Acțiune introdusă la 14 mai 2010 - Prezes Urzędu Komunikacji Elektronicznej/Comisia
(Cauza T-226/10)
Limba de procedură: polona
Părțile
Reclamant: Prezes Urzędu Komunikacji Elektronicznej (Varșovia, Polonia) (reprezentanți: H. Gruszecka și D. Pawłowska, consilieri juridici)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile reclamantului
Anularea Deciziei Comisiei Europene din 3 martie 2010 în cazul PL/2009/1019 privind piața națională cu ridicata a schimbului de trafic de date IP (tranzit IP) și în cazul PL/2009/1020 privind piața cu ridicata a schimbului de trafic de date IP (peering IP) cu rețeaua aparținând Telekomunikacja Polska S.A.;
obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
Reclamantul solicită anularea Deciziei C (2010) 1234 a Comisiei Europene din 3 martie 2010, adoptată în temeiul articolului 7 alineatul (4) din Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului (Directivă-cadru)
1, în care Comisia a solicitat Prezes Urzędu Komunikacji Elektronicznej (Președintele Autorității în domeniul Comunicațiilor Electronice) retragerea proiectelor de măsuri privind piața națională cu ridicata a schimbului de trafic de date IP (tranzit IP) și piața cu ridicata a peering IP cu rețeaua aparținând Telekomunikacja Polska S.A., care au fost notificate Comisiei la 27 noiembrie 2009 și înregistrate cu numerele PL/2009/1019 și PL/2009/1020.
În susținerea acțiunii sale, reclamantul formulează trei motive.
În cadrul primului motiv al acțiunii, reclamantul susține că, prin adoptarea deciziei atacate, Comisia a încălcat norme fundamentale de procedură, între care principiul bunei administrări, principiul cooperării eficiente și mecanismul de consultare prevăzut la articolul 7 din Directiva-cadru, pentru motivul că aprecierea în discuție cuprinsă în decizia atacată s-a întemeiat pe o traducere incorectă a proiectelor de măsuri prezentate de reclamant în cadrul procedurii de notificare, ceea ce a determinat Comisia să facă constatări greșite privind situația de fapt, care cuprinde obiectul deciziei adoptate. În plus, Comisia a încălcat norme fundamentale de procedură prin faptul că nu a motivat suficient decizia atacată, întrucât lipsește o analiză detaliată și obiectivă a motivelor pe baza cărora a decis că proiectele de măsuri notificate trebuie retrase.
În cadrul celui de al doilea motiv al acțiunii, reclamantul susține că, în speță, Comisia săvârșit o eroare vădită de apreciere prin constatarea faptului că serviciile de peering IP și de tranzit IP sunt substituibile reciproc. Serviciile de peering IP și de tranzit IP nu sunt substituibile reciproc, deoarece diferă în privința volumului de trafic de date IP schimbat între întreprinderile de telecomunicații, în privința metodelor de calcul al remunerațiilor pentru serviciile prestate, în privința definiției furnizorului de servicii (ISP) și în privința calității serviciului.
În al treilea rând, reclamantul impută Comisiei că a încălcat de asemenea articolul 4 alineatul (3) TUE și articolul 102 TFUE, coroborate cu articolul 7 alineatul (4), cu articolul 8 alineatul (2) literele (b) și (c), cu articolul 14 alineatul (2), cu articolul 15 alineatul (3) și cu articolul 16 alineatul (4) din Directiva-cadru, în măsura în care a considerat că piețele cu ridicata ale schimbului de trafic de date IP din Polonia (tranzit IP și peering IP) nu sunt două piețe separate, nu pot face obiectul unei reglementări
ex ante și că Telekomunikacja Polska S.A. nu dispune de o putere semnificativă pe aceste două piețe. Reclamantul susține că, în conformitate cu cerințele cuprinse în recomandare
2 și în orientări
3, a efectuat o analiză a pieței din punctul de vedere al temeiniciei unei reglementări
ex ante și a verificat în mod incontestabil cele trei criterii relevante. Această examinare a confirmat pe deplin că piețele de peering IP și de tranzit IP pot face obiectul unei reglementări
ex ante întrucât se caracterizează prin existența unor obstacole importante și permanente, structura acestora nu tinde către o concurență efectivă în cursul perioadei de timp relevante, iar aplicarea dreptului concurenței nu este în sine suficientă pentru a remedia deficiențele avute în vedere ale pieței.