilă în cazul studiului care figurează în anexa 15 la cererea introductivă, care nu cuprinde nicio considerație de natură să repună în discuție substituibilitatea dintre Ziggo Sport Totaal și Fox Sports, ci se limitează să sublinieze importanța conținutului sportiv ca strategie comercială a furnizorilor cu amănuntul de servicii de televiziune.

88      De asemenea, documentul de consultare elaborat de autoritatea de concurență neerlandeză, care figurează în anexa 9 la cererea introductivă, se limitează să indice, în pasajul citat de reclamantă, că furnizorii cu amănuntul încearcă să se diferențieze de concurenții lor prin intermediul conținutului ofertei lor, ceea ce nu repune în discuție substituibilitatea dintre Ziggo Sport Totaal și Fox Sports.

89      În sfârșit, trebuie să se constate că, întrucât studiul care figurează în anexa 16 la cererea introductivă menționează doar faptul că consumatorii acordă o anumită importanță posibilității de a obține acces la un anumit conținut, inclusiv la conținutul sportiv, acesta nu cuprinde nicio considerație care să susțină teza reclamantei potrivit căreia Ziggo Sport Totaal și Fox Sports nu ar fi substituibile.

90      Având în vedere ceea ce precedă, se impune respingerea primului motiv ca nefondat.

 Cu privire la al doilea motiv, întemeiat pe o eroare vădită de apreciere în ceea ce privește efectele verticale

91      Prin intermediul celui de al doilea motiv, reclamanta susține că decizia atacată este afectată de o eroare vădită de apreciere privind efectele verticale ale concentrării, în special efectul de blocare a accesului pe piața furnizării și a achiziționării angro de canale de televiziune sportive premium cu plată.

92      Cu titlu introductiv, reclamanta susține că, în decizia atacată, Comisia a examinat în mod eronat efectele de blocare a accesului legate de Ziggo Sport Totaal numai în ceea ce privește rețelele mobile. În această privință, ea arată că entitatea rezultată din concentrare ar fi capabilă să ofere acces la Ziggo Sport Totaal prin intermediul pachetelor de servicii fixe‑mobile „multiple play”.

93      Reclamanta susține că entitatea rezultată din concentrare ar avea capacitatea de a se angaja într‑o strategie de blocare a accesului, că ar avea interesul să facă acest lucru și că strategia respectivă ar avea efecte negative semnificative asupra concurenței.

94      În primul rând, în ceea ce privește capacitatea de a se angaja într‑o strategie de blocare a accesului, reclamanta arată că, chiar și înainte de concentrarea preconizată, Liberty Global avea o cotă de piață mai mare de 50 % pe piața pachetelor de servicii „multiple play”. Prin urmare, adăugând activitățile pe piața serviciilor mobile în urma operațiunii preconizate, entitatea rezultată din concentrare ar avea capacitatea de a bloca noi piețe, printre care piețele pentru pachetele de servicii fixe‑mobile „multiple play”.

95      În memoriul în replică, reclamanta afirmă că analiza din decizia atacată privind capacitatea entității rezultate din concentrare de a se angaja într‑o strategie de blocare este eronată, dat fiind că Ziggo Sport Totaal și Fox Sports nu trebuiau să fie incluse în aceeași piață relevantă. Potrivit reclamantei, considerentul (501) al deciziei atacate confirmă că aceste canale aparțin unor piețe distincte, întrucât fiecare dintre ele difuzează conținut indispensabil. Mai mult, faptul că Fox Sports avea un număr semnificativ mai mare de abonați decât Ziggo Sport Totaal, deși Fox Sports era mai scump, după cum s‑a precizat în considerentul (502) al deciziei atacate, ar confirma că acestea nu sunt substituibile.

96      Reclamanta obiectează, pe de altă parte, față de ceea ce consideră că este o „modificare inacceptabilă” a deciziei atacate prin menționarea de către Comisie, în cadrul prezentului litigiu, a unei pretinse greșeli de dactilografie în considerentul (500) al deciziei atacate privind datele referitoare la cotele de piață.

97      Aceasta invocă Hotărârea din 26 octombrie 2017, KPN/Comisia (T‑394/15, nepublicată, EU:T:2017:756), potrivit căreia prezența pe piață a unui concurent important precum Fox Sports ar fi insuficientă pentru a fi exclus ca un alt operator să poată avea o putere de piață.

98      Reclamanta arată că considerentul (504) al deciziei atacate, potrivit căruia majoritatea respondenților la studiul de piață consideră că furnizorii de servicii de televiziune trebuie să ofere cel puțin un canal de televiziune sportiv premium cu plată, nu exclude să fie necesare mai multe canale pentru exercitarea unei concurențe eficace. În plus, aceasta susține că întrebarea adresată de Comisie în cursul studiului de piață era echivocă.

99      Prin urmare, având în vedere puterea sa de piață, entitatea rezultată din concentrare ar avea capacitatea de a bloca accesul concurenților săi la un element indispensabil.

100    În al doilea rând, în ceea ce privește interesul de a se angaja într‑o strategie de blocare, reclamanta susține că entitatea rezultată din concentrare ar fi în măsură să obțină un avantaj concurențial pe piața din aval.

101    În al treilea rând, în ceea ce privește eventualele efecte ale strategiei de blocare asupra concurenței pe piața pachetelor de servicii fixe‑mobile „multiple play”, reclamanta susține că Comisia nu a examinat în mod corect efectele negative din cauza neluării în considerare a importanței conținutului sportiv.

102    Comisia, susținută de interveniente, contestă argumentele prezentate de reclamantă.

103    În speță, reclamanta pretinde în esență că Comisia a săvârșit o eroare vădită de apreciere, întrucât nu a considerat că concentrarea preconizată genera probleme verticale de concurență pe piața furnizării și a achiziționării angro de canale de televiziune sportive premium cu plată, în special efecte de blocare a accesului privind Ziggo Sport Totaal.

104    Potrivit articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul nr. 139/2004, o concentrare care nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piața internă sau pe o parte semnificativă a acesteia, în special ca urmare a creării sau a consolidării unei poziții dominante, este declarată compatibilă cu piața internă. În schimb, potrivit articolului 2 alineatul (3) din același regulament, o concentrare care ar ridica obstacole semnificative în calea concurenței efective de pe piața internă sau de pe o parte semnificativă a acesteia, în special ca urmare a creării sau a consolidării unei poziții dominante, este declarată incompatibilă cu piața internă.

105    Pe de altă parte, potrivit articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul nr. 139/2004, în cazul în care Comisia constată că, în urma modificărilor efectuate de întreprinderile implicate, o concentrare notificată îndeplinește criteriul prevăzut la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul menționat, aceasta emite o decizie prin care declară concentrarea ca fiind compatibilă cu piața internă.

106    După cum s‑a arătat la punctul 58 de mai sus, potrivit unei jurisprudențe constante, normele de fond privind controlul concentrărilor și în special cele referitoare la evaluarea concentrărilor, precum articolul 2 din Regulamentul nr. 139/2004, conferă Comisiei o anumită putere discreționară, mai ales în ceea ce privește aprecierile de ordin economic. În consecință, controlul instanței Uniunii asupra exercitării unei astfel de competențe, care este esențial în definirea normelor în materie de concentrări, trebuie efectuat ținându‑se cont de marja de apreciere care este implicită pentru normele cu caracter economic care fac parte din regimul concentrărilor.

107    În special, nu este de competența Tribunalului să substituie aprecierea economică a Comisiei cu propria sa apreciere (a se vedea în acest sens Hotărârea din 9 iulie 2007, Sun Chemical Group și alții/Comisia, T‑282/06, EU:T:2007:203, punctul 60, și Hotărârea din 7 iunie 2013, Spar Österreichische Warenhandels/Comisia, T‑405/08, nepublicată, EU:T:2013:306, punctul 51).

108    Totuși, după cum s‑a arătat la punctul 60 de mai sus, deși Comisia dispune de o marjă de apreciere în materie economică, aceasta nu înseamnă că instanța Uniunii trebuie să se abțină să controleze modul în care Comisia a interpretat datele de natură economică. Astfel, aceasta trebuie nu numai să verifice exactitatea materială a elementelor de probă invocate, fiabilitatea și coerența acestora, ci și să controleze dacă aceste elemente constituie ansamblul datelor pertinente care trebuie luate în considerare pentru aprecierea unei situații complexe și dacă sunt de natură să susțină concluziile deduse.

109    Controlul concentrărilor de către Comisie impune o analiză prospectivă care constă în examinarea modului în care o astfel de concentrare ar putea modifica factorii care determină situația concurenței pe o piață dată pentru a se verifica dacă de aici ar rezulta un obstacol semnificativ în calea unei concurențe efective. Această analiză prospectivă necesită imaginarea diverselor legături de la cauză la efect, pentru a fi reținută legătura cu cea mai mare probabilitate (Hotărârea din 19 iunie 2009, Qualcomm/Comisia, T‑48/04, EU:T:2009:212, punctul 88, și Hotărârea din 9 martie 2015, Deutsche Börse/Comisia, T‑175/12, nepublicată, EU:T:2015:148, punctul 62; a se vedea de asemenea în acest sens Hotărârea din 15 februarie 2005, Comisia/Tetra Laval, C‑12/03 P, EU:C:2005:87, punctul 43).

110    Prin urmare, este de competența Comisiei să demonstreze, cu o probabilitate suficientă, în cuprinsul deciziei prin care declară o concentrare ca fiind compatibilă cu piața internă că această concentrare, astfel cum a fost modificată prin angajamentele propuse de părțile din concentrare, nu va ridica obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piața internă sau pe o parte semnificativă a acesteia. În consecință, revine terților interesați a căror acțiune are ca obiect anularea unei decizii prin care o concentrare însoțită de angajamente este declarată ca fiind compatibilă cu piața internă obligația de a demonstra că a fost apreciată în mod greșit de Comisie această concentrare, astfel încât compatibilitatea sa cu piața internă este pusă la îndoială (a se vedea în acest sens Hotărârea din 19 iunie 2009, Qualcomm/Comisia, T‑48/04, EU:T:2009:212, punctele 89 și 90).

111    Al doilea motiv trebuie analizat în lumina acestor considerații.

112    Cu titlu introductiv, reclamanta arată că, în decizia atacată, Comisia a examinat în mod eronat efectele de blocare a accesului numai în ceea ce privea rețelele mobile.

113    În această privință, trebuie amintit că, potrivit jurisprudenței, în cadrul examinării compatibilității unei operațiuni de concentrare cu piața internă, Comisia este obligată să aprecieze efectele concurențiale ale operațiunii de concentrare pe piețele pe care există o suprapunere între activitățile părților la o concentrare. În consecință, dacă una dintre părți s‑ar afla deja în situație de poziție dominantă pe o piață relevantă, anterior concentrării, această situație, prin definiție, nu face obiectul analizei efectelor concurențiale ale concentrării. În schimb, situația nu este aceeași atunci când starea de poziție dominantă pe o piață relevantă decurge din concentrare sau este consolidată de aceasta (a se vedea în acest sens Hotărârea din 13 mai 2015, Niki Luftfahrt/Comisia, T‑162/10, EU:T:2015:283, punctele 248 și 249).

114    Astfel, după cum s‑a arătat la punctul 109 de mai sus, din jurisprudență reiese că controlul concentrărilor impune o analiză prospectivă care constă în examinarea modului în care o astfel de concentrare ar putea modifica factorii care determină situația concurenței pe o piață dată.

115    În plus, din cuprinsul punctului 20 din Orientările privind evaluarea concentrărilor neorizontale în conformitate cu regulamentul Consiliului privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (JO 2008, C 265, p. 6, denumite în continuare „orientările privind concentrările neorizontale”) reiese că, în cadrul evaluării sale cu privire la efectele anticoncurențiale rezultate în urma unei concentrări, Comisia compară condițiile de concurență astfel cum acestea ar rezulta din operațiunea notificată cu cele pe care le‑ar cunoaște piața dacă nu ar avea loc concentrarea.

116    În speță, din considerentul (498) al deciziei atacate reiese că Comisia și‑a concentrat analiza pe schimbările cauzate de concentrare. Ca urmare a angajamentelor, singura schimbare specifică rezultată din concentrare era adăugarea rețelelor mobile și a clientelei în esență mobilă a Vodafone. Prin urmare, fără a săvârși o eroare vădită de apreciere, Comisia își putea limita analiza – ceea ce a și făcut – la riscul de blocare a accesului la canalul Ziggo Sport Totaal care are efecte pe piețele cu o componentă mobilă, în special pe piața furnizării cu amănuntul a pachetelor de servicii fixe‑mobile „multiple play”. Astfel, din considerentele (499)-(522) ale deciziei atacate reiese că Comisia a efectuat acest tip de analiză, spre deosebire de ceea ce pare să sugereze reclamanta, concentrându‑se pe eventuala blocare a accesului la canalul Ziggo Sport Totaal care are efecte în special asupra elementului mobil al pachetelor de servicii fixe‑mobile „multiple play”.

117    Prin urmare, se impune respingerea criticii invocate de reclamantă cu titlu introductiv.

118    Din cuprinsul punctului 31 din orientările privind concentrările neorizontale reiese că blocarea pieței factorilor de producție intervine atunci când, după concentrare, noua entitate ar putea restrânge accesul la produse sau servicii pe care le‑ar fi furnizat dacă nu ar fi existat concentrarea. Potrivit punctului 32 din aceste orientări, în evaluarea probabilității unui scenariu de blocare de natură anticoncurențială a pieței factorilor de producție, Comisia examinează, în primul rând, dacă entitatea rezultată în urma concentrării ar putea avea, după concentrare, capacitatea de a bloca în mod semnificativ accesul la factori de producție. În al doilea rând, examinează dacă aceasta ar avea motive pentru a acționa astfel, iar în al treilea rând, dacă o strategie de blocare a pieței ar avea un efect negativ asupra concurenței în aval. Din considerentele (497)-(522) ale deciziei atacate rezultă că Comisia a examinat în speță aceste trei condiții, fără ca această abordare să fie criticată de reclamantă.

119    Trebuie precizat, așa cum arată Comisia în memoriul în apărare fără a fi contrazisă de reclamantă cu privire la acest aspect, că cele trei condiții sunt cumulative, astfel încât lipsa uneia dintre ele este suficientă pentru excluderea riscului de blocare anticoncurențială a accesului.

120    În ceea ce privește prima dintre aceste condiții, și anume capacitatea de a se angaja într‑o strategie de blocare a accesului, din cuprinsul punctului 35 din orientările privind concentrările neorizontale și din considerentul (499) al deciziei atacate reiese că societatea integrată vertical rezultată din operațiunea de concentrare trebuie să aibă o putere substanțială pe piața din amonte, cu alte cuvinte, în speță, pe piața furnizării angro de canale de televiziune sportive premium cu plată.

121    Potrivit considerentelor (409) și (500) ale deciziei atacate, entitatea rezultată din concentrare avea o cotă de piață mai mică de 10 %, sub aspectul veniturilor, din eventuala piață a furnizării și a achiziționării angro de canale sportive premium cu plată, care era segmentul de piață cel mai restrâns avut în vedere. În plus, potrivit considerentului (502) al deciziei atacate, Ziggo Sport Totaal număra semnificativ mai puțini abonați decât Fox Sports, în pofida prețului mai mare al acestuia. Pe de altă parte, în temeiul considerentului (517) al deciziei atacate, Ziggo Sport Totaal număra mai puțin de 5 % din totalul abonaților la televiziunea cu plată din Țările de Jos. Mai mult, potrivit considerentelor (518) și (519) ale deciziei atacate, consumul de conținut audiovizual pe dispozitive mobile reprezenta mai puțin de 3 % din consumul total de produse de televiziune și doar 12 % dintre consumatorii care utilizează un dispozitiv mobil pentru a accesa conținut audiovizual urmăresc televiziunea în direct și în special evenimentele sportive. Mai precis, potrivit unui studiu independent, în ultimul trimestru al anului 2015, doar 4 % dintre abonații la Ziggo Sport Totaal urmăreau acest canal pe dispozitivele lor mobile, ceea ce ar indica faptul că doar un procent infim de 3 % din totalul abonaților la televiziunea cu plată care sunt abonați la Ziggo Sport Totaal sunt interesați să acceseze acest canal pe dispozitivele lor mobile.

122    Din ceea ce precedă rezultă că, în decizia atacată, Comisia a concluzionat fără a săvârși o eroare vădită de apreciere că entitatea rezultată din concentrare nu ar avea capacitatea de a se angaja într‑o strategie de blocare a accesului privind în special Ziggo Sport Totaal pe piața furnizării de pachete de servicii fixe‑mobile „multiple play”.

123    Niciunul dintre argumentele invocate de reclamantă nu poate să infirme această concluzie.

124    În primul rând, este necesar să se respingă argumentul privind poziția entității rezultate din concentrare pe piața pachetelor de servicii „multiple play” ca inoperant și, în orice caz, ca nefondat. Pe de o parte, după cum s‑a arătat la punctul 121 de mai sus, pentru aprecierea capacității de a se angaja într‑o strategie de blocare a accesului contează poziția pe piața din amonte, iar nu poziția pe piața din aval. Pe de altă parte, în orice caz, din tabelul nr. 11 care figurează în considerentul (364) al deciziei atacate reiese că cota de piață a entității rezultate din concentrare pe piața furnizării de pachete de servicii fixe‑mobile „multiple play” ar fi mai mică de 20 %, în timp ce cota de piață a reclamantei ar fi mai mare de 80 %.

125    În această privință, trebuie precizat că, astfel cum subliniază Comisia, datele furnizate de reclamantă, potrivit cărora entitatea rezultată din concentrare ar avea o cotă de piață de peste 50 % pe piața pachetelor de servicii „multiple play”, se referă la toate piețele pachetelor de servicii, în timp ce numai piața pachetelor care au o componentă mobilă este relevantă în scopul prezentei analize, pentru motivele arătate la punctele 112-117 de mai sus. Prin urmare, documentul elaborat de autoritatea de concurență neerlandeză, care figurează în anexa 20 la cererea introductivă, nu poate veni în sprijinul tezei reclamantei, întrucât estimările cotelor de piață pe care le conține se referă la toate pachetele de servicii „multiple play”.

126    În al doilea rând, trebuie respins argumentul potrivit căruia Ziggo Sport Totaal și Fox Sports nu ar trebui să fie incluse în aceeași piață relevantă pentru a se aprecia capacitatea entității rezultate din concentrare de a se angaja într‑o strategie de blocare pentru motivele arătate la punctele 65-71 de mai sus.

127    În al treilea rând, argumentul privind o pretinsă modificare de către Comisie a deciziei atacate în cadrul prezentului litigiu trebuie să fie de asemenea respins. Pe lângă explicațiile Comisiei potrivit cărora considerentul (500) al versiunii neconfidențiale a deciziei atacate conținea o simplă eroare materială, este suficient să se constate că nota de subsol 269, introdusă în considerentul (409) al deciziei atacate, conținea un interval cu cifrele corecte. Această contradicție aparentă între cele două considerente ale deciziei atacate confirmă că versiunea neconfidențială a deciziei atacate conținea o simplă eroare materială în considerentul (500), după cum a explicat Comisia.

128    În al patrulea rând, reclamanta interpretează în mod eronat Hotărârea din 26 octombrie 2017, KPN/Comisia (T‑394/15, nepublicată, EU:T:2017:756). Astfel, în hotărârea respectivă, Tribunalul nu a considerat că un operator poate avea o putere de piață chiar și în prezența unui concurent mult mai important pe piață. Acesta a observat doar că simpla prezență a doi operatori pe o piață nu excludea în sine ca unul dintre ei să poată avea o putere de piață, în lipsa oricărei analize a poziției lor pe piață.

129    În al cincilea rând, reclamanta interpretează de asemenea în mod incorect considerentul (504) al deciziei atacate, întrucât, contrar celor sugerate de aceasta, majoritatea respondenților la studiul de piață au arătat că nu era necesară oferirea tuturor canalelor de televiziune sportive premium cu plată, respectiv Ziggo Sport Totaal și Fox Sports. În plus, contrar celor susținute de aceasta, din lectura întrebării adresate de Comisie în cursul studiului de piață reiese că aceasta era suficient de clară cu privire la acest aspect.

130    În al șaselea rând, trebuie să se constate că documentele anexate la cererea introductivă nu pot să infirme concluzia referitoare la lipsa capacității de a se angaja într‑o strategie de blocare a accesului privind Ziggo Sport Totaal.

131    În special, articolul din TelecomPaper din anexa 17 la cererea introductivă, care face referire la o acțiune promoțională privind Ziggo Sport, nu conține nicio considerație de natură să repună în discuție lipsa puterii de piață în amonte a entității rezultate din concentrare. Situația este aceeași în ceea ce privește articolul din anexa 18 la cererea introductivă, care nu permite susținerea existenței unei puteri de piață în amonte provenite de la Ziggo Sport Totaal, întrucât articolul în discuție nu face referire la acest canal.

132    În ceea ce privește extrasul de pe site‑ul internet al entității rezultate din concentrare, care figurează în anexa 19 la cererea introductivă, prin care se anunță o creștere a prețurilor către clienții săi finali care ar fi justificată de o creștere a costurilor sale proprii, trebuie arătat că nu este sigur că acest lucru ar sprijini existența unui risc de efecte verticale. În special, acest document nu permite susținerea tezei potrivit căreia entitatea rezultată din concentrare ar avea o putere de piață în amonte provenită de la Ziggo Sport Totaal, care este o condiție indispensabilă pentru existența unui risc de blocare a accesului.

133    Prin urmare, trebuie să se respingă primul aspect al celui de al doilea motiv. Ținând seama de caracterul cumulativ al celor trei condiții referitoare la existența unui risc de blocare a accesului, care, de altfel, nu este contestat de reclamantă, nu este necesar să se examineze al doilea și al treilea aspect ale celui de al doilea motiv. Având în vedere ceea ce precedă, al doilea motiv trebuie să fie respins ca nefondat.

 Cu privire la al treilea motiv, întemeiat pe o încălcare a obligației de motivare

134    În cadrul celui de al treilea motiv, reclamanta susține că, în decizia atacată, Comisia a încălcat obligația de motivare în ceea ce privea definirea pieței relevante și inexistența riscului de blocare a accesului pentru concurenții pe piața pachetelor de servicii fixe‑mobile „multiple play”.

135    În special, în decizia atacată, Comisia nu ar demonstra că Fox Sports și Eurosport sunt alternative atractive la Ziggo Sport Totaal, la fel cum nu ar explica motivul pentru care există o substituibilitate între diferitele conținuturi sportive, de exemplu, între fotbal și Formula 1. În plus, în decizia atacată, Comisia nu ar lua în considerare importanța conținutului în analiza sa cu privire la efectele concentrării pe piața pachetelor de servicii fixe‑mobile „multiple play”. Potrivit reclamantei, Comisia nu explică nici motivul pentru care, în opinia sa, nu este plauzibil ca eventuala creștere a veniturilor obținute de la noii abonați să poată compensa pierderea de venituri din licențele privind Ziggo Sport Totaal acordate altor operatori.

136    În memoriul în replică, reclamanta susține că Comisia ar fi trebuit să își motiveze decizia de a nu considera că piața canalelor de televiziune sportive premium cu plată trebuia să fie segmentată mai mult în funcție de conținutul sportiv. Ținând seama de faptul că reclamanta a invocat aceste argumente în cursul procedurii administrative, Comisia ar fi trebuit să le examineze.

137    Comisia, susținută de interveniente, contestă argumentele reclamantei.

138    După cum reiese dintr‑o jurisprudență constantă, motivarea impusă prin articolul 296 TFUE trebuie să fie adaptată naturii actului în cauză și trebuie să menționeze în mod clar și neechivoc raționamentul instituției autoare a actului, astfel încât să dea posibilitatea persoanelor interesate să ia cunoștință de temeiurile măsurii luate, iar instanței competente să exercite controlul. Cerința motivării trebuie apreciată în funcție de împrejurările cauzei, în special de conținutul actului, de natura motivelor invocate și de interesul de a primi explicații propriu destinatarului actului sau altor persoane vizate în mod direct și individual de acesta. Nu este obligatoriu ca motivarea să specifice toate elementele de fapt și de drept pertinente, în măsura în care problema dacă motivarea unui act respectă condițiile impuse de articolul 296 trebuie să fie apreciată nu numai prin prisma modului de redactare, ci și în funcție de contextul său, precum și de ansamblul de norme juridice care guvernează materia respectivă (a se vedea Hotărârea din 10 iulie 2008, Bertelsmann și Sony Corporation of America/Impala, C‑413/06 P, EU:C:2008:392, punctul 166 și jurisprudența citată).

139    Totuși, autorul unui astfel de act nu este obligat să se pronunțe cu privire la elemente în mod clar secundare sau să anticipeze obiecțiunile potențiale. În plus, gradul de precizie al motivării unei decizii trebuie să fie proporțional cu posibilitățile materiale și cu condițiile tehnice sau de timp în care aceasta trebuie adoptată. Astfel, Comisia nu își încalcă obligația de motivare dacă, atunci când își exercită puterea de control al concentrărilor, nu include în decizia sa o motivare precisă cu privire la evaluarea unui anumit număr de aspecte ale concentrării care îi par în mod evident a nu avea legătură cu cauza, lipsite de semnificație sau în mod clar secundare pentru evaluarea concentrării. O astfel de cerință ar fi în mod dificil compatibilă cu imperativul celerității și cu termenele scurte de procedură care sunt obligatorii pentru Comisie atunci când își exercită puterea de control al concentrărilor și care fac parte din împrejurările speciale ale unei proceduri de control al acestor operațiuni (Hotărârea din 10 iulie 2008, Bertelsmann și Sony Corporation of America/Impala, C‑413/06 P, EU:C:2008:392, punctul 167).

140    În această privință, chiar dacă este adevărat că, în motivarea deciziilor adoptate în temeiul regulamentului, Comisia nu este obligată să se pronunțe cu privire la toate elementele și argumentele care i‑au fost prezentate, inclusiv la acelea în mod clar secundare pentru evaluarea ce trebuie efectuată, nu este mai puțin adevărat că aceasta trebuie să prezinte faptele și considerațiile juridice care au o importanță esențială în economia deciziei. În plus, motivarea trebuie să fie logică, fără a prezenta contradicții interne (Hotărârea din 10 iulie 2008, Bertelsmann și Sony Corporation of America/Impala, C‑413/06 P, EU:C:2008:392, punctul 169).

141    În plus, din jurisprudență reiese că lipsa sau insuficiența motivării constituie un motiv întemeiat pe încălcarea normelor fundamentale de procedură, distinct, ca atare, de motivul întemeiat pe inexactitatea motivelor din decizie, al căror control ține de examinarea temeiniciei acestei decizii (Hotărârea din 19 iunie 2009, Qualcomm/Comisia, T‑48/04, EU:T:2009:212, punctul 175).

142    În lumina acestor considerații este necesar să se examineze al treilea motiv invocat de reclamantă.

143    În primul rând, reclamanta susține că decizia atacată nu respectă obligația de motivare în ceea ce privește definirea pieței relevante. În special, decizia atacată nu ar explica motivul pentru care Fox Sports constituie o alternativă atractivă la Ziggo Sport Totaal și motivul pentru care ar exista o substituibilitate între diferitele conținuturi sportive. Prin urmare, Comisia ar fi trebuit să își motiveze decizia de a nu considera că piața canalelor de televiziune sportive premium cu plată trebuia să fie segmentată mai mult în funcție de conținutul sportiv.

144    Aceste argumente nu pot fi primite.

145    Astfel, după cum reiese în special din cuprinsul punctelor 70 și 71 de mai sus, în decizia atacată, Comisia și‑a întemeiat concluzia referitoare la definirea pieței relevante pe următoarele considerații. Mai întâi, un anumit număr de respondenți la studiul de piață au indicat că canalele Ziggo Sport Totaal și Fox Sports se aflau în competiție pentru o clientelă și un conținut similare și erau pe cale să devină chiar substitute. În plus, Comisia a arătat că clienții, și anume furnizorii cu amănuntul, aveau acces la un anumit număr de canale de televiziune sportive premium cu plată, în special la Fox Sports, ca alternativă la Ziggo Sport Totaal. Pe de altă parte, majoritatea respondenților la studiul de piață au indicat că Fox Sports are o ofertă de conținut la fel de atractivă – sau chiar mai atractivă – ca cea a Ziggo Sport Totaal. În plus, majoritatea respondenților la studiu au arătat că era esențial ca furnizorii cu amănuntul de servicii de televiziune să ofere cel puțin un canal de televiziune sportiv premium cu plată, însă doar o minoritate a precizat că era necesară oferirea tuturor canalelor de televiziune sportive premium cu plată disponibile în Țările de Jos.

146    În special în lumina acestor considerații nu se poate reproșa că, prin decizia atacată, nu s‑a respectat obligația de motivare prin faptul că nu a fost segmentată mai mult piața furnizării și a achiziționării angro de canale de televiziune sportive premium cu plată, ținând seama de substituibilitatea canalelor Ziggo Sport Totaal și Fox Sports din perspectiva cererii, mai precis din punctul de vedere al furnizorilor cu amănuntul de servicii de televiziune.

147    În al doilea rând, reclamanta susține că, prin decizia atacată, nu se respectă obligația de motivare prin faptul că nu este luată în considerare importanța conținutului în analiza sa cu privire la efectele concentrării pe piața pachetelor de servicii fixe‑mobile „multiple play”.

148    Acest argument nu poate fi primit.

149    După cum reiese în special din considerentele (502), (504) și (507) ale deciziei atacate, Comisia și‑a întemeiat concluzia referitoare la inexistența unui risc de blocare anticoncurențială a accesului în special pe existența unei alternative la Ziggo Sport Totaal care are un conținut la fel de atractiv – sau chiar mai atractiv –, și anume Fox Sports, disponibil pentru concurenții din aval ai entității rezultate din concentrare.

150    În sfârșit, întrucât argumentele invocate de reclamantă în cadrul celui de al treilea motiv pot fi interpretate în realitate ca o contestare a aprecierii pe fond realizate de Comisie în decizia atacată, după cum susține aceasta din urmă, s‑ar impune, în orice caz, respingerea argumentelor respective pentru motivele expuse în cadrul analizei primului și a celui de al doilea motiv de la punctele 57-90 și 118-133 de mai sus.

151    Având în vedere ceea ce precedă, trebuie să se respingă al treilea motiv ca nefondat.

152    Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, se impune respingerea acțiunii în întregime.

 Cu privire la cheltuielile de judecată

153    Potrivit articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât reclamanta a căzut în pretenții, se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, conform concluziilor Comisiei și ale intervenientelor.

154    Prin urmare, reclamanta suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de Comisie și de interveniente.

Pentru aceste motive,

TRIBUNALUL (Camera a opta)

declară și hotărăște:

1)      Respinge acțiunea.

2)      KPN BV suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de Comisia Europeană, de VodafoneZiggo Group Holding BV, de Vodafone Group plc și de Liberty Global Europe Holding BV.

Collins Kancheva Barents

Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 23 mai 2019.

Semnături

Cuprins

*      Limba de procedură: engleza.