HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE (Camera a treia)
8 mai 2008
Cauza F‑6/07
Risto Suvikas
împotriva
Consiliului Uniunii Europene
„Funcție publică – Agenți temporari – Incident de procedură – Documente confidențiale – Documente obținute în mod ilicit – Retragerea documentelor – Recrutare – Post vacant – Respingere nelegală a candidaturii – Anulare – Acțiune în despăgubire – Pierderea oportunității de a fi recrutat – Evaluare ex aequo et bono”
Obiectul: Acțiune formulată în temeiul articolelor 236 CE și 152 EA, prin care domnul Suvikas solicită printre altele, pe de o parte, anularea deciziei autorității abilitate să încheie contracte a Consiliului din 20 februarie 2006 prin care i se refuză înscrierea pe lista celor mai buni candidați la încheierea procedurii de selecție a agenților temporari Consiliu/B/024 și, pe de altă parte, daune interese pentru repararea prejudiciului material și moral pe care pretinde că l‑a suferit
Decizia: Documentele prezentate de domnul Suvikas în anexele A14, A15 și A16 la cererea introductivă se retrag din dosarul cauzei. Anulează decizia autorității abilitate să încheie contracte din 20 februarie 2006 de a nu îl înscrie pe domnul Suvikas pe lista celor mai buni candidați cu ocazia selecției agenților temporari Consiliu/B/024. Obligă Consiliul Uniunii Europene să plătească domnului Suvikas suma de 20 000 de euro pentru repararea prejudiciului material suferit de acesta. Respinge celelalte capete de cerere. Obligă Consiliul Uniunii Europene la plata cheltuielilor de judecată.
Sumarul hotărârii
1. Procedură – Admisibilitatea actelor de procedură – Apreciere la momentul introducerii actului – Cerere de a se pronunța asupra unui incident de procedură – Admisibilitate în orice stadiu al procedurii
(Regulamentul de procedură al Tribunalului de Primă Instanță, art. 114; Regulamentul de procedură al Tribunalului Funcției Publice, art. 78)
2. Funcționari – Concurs – Comisie de evaluare – Secretul lucrărilor – Întindere
(Statutul funcționarilor, anexa III, art. 6)
3. Funcționari – Agenți temporari – Recrutare – Procedură – Putere de apreciere a unui comitet consultativ de selecție – Limite – Respectarea condițiilor impuse în anunțul pentru ocuparea unui post vacant
4. Funcționari – Agenți temporari – Recrutare – Procedură – Aprecierea meritelor
5. Funcționari – Agenți temporari – Recrutare – Procedură – Putere de apreciere a autorității abilitate să încheie contractele de muncă – Limite – Respectarea condițiilor impuse în anunțul de concurs și a normelor de procedură adoptate pentru exercitarea puterii de apreciere
6. Funcționari – Acțiune – Hotărâre de anulare – Efecte
(Statutul funcționarilor, art. 91)
7. Funcționari – Acțiune – Competență de fond – Posibilitate de obligare din oficiu a instituției pârâte la plata unei despăgubiri
[Statutul funcționarilor, art. 91 alin. (1)]
8. Funcționari – Acțiune – Competență de fond – Repararea prejudiciului material legat de pierderea unei șanse, care decurge din respingerea nelegală a unei candidaturi
[Statutul funcționarilor, art. 91 alin. (1); Regimul aplicabil celorlalți agenți, art. 47 lit. (b) pct. (ii)]
9. Funcționari – Acțiune – Acțiune în despăgubire – Anularea actului nelegal atacat – Reparare adecvată a prejudiciului moral
(Statutul funcționarilor, art. 91)
1. Deși norma enunțată la articolul 78 din Regulamentul de procedură al Tribunalului Funcției Publice, potrivit căreia Tribunalul, sesizat cu o cerere de a se pronunța cu privire la un incident de procedură, poate statua cu privire la aceasta prin ordonanță motivată sau o poate uni cu fondul, este o normă de procedură care se aplică de la data intrării sale în vigoare tuturor litigiilor pendinte în fața Tribunalului, situația nu este aceeași pentru normele pe baza cărora Tribunalul poate, în aplicarea acestui articol, să se pronunțe cu privire la admisibilitatea acestui incident și care, în măsura în care determină admisibilitatea cererii de a se pronunța asupra incidentului, nu pot fi decât cele aplicabile la data introducerii respectivei cereri.
În ceea ce privește o cerere de a se pronunța asupra unui incident prezentată înainte de data intrării în vigoare a Regulamentului de procedură al Tribunalului Funcției Publice, normele care stabilesc condițiile de admisibilitate a incidentului aplicabile sunt cele la care face trimitere articolul 114 din Regulamentul de procedură al Tribunalului de Primă Instanță, aplicabil mutatis mutandis Tribunalului. Astfel, articolul 114 menționat este prevederea care, în Regulamentul de procedură al Tribunalului de Primă Instanță, corespunde articolului 78 din Regulamentul de procedură. Prin urmare, într‑o astfel de ipoteză trebuie să se aplice, pe de o parte, norma de procedură vizată de articolul 78 din Regulamentul de procedură și, pe de altă parte, normele de admisibilitate la care face trimitere articolul 114 din Regulamentul de procedură al Tribunalului de Primă Instanță.
Întrucât un incident de procedură, care trebuie distins de o excepție de inadmisibilitate a acțiunii, poate interveni în orice stadiu al procedurii, o cerere prin care se solicită pronunțarea cu privire la un astfel de incident trebuie să poată fi formulată în orice stadiu al acesteia.
(a se vedea punctele 49-51 și 54)
2. Principiul secretului lucrărilor comisiei de evaluare a concursului a fost instituit pentru a garanta independența comisiilor de evaluare și obiectivitatea lucrărilor lor și vizează de asemenea protejarea intereselor legitime ale candidaților în sensul ca aprecierile privind competențele și calitățile lor să nu fie făcute publice. Prin urmare, respectarea acestui principiu se opune divulgării atitudinilor adoptate de membrii comisiei de evaluare și revelării de elemente legate de aprecieri cu caracter personal sau comparativ referitoare la candidați, formulate de comisia de evaluare.
Cu toate acestea, deși aprecierile de natură comparativă ale unui comitet de selecție sau ale unora dintre membrii săi sunt în principiu protejate de secretul care înconjoară lucrările acestui comitet, situația este diferită în privința documentelor întocmite în afara procedurii de selecție, care nu fac parte propriu‑zis din lucrările comitetului consultativ de selecție în ansamblul său, ci sunt o urmare a inițiativei personale a unuia dintre membrii comitetului. Acestea nu beneficiază în mod obligatoriu de același grad de confidențialitate precum cel acordat aprecierilor comparative ale comitetului de selecție, care interzice depunerea lor în fața Tribunalului. Caracterul licit sau ilicit al obținerii de astfel de documente este, prin urmare, un element care trebuie luat în considerare.
În această privință, trebuie retrase din dosarul unei cauze documentele elaborate de un membru al comitetului în afara procedurii de selecție, pe care o parte le‑a primit de la un terț, acesta însuși obținându‑le în mod neautorizat.
(a se vedea punctele 57, 58, 60, 61, 64-66 și 71)
Trimitere la:
Tribunalul de Primă Instanță: 7 februarie 2001, Bonaiti Brighina/Comisia, T‑118/99, RecFP, p. I‑A‑25 și II‑97, punctul 46; 5 aprilie 2005, Christensen/Comisia, T‑336/02, RecFP, p. I‑A‑75 și II‑341, punctele 23, 24 și 26
3. Un comitet consultativ de selecție pentru recrutarea de agenți temporari numit de autoritatea abilitată să încheie contractele de muncă dispune de o anumită marjă de apreciere pentru organizarea lucrărilor sale, cu condiția de a se menține totuși în cadrul stabilit de anunțul pentru ocuparea unui post vacant. În această privință, nimic nu se opune ca acest comitet să procedeze pe etape, eliminând progresiv candidații, pe baza criteriilor stabilite de anunțul pentru ocuparea unui post vacant. Astfel, simplul fapt că un comitet de selecție a examinat performanțele candidaților în cadrul unor interviuri, în raport cu criteriile stabilite de anunțul pentru ocuparea unui post vacant, în două etape succesive nu poate, prin el însuși, să constituie un viciu al procedurii de selecție.
(a se vedea punctele 88-90)
4. În cadrul unui concurs, comisia de evaluare trebuie să aprecieze elementele cunoscute de candidați, indiferent că este vorba despre dosare pe care le‑au depus, despre examene pe care le‑au susținut sau despre rapoarte de notare pe care le‑au putut cunoaște și comenta. Aceasta constituie o garanție a legalității procedurii de concurs și o protecție împotriva arbitrarului, întrucât candidații cunosc toate elementele pe baza cărora comisia de evaluare a formulat aprecierea și sunt, prin urmare, în măsură să o conteste, în cazul în care consideră că nu este corectă. În schimb, în măsura în care comisia de evaluare se întemeiază, cel puțin în parte, pe elemente precum informații și opinii provenite de la superiorii ierarhici, de care candidații interesați nu au cunoștință, acestora nu li se acordă niciun mijloc de apărare împotriva afirmațiilor provenite de la un terț, care, deși pot fi perfect corecte, pot fi la fel de bine inexacte dintr‑un motiv oarecare. Imposibilitatea candidaților de a lua poziție cu privire la părerile exprimate în privința lor de către superiorii ierarhici și luate în considerare de comisia de evaluare constituie o încălcare a unui principiu care reglementează procedura de concurs, justificând anularea deciziilor prin care aceștia nu sunt admiși.
Asemenea unei comisii de evaluare a unui concurs și pentru aceleași motive, un comitet consultativ de selecție numit de autoritatea abilitată să încheie contractele de muncă nu își poate întemeia aprecierea, nici chiar în parte, pe elemente precum informații și opinii provenite de la superiorii ierarhici, de care candidații interesați nu au cunoștință și cu privire la care nu au putut lua poziție. Consultarea superiorilor ierarhici, chiar de către un singur membru al comitetului în numele său personal, poate atrage nelegalitatea acțiunilor respectivului comitet în ansamblul său.
(a se vedea punctele 93, 94 și 97)
Trimitere la:
Curte: 11 martie 1986, Sorani și alții/Comisia, 293/84, Rec., p. 967, punctele 17-20; Adams și alții/Comisia, 294/84, Rec., p. 977, punctele 22-25
5. Exercitarea largii puteri de apreciere de care dispune autoritatea abilitată să încheie contractele de muncă presupune cel puțin respectarea în cel mai înalt grad a tuturor reglementărilor relevante, mai exact, nu numai anunțul de concurs, ci și eventuale norme de procedură pe care autoritatea și le‑ar fi stabilit pentru exercitarea puterii sale de apreciere.
Pe de altă parte, faptul că această autoritate dispune de o largă marjă de apreciere nu poate avea drept consecință acoperirea unei nelegalități săvârșite în cadrul procedurii pregătitoare a deciziei. Prin urmare, autoritatea menționată, adoptând propria decizie la încheierea unei proceduri pregătitoare nelegale, determină nelegalitatea deciziei dacă nu ia măsuri de natură să remedieze nelegalitatea constatată în cadrul procedurii pregătitoare menționate.
(a se vedea punctele 101-103)
Trimitere la:
Tribunalul de Primă Instanță: 18 septembrie 2003, Pappas/Comitetul Regiunilor, T‑73/01, RecFP, p. I‑A‑207 și II‑1011, punctul 53
6. În cazul anulării deciziei autorității abilitate să încheie contractele de muncă de a nu înscrie numele unui candidat pe lista celor mai buni candidați în cadrul unei proceduri de selecție de agenți temporari afectată de nelegalitate, anularea, pe cale de consecință, chiar a listei candidaților, precum și a deciziilor de recrutare pe posturile care trebuie ocupate a candidaților înscriși pe acea listă ar constitui o sancțiune excesivă pentru nelegalitatea săvârșită de instituția vizată. Astfel, ar fi contrar principiilor proporționalității și protecției încrederii legitime, precum și interesului serviciului să fie privați candidații reținuți, deveniți agenți temporari, de beneficiul numirii lor numai pentru motivul că procedura de recrutare a fost afectată de nelegalitate.
(a se vedea punctele 109, 111 și 122)
7. Atunci când compararea intereselor existente arată că interesul serviciului și interesul terților se opun anulării, pe cale de consecință, a deciziilor subsecvente unei decizii anulate, instanța comunitară poate, pentru a asigura hotărârii de anulare, în interesul reclamantului, un efect util, să facă uz de competența sa de fond care îi este încredințată în litigiile de natură financiară și să oblige, chiar din oficiu, instituția pârâtă la plata unei despăgubiri. De asemenea, ea poate solicita instituției menționate să protejeze în mod adecvat drepturile reclamantului, căutând o soluție echitabilă pentru situația sa.
(a se vedea punctul 27)
Trimitere la:
Curte: 5 iunie 1980, Oberthür/Comisia, 24/79, Rec., p. 1743, punctul 14; 6 iulie 1993, Comisia/Albani și alții, C‑242/90 P, Rec., p. I‑3839, punctul 13
Tribunalul de Primă Instanță: 23 februarie 1994, Coussios/Comisia, T‑18/92 și T‑68/92, RecFP, p. I‑A‑47 și II‑171, punctul 107
8. Sesizat cu un litigiu de natură financiară, în sensul articolului 91 alineatul (1) a doua teză din statut, Tribunalul Funcției Publice dispune de o competență de fond, în cadrul căreia poate, dacă este necesar, să oblige din oficiu pârâtul la plata unei despăgubiri pentru prejudiciul produs din vina sa și, într‑un astfel de caz, să evalueze prejudiciul suferit, ținând cont de toate împrejurările cauzei, ex aequo et bono. În plus, atunci când Tribunalul a constatat existența unui prejudiciu, este singurul competent să aprecieze, în limitele cererii, modalitatea și întinderea reparării acestui prejudiciu, sub rezerva ca, pentru ca instanța de recurs să își poată exercita controlul jurisdicțional asupra hotărârilor Tribunalului, acestea să fie suficient de motivate și, în ceea ce privește evaluarea unui prejudiciu, să indice criteriile luate în considerare pentru determinarea cuantumului reținut.
În această privință, pentru stabilirea cuantumului compensației echitabile care trebuie acordată unui candidat la o procedură de selecție afectată de nelegalitate, care a pierdut șansa de a fi recrutat, trebuie în primul rând să se definească pierderea de remunerație suferită de candidatul respectiv, stabilind diferența dintre remunerația pe care ar fi perceput‑o dacă ar fi fost recrutat și remunerația pe care a perceput‑o în mod efectiv ulterior nelegalității săvârșite, iar apoi, în al doilea rând, să se aprecieze, sub formă procentuală, șansa pe care ar fi avut‑o să fie recrutat, pentru a pondera pierderea de remunerație astfel calculată.
Cu toate acestea, atunci când, din cauza unor împrejurări speciale, precum gradul de incertitudine referitor la impactul nelegalității constatate asupra respingerii candidaturii respectivului candidat, Tribunalul se află în imposibilitatea de a stabili un coeficient matematic care să reflecte pierderea de șansă suferită, trebuie să se acorde persoanei interesate o sumă forfetară, pentru repararea pierderii de șansă suferite.
În evaluarea cuantumului acestei reparări, nu poate fi considerat ca fiind cert că, dacă ar fi fost laureat al procedurii de selecție, reclamantul ar fi beneficiat de un contract de agent temporar pe o perioadă de 6 ani. Astfel, potrivit articolului 47 litera (b) punctul (ii) din Regimul aplicabil celorlalți agenți, instituția are posibilitatea de a rezilia un contract pe perioadă determinată, sub rezerva respectării unui preaviz stabilit potrivit acestei dispoziții. În plus, dacă ar fi fost recrutat, reclamantul nu ar fi avut niciun drept la reînnoirea contractului său pentru o perioadă de 2 ani, la încheierea perioadei inițiale de 4 ani.
(a se vedea punctele 133-135 și 142-145)
Trimitere la:
Curte: 21 februarie 2008, Comisia/Girardot, C‑348/06 P, Rep., p. I‑833, punctul 45 și jurisprudența citată și punctul 58 și jurisprudența citată
Tribunalul de Primă Instanță: 6 iunie 2006, Girardot/Comisia, T‑10/02, RecFP, p. I‑A‑2‑129 și II‑A‑2‑609
9. Anularea unui act al administrației atacat de un funcționar constituie ea însăși o reparare adecvată și, în principiu, mai exact, în absența din acel act a oricărei aprecieri explicit negative a capacităților persoanei interesate, susceptibilă de a‑l afecta din punct de vedere moral, suficientă pentru orice prejudiciu moral pe care acesta poate să îl fi suferit din cauza actului anulat.
(a se vedea punctul 151)
Trimitere la:
Tribunalul de Primă Instanță: 26 ianuarie 1995, Pierrat/Curtea de Justiție, T‑60/94, RecFP, p. I‑A‑23 și II‑77, punctul 62; 19 martie 1997, Giannini/Comisia, T‑21/96, RecFP, p. I‑A‑69 și II‑211, punctul 35