ORDONANȚA TRIBUNALULUI (Camera de recursuri) 12 octombrie 2009

Cauza T‑283/09 P

Laleh Aayhan și alții

împotriva

Parlamentului European

„Recurs — Funcție publică — Agenți auxiliari — Termen de recurs — Tardivitate — Recurs vădit inadmisibil”

Obiectul: Recurs formulat împotriva Hotărârii Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera a doua) din 30 aprilie 2009, Aayhan și alții/Parlamentul European (F‑65/07, nepublicată încă în Repertoriu), având ca obiect anularea acestei hotărâri

Decizia: Respinge recursul. Doamna Laleh Aayhan și ceilalți 78 foști agenți auxiliari ai Parlamentului European ale căror nume figurează în anexa hotărârii suportă propriile cheltuieli de judecată.

Sumarul ordonanței

Procedură — Termene de introducere a acțiunii — Decădere — Forță majoră — Noțiune

(Statutul Curții de Justiție, art. 45)

Noțiunile „caz fortuit” sau „forță majoră”, în sensul articolului 45 al doilea paragraf din Statutul Curții de Justiție, presupun existența unor dificultăți neobișnuite, independente de voința reclamantului și care apar ca fiind inevitabile, în pofida faptului că au fost depuse toate diligențele. Aceste noțiuni presupun amândouă un element obiectiv, referitor la împrejurări neobișnuite și străine persoanei interesate, și un element subiectiv, legat de obligația persoanei interesate de a se proteja de consecințele evenimentului neobișnuit luând măsuri adecvate, fără a accepta sacrificii excesive. În special, persoana interesată trebuie să supravegheze cu atenție desfășurarea procedurii inițiate și, mai ales, să dea dovadă de diligență în vederea respectării termenelor prevăzute. Astfel, noțiunea de forță majoră nu se aplică unei situații în care o persoană diligentă și avizată ar fi fost în mod obiectiv în măsură să evite expirarea unui termen de introducere a acțiunii. Aceasta este situația atunci când cauza principală a formulării tardive a unui recurs este faptul că avocatul persoanei interesate a folosit „un plic pentru scrisori recomandate neconform pentru expedierea în străinătate” și că, prin urmare, acesta nu a respectat anumite criterii ce permit operatorului serviciului poștal să garanteze transmiterea corectă a unei astfel de corespondențe.

(a se vedea punctele 19 și 20)

Trimitere la: Curte 12 iulie 1984, Ferriera Valsabbia/Comisia, 209/83, Rec., p. 3089, punctul 22; Curte 15 decembrie 1994, Bayer/Comisia, C‑195/91 P, Rec., p. I‑5619, punctele 31 și 32; Curte 18 ianuarie 2005, Zuazaga Meabe/OAPI, C‑325/03 P, Rec., p. I‑403, punctul 25; Curte 8 noiembrie 2007, Belgia/Comisia, C‑242/07 P, Rep., p. I‑9757, punctul 17