Language of document : ECLI:EU:T:2021:254

Cauza T119/17 RENV

Ruben Alba Aguilera și alții

împotriva

Serviciului European de Acțiune Externă

 Hotărârea Tribunalului (Camera a patra) din 12 mai 2021

„Funcție publică – Funcționari – Agenți temporari – Agenți contractuali – Remunerație – Personal al SEAE repartizat într‑o țară terță – Articolul 10 din anexa X la statut – Evaluare anuală a indemnizației privind condițiile de viață – Decizie de reducere a indemnizației pentru condițiile de viață a personalului repartizat în Etiopia de la 30 % la 25 % – Coerență regională – Erori vădite de apreciere”

1.      Funcționari – Statut – Dispoziții generale de aplicare – Obligația de a adopta asemenea dispoziții – Caracter excepțional

(Statutul funcționarilor, art. 110, și anexa X)

(a se vedea punctele 48-50)

2.      Funcționari – Remunerație – Regimul financiar aplicabil funcționarilor repartizați întro țară terță – Indemnizație privind condițiile de viață – Condiții de acordare – Revizuire și evaluare anuale – Obligația instituțiilor de a adopta dispoziții generale de aplicare – Inexistență

(Statutul funcționarilor, art. 110, și anexa X, art. 10)

(a se vedea punctele 55-57 și 59-61)

3.      Funcționari – Statut – Dispoziții generale de aplicare – Procedură de adoptare – Obligația administrației de a obține avizul Comitetului pentru Statutul funcționarilor – Inexistență

(Statutul funcționarilor, art. 110)

(a se vedea punctul 62)

4.      Excepție de nelegalitate – Domeniu de aplicare – Acte a căror nelegalitate poate fi invocată – Act cu caracter general pe care se întemeiază decizia atacată – Necesitatea unei legături juridice între actul atacat și actul cu caracter general contestat – Linii directoare care au servit la adoptarea deciziei atacate – Admisibilitate

(art. 263 și 277 TFUE)


(a se vedea punctele 69-77 și 79)

5.      Funcționari – Remunerație – Regimul financiar aplicabil funcționarilor repartizați întro țară terță – Indemnizație privind condițiile de viață – Stabilire – Puterea de apreciere a administrației – Control jurisdicțional – Limite

[Statutul funcționarilor, art. 1b lit. (a), art. 62, și anexa X, art. 10; Regulamentul nr. 1023/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, considerentul (27)]

(a se vedea punctele 81, 82, 85, 87, 88 și 102-104)

6.      Funcționari – Remunerație – Regimul financiar aplicabil funcționarilor repartizați întro țară terță – Indemnizație privind condițiile de viață – Stabilire – Criterii – Aplicarea principiului coerenței regionale înainte de examinarea condițiilor de viață

(Statutul funcționarilor, anexa X, art. 10)

(a se vedea punctele 90-93)

Rezumat

Reclamanții, domnul Ruben Alba Aguilera și alții, sunt funcționari sau agenți ai Serviciului European pentru Acțiune Externă (SEAE) care erau repartizați în Etiopia la data la care SEAE a adoptat decizia de revizuire a ratei indemnizației privind condițiile de viață (denumită în continuare „ICV”) plătite agenților repartizați în țări terțe începând de la 1 ianuarie 2016 (denumită în continuare „decizia atacată”)(1).

Prin această decizie, rata ICV aplicabile personalului Uniunii repartizat în Etiopia a fost redusă, trecând de la 30 % la 25 % din valoarea de referință. Această reducere a determinat pierderea de către reclamanți a beneficiului concediului de odihnă(2).

Pentru a contesta reducerea ratei ICV, reclamanții au introdus în mod individual reclamații împotriva deciziei atacate în măsura în care aceasta reduce, începând cu 1 ianuarie 2016, ICV plătită personalului Uniunii Europene repartizat în Etiopia. Întrucât aceste reclamații au fost respinse, reclamanții au introdus o acțiune la Tribunal, prin care se urmărește în esență anularea deciziei atacate.

Tribunalul anulează decizia atacată și se pronunță pentru prima dată asupra aspectului coerenței regionale în stabilirea ICV într‑un loc de repartizare.

Aprecierea Tribunalului

Mai întâi, Tribunalul se pronunță cu privire la o pretinsă obligație a SEAE de a adopta dispoziții generale de aplicare a articolului 10 din anexa X la Statutul funcționarilor Uniunii Europene (denumit în continuare „statutul”), care privește ICV. În această privință, Tribunalul apreciază că, având în vedere modul de redactare, finalitățile și garanțiile procedurale pe care le prevede pentru revizuirea ICV, într‑un cadru anual și după avizul Comitetului pentru personal, acest articol, în măsura în care reglementează ICV, nu este lipsit de claritate și de precizie, ceea ce permite evitarea aplicării sale arbitrare și, prin urmare, nu impune adoptarea, cu titlu excepțional, a unor dispoziții generale de aplicare.

În continuare, în ceea ce privește modalitățile de aplicare a articolului 10 din anexa X la statut, Tribunalul arată că autoritatea împuternicită să facă numiri dispune de o marjă largă de apreciere în ceea ce privește factorii și elementele care trebuie luate în considerare pentru adaptarea remunerațiilor funcționarilor. În consecință, Tribunalul apreciază că liniile directoare adoptate de SEAE și prin care se stabilește metodologia de calculare, printre altele, a ICV (denumite în continuare „liniile directoare”), în măsura în care țin seama de principiul coerenței regionale, nu încalcă articolul 10 din anexa X la statut.

În această privință, Tribunalul arată că principiul coerenței regionale urmărește să asigure obiectivitatea comparării condițiilor de viață din locurile de repartizare cu cele existente în Uniune, respectând totodată finalitatea ICV. Astfel, aplicarea acestui principiu urmărește să garanteze că sunt evaluate în mod similar condiții similare existente în două țări situate în aceeași regiune.

În sfârșit, Tribunalul se pronunță asupra aprecierii efectuate de SEAE în privința parametrilor „mediul sanitar și spitalicesc” și „alte condiții locale”.

În această privință, Tribunalul constată că liniile directoare prevăd că scorul pentru parametrul „mediul sanitar și spitalicesc” este determinat pe baza hărții sanitare comparative întocmite de International SOS, însă nu impun o corespondență între nivelurile scării utilizate de harta menționată și scorul care trebuie atribuit pentru acest parametru. Prin urmare, decizia SEAE de a atribui Etiopiei un scor de 4 dintr‑un total de 5 puncte nu depășește limitele care încadrează marja de apreciere pe care legiuitorul a intenționat să o confere SEAE în stabilirea ICV.

În sfârșit, Tribunalul s‑a pronunțat cu privire la criteriul „servicii publice” care a condus la o modificare a scorului atribuit parametrului „alte condiții locale”. În această privință, ținând seama, pe de o parte, de argumentele reclamanților potrivit cărora calitatea serviciilor publice în Etiopia nu s‑ar fi îmbunătățit între anii 2014 și 2015 și, pe de altă parte, de lipsa unor explicații din partea SEAE pentru justificarea diminuării scorului atribuit acestui criteriu, Tribunalul concluzionează că SEAE a săvârșit o eroare vădită de apreciere în ceea ce privește evaluarea criteriului menționat. Această eroare este de natură să justifice anularea deciziei atacate, având în vedere că criteriul „serviciilor publice” era cel care a condus la o diminuare cu un punct a scorului atribuit parametrului „alte condiții locale”, ceea ce a determinat coborârea scorului total atribuit Etiopiei sub pragul de 14 puncte impus pentru stabilirea ratei ICV la 30 %.


1      Decizia ADMIN (2016) 7 a directorului general pentru buget și administrație din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) din 19 aprilie 2016 privind stabilirea indemnizației pentru condiții de viață, prevăzută la articolul 10 din anexa X la statut – Exercițiul 2016.


2      Articolul 8 din anexa X la statut, aceasta din urmă fiind intitulată „Dispoziții speciale și derogatorii aplicabile funcționarilor repartizați într‑o țară terță”, prevede că, „[î]n mod excepțional, autoritatea împuternicită să facă numiri poate acorda funcționarului, printr‑o decizie specială și motivată, un concediu de odihnă motivat de existența unor condiții de viață deosebit de dificile la locul de repartizare al acestuia. Autoritatea împuternicită să facă numiri stabilește, pentru fiecare dintre aceste locuri de repartizare, orașul sau orașele în care poate fi petrecut acest concediu”.