Cauza C‑221/15

Procedură penală

împotriva

Etablissements Fr. Colruyt NV

(cerere de decizie preliminară formulată de hof van beroep te Brussel)

„Trimitere preliminară – Directiva 2011/64/UE – Articolul 15 alineatul (1) – Determinarea liberă de către producători și importatori a prețului maxim de vânzare cu amănuntul pentru produsele din tutun prelucrat – Reglementare națională prin care se interzice vânzarea de astfel de produse de către comercianții cu amănuntul la prețuri inferioare celor menționate pe timbrul fiscal – Libera circulație a mărfurilor – Articolul 34 TFUE – Modalități de vânzare – Articolul 101 TFUE coroborat cu articolul 4 alineatul (3) TUE”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 21 septembrie 2016

1.        Întrebări preliminare – Admisibilitate – Limite – Întrebări vădit lipsite de pertinență și întrebări ipotetice adresate într‑un context care exclude un răspuns util – Necesitatea de a furniza Curții suficiente precizări asupra contextului factual și normativ

(art. 267 TFUE)

2.        Întrebări preliminare – Competența Curții – Limite – Competența instanței naționale – Aprecierea legislației naționale

(art. 267 TFUE)

3.        Dispoziții fiscale – Armonizarea legislațiilor – Alte impozite decât cele pe cifra de afaceri care afectează consumul de tutun prelucrat – Reglementare națională prin care se interzice vânzarea de produse de tutun prelucrat de către comercianții cu amănuntul la prețuri inferioare celor menționate pe timbrul fiscal – Admisibilitate – Condiție

[Directiva 2011/64 a Consiliului, art. 15 alin. (1)]

4.        Libera circulație a mărfurilor – Restricții cantitative – Măsuri cu efect echivalent – Reglementare națională prin care se interzice vânzarea de produse de tutun prelucrat de către comercianții cu amănuntul la prețuri inferioare celor menționate pe timbrul fiscal – Măsură care reglementează în mod nediscriminatoriu modalitățile de vânzare – Inaplicabilitatea articolului 34 TFUE

(art. 34 TFUE)

5.        Concurență – Normele Uniunii – Obligații ale statelor membre – Interdicția de a adopta sau de a menține în vigoare măsuri care pun în discuție efectul util al acestor norme

[art. 4 alin. (3) TUE; art. 101 TFUE]

6.        Concurență – Normele Uniunii – Obligații ale statelor membre – Reglementare națională prin care se interzice vânzarea de produse de tutun prelucrat de către comercianții cu amănuntul la prețuri inferioare celor menționate pe timbrul fiscal – Admisibilitate

[art. 4 alin. (3) TUE; art. 101 TFUE]

1.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 14)

2.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 15)

3.      Articolul 15 alineatul (1) din Directiva 2011/64 privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări naționale care interzice comercianților cu amănuntul să vândă produse din tutun la un preț unitar inferior prețului pe care producătorul sau importatorul l‑a menționat pe timbrul fiscal aplicat pe produsele respective, în măsura în care acest preț a fost stabilit în mod liber de producător sau de importator.

Articolul 15 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2011/64 are, așadar, ca obiect să garanteze că aplicarea normelor privind acciza asupra produselor din tutun nu aduce atingere necesităților imperative ale concurenței care implică, astfel cum reiese din considerentul (10) al acestei directive, un sistem de formare liberă a prețurilor de către producători sau importatori pentru toate grupele de tutun prelucrat. De asemenea, întrucât reglementarea națională în cauză nu are ca obiect să reglementeze stabilirea prețului menționat de producător sau de importator pe timbrul fiscal și întrucât nu privește într‑un mod diferit aplicarea accizei asupra produselor din tutun, aceasta nu se încadrează în situația menționată la articolul 15 alineatul (1) din Directiva 2011/64. În consecință, acesta nu se opune respectivei dispoziții.

(a se vedea punctele 26, 28, 29 și 31 și dispozitiv 1)

4.      Articolul 34 TFUE trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări naționale care interzice comercianților cu amănuntul să vândă produse din tutun la un preț unitar inferior prețului pe care producătorul sau importatorul l‑a menționat pe timbrul fiscal aplicat pe produsele respective, în măsura în care acest preț a fost stabilit în mod liber de importator.

Astfel, o asemenea reglementare trebuie considerată ca referindu‑se la modalități de vânzare. Or, pe de o parte, reglementarea menționată se aplică tuturor operatorilor în cauză care își desfășoară activitatea pe teritoriul național. Pe de altă parte, în măsura în care nu privește determinarea de către importatorii de produse care provin din alte state membre a prețului menționat pe timbrul în cauză și în care acești importatori rămân liberi să stabilească prețul respectiv, această dispoziție nu este de natură să împiedice accesul pe piața unui stat membru al produselor din tutun care provin dintr‑un alt stat membru sau să îl îngreuneze mai mult decât pe cel al produselor din tutun naționale.

(a se vedea punctele 37-39 și 41 și dispozitiv 2)

5.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 43 și 44)

6.      Articolul 101 TFUE coroborat cu articolul 4 alineatul (3) TUE trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări naționale care interzice comercianților cu amănuntul să vândă produse din tutun la un preț unitar inferior prețului pe care producătorul sau importatorul l‑a menționat pe timbrul fiscal aplicat pe produsele respective.

Astfel, o asemenea reglementare nu impune și nici nu favorizează încheierea de acorduri între furnizori și comercianții cu amănuntul, dar este suficientă în sine în măsura în care are în mod direct ca efect stabilirea prețului practicat de comercianții cu amănuntul. Pe de altă parte, aceasta nu deleagă unor operatori privați responsabilitatea de a stabili prețul practicat de comercianții cu amănuntul sau de a adopta alte decizii de intervenție de interes economic.

(a se vedea punctele 46, 47 și 49 și dispozitiv 3)