HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a cincea)

20 septembrie 2019(*)

„REACH – Substanțe care fac obiectul autorizării – Includerea 1‑bromopropanului (nPB) în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 – Cantitate – Dosar de înregistrare – Date – Clasificarea substanțelor în aceeași grupă – Principiul bunei administrări – Dreptul de a desfășura o activitate comercială în mod liber – Obligația de motivare – Încredere legitimă – Proporționalitate – Egalitate de tratament”

În cauza T‑610/17,

ICL‑IP Terneuzen, BV, cu sediul în Terneuzen (Țările de Jos),

ICL Europe Coöperatief UA, cu sediul în Amsterdam (Țările de Jos),

reprezentate de R. Cana, de E. Mullier și de H. Widemann, avocați,

reclamante,

împotriva

Comisiei Europene, reprezentată de M. Huttunen, de R. Lindenthal și de K. Mifsud‑Bonnici, în calitate de agenți,

pârâtă,

susținută de

Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), reprezentată de M. Heikkilä, de W. Broere, de T. Zbihlej și de N. Herbatschek, în calitate de agenți,

intervenientă,

având ca obiect o cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea în parte a Regulamentului (UE) 2017/999 al Comisiei din 13 iunie 2017 de modificare a anexei XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) (JO 2017, L 150, p. 7), în măsura în care include 1-bromopropanul (nPB) în anexa menționată,

TRIBUNALUL (Camera a cincea),

compus din domnul D. Gratsias, președinte, doamna I. Labucka și domnul A. Dittrich (raportor), judecători,

grefier: doamna S. Bukšek Tomac, administrator,

având în vedere faza scrisă a procedurii și în urma ședinței din 14 februarie 2019,

pronunță prezenta

Hotărâre

I.      Istoricul cauzei și regulamentul atacat

1        1-bromopropanul (bromură de n‑propil, nPB) este o substanță lichidă bromurată. El este utilizat ca solvent pentru degresarea cu vapori. Pe de altă parte, este utilizat ca intermediar în producerea de alte substanțe. El a fost clasificat drept substanță toxică pentru reproducere (din categoria 1 B) în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO 2008, L 353, p. 1).

2        Una dintre reclamante, ICL‑IP Terneuzen, BV, este principalul solicitant al înregistrării nPB. Aceasta produce și utilizează nPB în sensul Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO 2006, L 396, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 60, p. 3).

3        Cealaltă reclamantă, ICL Europe Coöperatief UA, introduce nPB pe piață în vederea utilizării ca solvent pentru degresarea cu vapori și pentru curățarea suprafețelor și îl utilizează în sensul Regulamentului nr. 1907/2006.

4        La 11 octombrie 2002, ICL‑IP Terneuzen a depus un dosar de înregistrare pentru nPB corespunzător unui interval cantitativ cuprins între 1 000 și 10 000 de tone pe an. Ulterior, a invitat pe toți membrii forumului de schimb de informații privind substanțele să se asocieze în vederea formulării unei cereri comune de înregistrare a substanței.

5        La 3 septembrie 2012, Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a publicat pe site‑ul său internet un dosar care propunea identificarea nPB drept substanță ce prezintă o îngrijorare deosebită, pe baza articolului 57 litera (c) din Regulamentul nr. 1907/2006.

6        La 18 octombrie 2012, reclamantele au prezentat observații cu privire la propunerea de identificare a nPB drept substanță ce prezintă o îngrijorare deosebită. În observațiile lor, reclamantele au subliniat în special că nPB este utilizat în principal ca substanță intermediară scutită de autorizare și că utilizările sale care nu sunt intermediare erau fie controlate în mod strict, fie supuse unor niveluri stricte de expunere profesională.

7        Prin decizia ED/169/2012 din 18 decembrie 2012 a directorului executiv al ECHA, nPB a fost înscris în lista substanțelor candidate, în temeiul articolului 59 alineatul (8) din Regulamentul nr. 1907/2006.

8        La 1 septembrie 2014, în cadrul celui de al șaselea exercițiu de stabilire a priorităților, ECHA a publicat pe site‑ul său internet un proiect de recomandare în vederea includerii unor substanțe, printre care și nPB, în anexa XIV la Regulamentul nr. 1907/2006 (denumită în continuare „anexa XIV”) și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile până cel târziu la 1 decembrie 2014. Cele 22 de substanțe vizate de proiectul menționat, printre care și nPB, au fost selectate pe baza rezultatelor provizorii ale acestui exercițiu de stabilire a priorităților, care au fost publicate pe site‑ul ECHA în aceeași zi.

9        La 1 decembrie 2014, reclamantele au prezentat observații cu privire la acest proiect în numele celorlalți solicitanți ai înregistrării. În comentariile lor, reclamantele au subliniat în special că aproximativ 70 % din nPB erau utilizate în scopuri intermediare și, prin urmare, erau exceptate de la aplicarea titlului VII al Regulamentului nr. 1907/2006.

10      La 1 iulie 2015, ECHA a adoptat o recomandare în vederea includerii unor substanțe în anexa XIV, în care aceasta recomanda includerea nPB în anexa XIV fără excepție pentru niciuna dintre utilizările sale sau pentru categoriile sale de utilizare (în continuare „recomandarea ECHA”). În aceeași zi, ECHA a publicat rezultatele sale definitive și actualizate, precum și documente în susținerea concluziilor sale, printre care și un document de referință privind nPB. Din acesta reiese că nPB a obținut nota de prioritate globală 20/45 în raport cu criteriile menționate la articolul 58 alineatul (3) primul paragraf literele (a)-(c) din Regulamentul nr. 1907/2006. Această notă este compusă din nota 1/15 atribuită pentru proprietățile intrinseci, din nota 12/15 atribuită pentru cantități și din nota 7/15 atribuită din cauza unei utilizări larg răspândite. În concluzia sa finală referitoare la nPB, ECHA a arătat că, deși altor substanțe din lista substanțelor candidate evaluate în cadrul acestei sesiuni de recomandări li se acorda o notă de prioritate globală mai mare pe baza criteriilor menționate la articolul 58 alineatul (3) primul paragraf literele (a)-(c) din Regulamentul nr. 1907/2006, includerea nPB în anexa XIV era recomandată din cauza unor considerații legate de clasificarea în aceleași grupă a acestei substanțe și a tricloretilenei, o substanță inclusă deja în anexa menționată.

11      La 10 august 2015, reclamantele au trimis o primă scrisoare Comisiei Europene. În această scrisoare, ele au arătat că recomandarea ECHA era afectată de vicii de procedură și de erori de drept.

12      Comisia a răspuns reclamantelor la 18 septembrie 2015.

13      La 4 februarie 2016, reclamantele au adresat Comisiei a doua scrisoare. În aceasta, ele au prezentat elemente suplimentare prin care au urmărit să demonstreze că o includere a nPB în anexa XIV întemeiată pe recomandarea ECHA era afectată de o eroare de drept și au solicitat să aibă o întâlnire cu reprezentanții Comisiei.

14      La 3 octombrie 2016, reclamantele au trimis Comisiei a treia scrisoare. În această din urmă scrisoare, ele au arătat că cantitățile de nPB utilizate pentru degresarea cu vapori și pentru curățarea suprafețelor continuau să scadă din cauza faptului că celălalt solicitant al înregistrării unei utilizări care nu era intermediară suspendase înregistrarea, lăsând ICL‑IP Terneuzen drept singurul furnizor al utilizării nPB care nu era intermediară și care intră în domeniul de aplicare al autorizației, și că fuseseră colectate date noi cu privire la substanța în discuție și au permis să se stabilească niveluri sigure de utilizare a nPB. Reclamantele au solicitat Comisiei să examineze de urgență aceste informații suplimentare și să fie organizată o reuniune, în orice caz înaintea următoarei reuniuni a comitetului de reglementare.

15      La 15 noiembrie 2016, Comisia a informat reclamantele printr‑o scrisoare că, din cauza unei omisiuni, nu s‑a răspuns la scrisoarea acestora din 4 februarie 2016. Comisia a adăugat că a solicitat ECHA să analizeze datele transmise de reclamante și a acceptat solicitarea acestora de a organiza o reuniune, invitându‑le să contacteze secretariatul său pentru a identifica o dată adecvată pentru o reuniune în cursul lunii noiembrie.

16      La 7 și la 8 decembrie 2016, în cursul reuniunii comitetului de reglementare, a fost discutat proiectul de regulament al Comisiei de modificare a anexei XIV pentru includerea substanțelor recomandate, printre care și nPB.

17      La 7 decembrie 2016, reclamantele au contactat Comisia prin e‑mail în vederea organizării reuniunii menționate la punctul 15. În comunicarea acestora, au întrebat dacă era menținută reuniunea comitetului de reglementare din 7 și 8 decembrie 2016 referitoare la includerea nPB în anexa XIV.

18      La 8 decembrie 2016, comitetul de reglementare a emis un aviz pozitiv cu privire la recomandarea ECHA.

19      La 23 decembrie 2016, Comisia a răspuns la e‑mailul reclamantelor din 7 decembrie 2016. În răspunsul său, Comisia a arătat în special că acesta a primit acest e‑mail prea târziu pentru a putea organiza o reuniune cu reclamantele, reuniunea comitetului de reglementare având loc în aceeași zi.

20      La 13 iunie 2017, pe baza avizului favorabil al comitetului de reglementare și a recomandării ECHA, Comisia a adoptat Regulamentul (UE) 2017/999 din 13 iunie 2017 de modificare a anexei XIV (JO 2017, L 150, p. 7, denumit în continuare „regulamentul atacat”). Regulamentul atacat a inclus nPB în anexa XIV la intrarea 32, fără a prevedea vreo excepție pentru anumite utilizări sau categorii de utilizări și a prevăzut data expirării pentru această substanță la 4 iulie 2020. Astfel cum reiese din considerentul (1) al regulamentului menționat, Comisia a considerat că nPB îndeplinea criteriile de clasificare ca substanță toxică pentru reproducere (din categoria 1 B) în conformitate cu Regulamentul nr. 1272/2008 și, prin urmare, îndeplinea criteriile de includere în anexa XIV stabilite la articolul 57 litera (c) din Regulamentul nr. 1907/2006. În considerentul (13) al regulamentului atacat, Comisia a arătat că nPB a fost identificat și inclus în lista substanțelor candidate în conformitate cu articolul 59 din Regulamentul nr. 1907/2006, că, în recomandarea sa, ECHA a acordat prioritate includerii sale în anexa XIV și că, în pofida informațiilor furnizate de părțile interesate, era necesară includerea nPB în anexa menționată.

II.    Procedura în fața Tribunalului și concluziile părților

21      Prin cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 6 septembrie 2017, reclamantele au introdus prezenta acțiune.

22      La 23 noiembrie 2017, Comisia a depus memoriul în apărare.

23      La 15 ianuarie 2018, reclamantele au depus replica.

24      La 5 martie 2018, Comisia a depus duplica.

25      Prin înscrisul depus la grefa Tribunalului la 4 decembrie 2017, ECHA a formulat o cerere de intervenție în prezenta procedură în susținerea concluziilor Comisiei. Prin Ordonanța din 1 martie 2018, ICL‑IP Terneuzen și ICL Europe Coöperatief/Comisia (T‑610/17, nepublicată, EU:T:2018:139), a fost admisă intervenția ECHA în susținerea concluziilor Comisiei. La 17 aprilie 2018, ECHA a depus memoriul în intervenție. La 15 și la 30 mai 2018, Comisia și reclamantele au depus observațiile lor cu privire la acest memoriu în intervenție.

26      La propunerea judecătorului raportor, Tribunalul (Camera a cincea) a decis deschiderea fazei orale a procedurii și, în cadrul măsurilor de organizare a procedurii prevăzute la articolul 89 din Regulamentul de procedură, adresarea unei întrebări scrise Comisiei și ECHA. Acestea au răspuns la întrebarea adresată în termenul stabilit.

27      Reclamantele au depus observații scrise cu privire la raportul de ședință, care au fost depuse la dosar prin decizia președintelui Camerei a cincea.

28      Pledoariile reclamantelor, ale Comisiei și ale ECHA și răspunsurile lor la întrebările scrise și orale adresate de Tribunal au fost ascultate în ședința din 14 februarie 2019. Comisia a făcut observații orale cu privire la raportul de ședință. În cadrul pledoariei lor, reclamantele au susținut că, în Decizia C(2018) 5057 final a Comisiei din 10 august 2018 privind autorizarea tricloretilenei pentru anumite utilizări, s‑a menționat explicit că, în ceea ce privește utilizarea acestei substanțe în vederea curățării industriale a pieselor prin degresarea cu vapori, nu există substanțe sau tehnologii alternative corespunzătoare din punctul de vedere al fiabilității lor tehnice și economice. La rândul lor, Comisia și ECHA au făcut observații cu privire la admisibilitatea și la pertinența acestui argument.

29      Reclamantele solicită Tribunalului:

–        anularea regulamentului atacat, în măsura în care acesta include nPB în anexa XIV;

–        obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată;

–        „luarea tuturor celorlalte măsuri impuse de echitate”.

30      Comisia solicită Tribunalului:

–        respingerea acțiunii;

–        obligarea reclamantelor la plata cheltuielilor de judecată.

31      ECHA solicită Tribunalului:

–        respingerea acțiunii;

–        obligarea reclamantelor la plata cheltuielilor de judecată.

III. În drept

32      În susținerea acțiunii, reclamantele invocă șase motive. Primul motiv este întemeiat pe o insuficiență a motivării regulamentului atacat, pe o eroare vădită de apreciere și pe o încălcare a principiului bunei administrări. Al doilea motiv este întemeiat pe o încălcare a articolului 55 din Regulamentul nr. 1907/2006, pe o nerespectare a obiectivului de competitivitate urmărit de acest regulament și pe o încălcare a dreptului reclamantelor de a desfășura o activitate comercială în mod liber. Al treilea motiv este întemeiat în special pe o încălcare a obligației de motivare. Al patrulea motiv este întemeiat pe o nerespectare a principiului protecției încrederii legitime. Acesta cuprinde trei aspecte. Primul aspect privește criteriul cantității de nPB. Al doilea aspect privește clasificarea nPB și a tricloretilenei în aceeași grupă. Al treilea aspect este întemeiat pe faptul că, având în vedere nota de prioritate atribuită nPB, reclamantele ar fi putut să se aștepte ca această substanță să nu fie inclusă în anexa XIV. La rândul său, al cincilea motiv este întemeiat pe o încălcare a principiului proporționalității. În sfârșit, al șaselea motiv este întemeiat pe o nerespectare a principiului egalității de tratament și nediscriminării.

33      Cu titlu introductiv, trebuie amintit că prin decizia din 3 septembrie 2012, ECHA a identificat nPB ca fiind o substanță candidată, în sensul articolului 57 litera (c) din Regulamentul nr. 1907/2006. Astfel cum reiese din articolul 58 din acest regulament, printre substanțele candidate trebuie identificate cele care trebuie incluse în mod prioritar în anexa XIV. În acest scop, în conformitate cu articolul 58 alineatul (3) din regulamentul menționat, la 1 iulie 2015, ECHA a recomandat includerea substanțelor candidate pe care le considera prioritare. În ceea ce privește nPB, ECHA a indicat că, având în vedere evaluarea acestei substanțe în lumina criteriilor menționate explicit la articolul 58 alineatul (3) literele (a)-(c) din Regulamentul nr. 1907/2006, și anume din cauza proprietăților intrinseci ale acestei substanțe, a utilizării sale răspândite și a cantităților sale, precum și din considerații de clasificare în aceeași grupă a acestei substanțe și a tricloretilenei, trebuia să fie considerată substanță care necesita includerea în mod prioritar în anexa XIV (a se vedea punctul 10 de mai sus). Prin urmare, în temeiul articolului 58 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1907/2006, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 133 alineatul (4) din regulamentul menționat, Comisia a adoptat regulamentul atacat, prin care nPB a fost inclus în anexa XIV.

34      Prezenta acțiune nu urmărește să repună în discuție identificarea nPB ca fiind o substanță candidată în sensul articolului 57 litera (c) din Regulamentul nr. 1907/2006, care este susceptibilă să fie inclusă în anexa XIV. În cadrul acțiunii, reclamantele se limitează să susțină că înscrierea nPB în anexa menționată este prematură.

35      Pe de altă parte, trebuie să se arate că, desigur, obiectul prezentei acțiuni este anularea regulamentului atacat și că, așadar, nu vizează în mod direct recomandarea ECHA. Cu toate acestea, în regulamentul atacat, Comisia a decis să urmeze recomandarea ECHA și să se întemeieze pe evaluarea nPB efectuată de ECHA în lumina criteriilor prevăzute la articolul 58 alineatul (3) literele (a)-(c) din Regulamentul nr. 1907/2006, și anume proprietățile intrinseci ale acestei substanțe, utilizarea sa răspândită și cantitățile sale, și să țină seama de criteriul clasificării nPB și a tricloretilenei în aceeași grupă. În aceste împrejurări, trebuie să se constate că motivele reclamantelor privind evaluarea efectuată de ECHA vizează repunerea în discuție a temeiniciei considerațiilor pe care este fondat regulamentul atacat.

36      Într‑o primă etapă, trebuie să se examineze argumentele reclamantelor prin care se urmărește repunerea în discuție a considerațiilor Comisiei întemeiate pe cantitatea de nPB, care sunt dezvoltate în cadrul primului motiv și al primului aspect al celui de al patrulea motiv.

37      Într‑o a doua etapă, vor fi analizate argumentele reclamantelor prin care se urmărește repunerea în discuție a considerațiile Comisiei întemeiate pe clasificarea nPB și a tricloretilenei în aceeași grupă, și anume argumentele invocate în cadrul celui de al treilea motiv și al celui de al doilea aspect al celui de al patrulea motiv.

38      Într‑o a treia etapă, va fi examinat al șaselea motiv, întemeiat pe o nerespectare a principiului egalității de tratament și nediscriminării.

39      Într‑o a patra etapă, va fi examinat al treilea aspect al celui de al patrulea motiv, întemeiat pe faptul că, având în vedere nota de prioritate globală care a fost atribuită nPB, reclamantele nu ar fi putut să se aștepte ca această substanță să fie inclusă de regulamentul atacat în anexa XIV.

40      Într‑o a cincea etapă, vor fi analizate al doilea motiv, întemeiat pe o încălcare a articolului 55 din Regulamentul nr. 1907/2006, pe o nerespectare a obiectivului de competitivitate urmărit de acest regulament și pe o încălcare a dreptului reclamantelor de a desfășura o activitate comercială în mod liber, precum și al cincilea motiv, întemeiat pe o încălcare a principiului proporționalității.

A.      Cu privire la considerațiile Comisiei întemeiate pe cantitatea de nPB

41      În cadrul primului motiv și în cadrul primului aspect al celui de al patrulea motiv, reclamantele invocă argumente prin care se urmărește repunerea în discuție a considerațiilor Comisiei care s‑au întemeiat pe cantitatea de nPB.

1.      Cu privire la primul motiv, întemeiat pe o insuficiență a motivării regulamentului atacat, pe o încălcare a principiului bunei administrări și pe erori vădite de apreciere

42      Primul motiv cuprinde două aspecte. În cadrul primului aspect, reclamantele susțin că motivarea regulamentului atacat este insuficientă. Comisia nu ar fi explicat suficient modul în care au fost calculate cantitățile de nPB care au fost utilizate pentru evaluarea acestei substanțe. Al doilea aspect este întemeiat pe faptul că Comisia ar fi încălcat principiul bunei administrări și ar fi săvârșit erori vădite de apreciere, deoarece s‑a întemeiat exclusiv pe date referitoare la cantitățile menționate în dosarul de înregistrare, iar nu pe datele prezentate în cadrul consultării publice, iar ulterior în cursul procedurii care s‑a finalizat prin adoptarea regulamentului atacat.

a)      Cu privire la primul aspect, întemeiat pe o insuficiență a motivării regulamentului atacat

43      În opinia reclamantelor, considerațiile Comisiei întemeiate pe cantitatea de nPB nu erau suficient dezvoltate. Mai precis, ele susțin că modul în care au fost calculate cantitățile de nPB de care Comisia a ținut seama nu a fost explicat suficient. Reclamantele arată de asemenea că nu au putut să își apere în mod util interesele.

44      Comisia, susținută de ECHA, contestă argumentele reclamantelor.

45      Într‑o primă etapă, trebuie amintit că, în temeiul articolului 296 TFUE, actele juridice se motivează. Obligația de a motiva un act cauzator de prejudicii, care constituie un corolar al principiului respectării dreptului la apărare, are ca scop, pe de o parte, să furnizeze persoanei interesate indicații suficiente pentru a ști dacă actul este bine fundamentat sau dacă este eventual afectat de un viciu care permite contestarea validității sale în fața instanței Uniunii Europene și, pe de altă parte, să dea posibilitatea acestei instanțe să își exercite controlul asupra legalității actului respectiv (Hotărârea din 15 aprilie 2011, Republica Cehă/Comisia, T‑465/08, EU:T:2011:186, punctul 162).

46      Cu toate acestea, motivarea trebuie să fie adaptată naturii actului în cauză și contextului în care actul a fost adoptat. Cerința motivării trebuie apreciată în funcție de toate împrejurările din cauză, în special de conținutul actului, de natura motivelor invocate și de interesul de a primi explicații pe care îl pot avea destinatarii sau alte persoane vizate în mod direct și individual de actul respectiv. Nu este obligatoriu ca motivarea să specifice toate elementele de fapt și de drept pertinente, întrucât caracterul suficient al unei motivări trebuie să fie apreciat nu numai prin prisma modului de redactare, ci și în raport cu contextul său, precum și cu ansamblul normelor juridice care reglementează materia respectivă. În special, un act cauzator de prejudicii este suficient motivat atunci când intervine într‑un context cunoscut de persoana interesată, care îi permite acesteia să înțeleagă semnificația măsurii adoptate în privința sa (Hotărârea din 18 septembrie 2015, Petro Suisse Intertrade/Consiliul, T‑156/13 și T‑373/14, nepublicată, EU:T:2015:646, punctul 67).

47      Trebuie să se amintească de asemenea că obligația de motivare constituie o normă fundamentală de procedură ce trebuie diferențiată de problema temeiniciei motivării, care ține de legalitatea pe fond a actului în litigiu (Hotărârea din 22 martie 2001, Franța/Comisia, C‑17/99, EU:C:2001:178, punctul 35).

48      Într‑o a doua etapă, în ceea ce privește motivarea regulamentului atacat, în primul rând, trebuie să se arate că din considerentele (1), (13) și (20) ale regulamentului atacat reiese că Comisia a constatat că nPB era o substanță candidată, că ECHA a recomandat includerea cu prioritate a acestei substanțe în anexa XIV și că, în pofida observațiilor părților interesate, Comisia a considerat că această substanță trebuia inclusă de regulamentul atacat în anexa menționată.

49      În al doilea rând, având în vedere că, în regulamentul atacat, Comisia a făcut trimitere la recomandarea ECHA și a decis să o urmeze, trebuie să se țină seama de conținutul acestei recomandări, precum și de conținutul documentelor la care face trimitere această recomandare.

50      Astfel cum reiese din anexa I la recomandarea ECHA și din documentul de referință din 1 iulie 2015 privind nPB, la care face trimitere această anexă, motivele pentru care ECHA a recomandat includerea cu prioritate a nPB în anexa XIV erau nota de prioritate 20/45 pe care i‑o atribuise acestei substanțe în raport cu criteriile menționate explicit la articolul 58 alineatul (3) primul paragraf literele (a)-(c) din Regulamentul nr. 1907/2006 (a se vedea punctul 10 de mai sus), precum și unele considerații referitoare la clasificarea în aceeași grupă a nPB și a tricloretilenei, substanță care era inclusă deja în această anexă. În anexa menționată, ECHA a făcut trimitere și la documente publice pe care s‑a întemeiat pentru a pregăti recomandarea, în special:

–        ghidul din 10 februarie 2014 privind stabilirea priorităților;

–        rezultatele provizorii din 1 septembrie 2014 din cadrul celui de al șaselea exercițiu de stabilire a priorităților;

–        documentul din 1 iulie 2015 care conține comentarii ale părților interesate și trimiteri la răspunsurile privind proiectul celei de a șasea recomandări în vederea includerii nPB în anexa XIV;

–        documentul din 1 iulie 2015 care conține răspunsurile ECHA la aceste comentarii.

51      Din cuprinsul paginii 2 a documentului de referință din 1 iulie 2015 privind nPB reiese că ECHA a ținut seama de informațiile din dosarul de înregistrare a acestei substanțe, referitoare la cantitățile corespunzătoare diferitor sale utilizări, și anume cantitățile indicate la punctul 3.5 din dosarul de înregistrare a acestei substanțe. De aici reiese deopotrivă că, potrivit acestor date, cantitatea de nPB încadrată în domeniul autorizării trebuia să fie considerată corespunzătoare unui interval cuprins între 1 000 de tone și mai puțin de 10 000 de tone, interval prevăzut la punctul 5.2 din ghidul din 10 februarie 2014 privind stabilirea priorităților, și că în raport cu acest interval trebuia atribuită o notă 12/15 puncte.

52      În documentul din 1 iulie 2015 care conține răspunsurile date de ECHA la comentariile părților interesate, ECHA a prezentat metoda pe care a urmat‑o. În acest context, ECHA a arătat mai ales că estimarea cantităților ținea seama de datele provenite din cuprinsul punctelor 3.2 și 3.5 din dosarul de înregistrare, de datele cuprinse în rapoartele de securitate chimică, precum și de informațiile rezultate din procedura care s‑a finalizat prin identificarea nPB ca fiind o substanță ce prezintă o îngrijorare deosebită, și anume rapoartele întocmite în acest context și informațiile prezentate în cadrul consultării publice. Potrivit celor menționate de ECHA, atunci când erau disponibile informațiile referitoare la utilizări și la tonajul corespunzător, ele erau evaluate de asemenea pentru estimarea cantității pertinente în scopul stabilirii priorităților. În acest context, ECHA a precizat că estimarea cantităților încadrate în domeniul de aplicare al autorizației se întemeia în principal pe datele provenite din dosarele de înregistrare și din rapoartele de securitate chimică. Alte informații, în special referitoare la tonaje în funcție de utilizare, extrase din rapoartele privind identificarea substanțelor ce prezintă o îngrijorare deosebită și din consultările publice, puteau, potrivit acestei agenții, să fie luate în considerare dacă puteau fi evaluate reprezentativitatea și fiabilitatea informațiilor. ECHA a arătat de asemenea că, în general, în cadrul exercițiului de stabilire a priorităților, era urmată o metodă prudentă în cazurile în care nu este posibil, pe baza datelor disponibile, să se concluzioneze cu privire la statutul intermediar al utilizării unei substanțe sau cu privire la aplicarea altor excepții.

53      Mai specific, în ceea ce privește nPB, ECHA a arătat că, pe baza datelor cuprinse în dosarele de înregistrare, a considerat că cantitatea acestei substanțe încadrată în domeniul de aplicare al autorizației se afla într‑un interval cuprins între 1 000 de tone și mai puțin de 10 000 de tone, prevăzut la punctul 5.2 din ghidul din 10 februarie 2014 privind stabilirea priorităților, împrejurare care, potrivit acestei agenții, justifica acordarea notei de cantitate 12/15. Această estimare nu ar fi modificată nici dacă s‑ar ține seama de estimarea de 30 % din cantitatea totală în Uniunea Europeană, menționată în cadrul consultării publice. În acest context, ECHA a arătat că, în ceea ce privește cantitățile de nPB încadrate în domeniul de aplicare al autorizației, existau diferențe între informațiile comunicate în dosarele de înregistrare și cele prezentate în cadrul consultării publice. ECHA a adăugat că, potrivit afirmațiilor industriei în cadrul consultării publice, această cantitate era mai mică de 1 000 de tone. În opinia ECHA, informațiile transmise prin intermediul comentariilor nu erau suficiente pentru a nu ține seama de datele de înregistrare, iar solicitanții înregistrării aveau obligația să verifice că în dosarele de înregistrare sunt indicate cantitățile exacte.

54      Trebuie de asemenea să se țină seama de mențiunile cuprinse în ghidul din 10 februarie 2014 privind stabilirea priorităților, la care a făcut trimitere recomandarea ECHA. Mai întâi, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 3 din ghidul menționat, informația necesară pentru exercițiul de stabilire a priorităților trebuie, în principiu, să se găsească în dosarul de înregistrare. În nota de subsol 2 referitoare la acest punct se amintește că înregistrarea dosarelor constituie o obligație legală, că solicitanții înregistrării au obligația să furnizeze informații corecte și să le actualizeze în timp util dacă acest lucru se dovedește a fi necesar și că solicitantul înregistrării este, așadar, răspunzător pentru exactitatea datelor de înregistrare. Tot în acel loc se arată că informațiile transmise ca urmare a obligației de înregistrare sunt utilizate în vederea efectuării altor procese care se încadrează în sfera Regulamentului nr. 1907/2006. În continuare, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 4 primul paragraf din ghidul în discuție, datele cuprinse în dosarul de înregistrare constituie principala sursă de informație pentru exercițiul de stabilire a priorităților, iar industria este consiliată să indice toate datele pertinente în mod direct în dosarul de înregistrare. Pe de altă parte, al treilea paragraf al acestui punct prevede că, atunci când datele necesare pentru exercițiul de stabilire a priorităților sunt disponibile (și au o calitate suficientă) în dosarul de înregistrare, aprecierea unei substanțe este întemeiată pe aceste date. În plus, în acest paragraf, se prevede că, în ipoteza în care asemenea date lipsesc, sunt contradictorii sau de calitate inadecvată, sunt utilizate scenariile realiste cele mai nefavorabile. În sfârșit, al patrulea paragraf al acestui punct atrage atenția asupra faptului că rezultatele exercițiului de stabilire a priorităților vor fi afectate întotdeauna de calitatea datelor utilizate.

55      În al treilea rând, având în vedere jurisprudența amintită la punctul 46 de mai sus, potrivit căreia trebuie să fie luat în considerare și contextul cunoscut de persoana interesată, este necesar să se țină seama de corespondența dintre Comisie și reclamante în cursul procedurii administrative. În scrisoarea sa din 18 septembrie 2015, Comisia a indicat în special că datele cuprinse în dosarul de înregistrare și cele transmise în cadrul consultării publice nu erau coerente și că, având în vedere obligația solicitanților înregistrării să actualizeze datele din dosarul de înregistrare, informațiile indicate în dosarul de înregistrare constituiau sursa principală de informație pentru exercițiul de stabilire a priorităților.

56      Într‑o a treia etapă, având în vigoare elementele sus‑menționate, este necesar să se constate că motivarea regulamentului atacat trebuie considerată suficientă. În primul rând, din documentul de referință din 1 iulie 2015 privind nPB reiese că ECHA a ținut seama de informațiile cuprinse în dosarul de înregistrare a acestei substanțe în ceea ce privește cantitățile corespunzătoare diferitor sale utilizări, și anume cantitățile indicate la punctul 3.5 din dosarul de înregistrare a acestei substanțe. În al doilea rând, din aceste elemente reies și motivele pentru care ECHA a utilizat aceste elemente. Astfel, pe de o parte, din acestea reiese suficient de clar că, în cazul unei incoerențe între datele cuprinse în dosarele de înregistrare și informațiile prezentate în cadrul consultării publice sau ulterior, se acordă preferință, în principiu, datelor cuprinse în dosarele de înregistrare. Pe de altă parte, din acestea reiese cu suficientă claritate că, în cazul în care datele sunt contradictorii, este luat în considerare scenariul realist cel mai nefavorabil. Considerațiile pe care s‑a întemeiat această metodă reies deopotrivă în mod suficient de clar din documentele sus‑menționate.

57      În consecință, se impune respingerea argumentelor invocate în susținerea unei insuficiențe a motivării a regulamentului atacat în ceea ce privește calculul cantităților de nPB de care Comisia a ținut seama.

58      În sfârșit, reclamantele arată că nu au avut la dispoziție informații suficiente pentru a putea să își exercite drepturile de participare prevăzute de Regulamentul nr. 1907/2006 în cursul procedurii care s‑a finalizat prin adoptarea regulamentului atacat și să își susțină în mod eficient interesele. În această privință, este suficient să se arate că informațiile cuprinse în ghidul din 10 februarie 2014 privind stabilirea priorităților, în răspunsurile ECHA și ale Comisiei la comentariile reclamantelor și în alte documente menționate la punctele 49-55 de mai sus permiteau reclamantelor să își exercite în mod util drepturile în cursul acestei proceduri.

b)      Cu privire la al doilea aspect, întemeiat pe o încălcare a principiului bunei administrări și pe existența unor erori vădite de apreciere

59      Reclamantele susțin că Comisia a încălcat principiul bunei administrări și a săvârșit o eroare vădită în exercitarea puterii sale discreționare. Comisia nu ar fi recurs la propriile aprecieri. Pe de altă parte, ea ar fi utilizat date care acoperă toate utilizările nPB, inclusiv cele în calitate de produs intermediar, în timp ce acestea din urmă nu s‑ar încadra în domeniul autorizației și, așadar, nu ar fi trebuit să fie luate în considerare. În plus, potrivit reclamantelor, Comisia ar fi trebuit să țină seama de informațiile pe care ele le‑ar fi prezentat în cursul consultării publice și în cadrul scrisorilor lor din 10 august 2015, 4 februarie 2016 și 3 octombrie 2016. O abordare potrivit căreia ar fi luate în considerare doar informațiile cuprinse în dosarul de înregistrare ar lipsi de obiect consultarea publică prevăzută la articolul 58 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006. Solicitanții înregistrării nu ar avea obligația să indice cantitățile sau intervalele cantitative ale unei substanțe pentru diferite utilizări. În orice caz, nu ar fi impusă o actualizare imediată a dosarelor de înregistrare, ci doar o actualizare fără întârzieri inutile. Potrivit reclamantelor, metoda urmată de Comisie ar putea să aibă de asemenea drept consecință includerea în anexa XIV a substanțelor care nu sunt cu adevărat prioritare.

60      Comisia, susținută de ECHA, contestă argumentele reclamantelor.

61      Cu titlu introductiv, trebuie amintit că, în temeiul articolului 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, orice persoană are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într‑un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii. Jurisprudența a precizat că, în temeiul acestui principiu, îi revenea administrației sarcina să examineze cu atenție și cu imparțialitate toate elementele relevante ale unei cauze și să reunească toate elementele de fapt și de drept necesare exercitării puterii sale de apreciere, precum și să asigure buna derulare și eficacitatea procedurilor pe care le pune în aplicare (Hotărârea din 30 ianuarie 2018, Przedsiębiorstwo Energetyki Cieplnej/ECHA, T‑625/16, nepublicată, EU:T:2018:44, punctul 89).

62      Într‑o primă etapă, trebuie să se examineze argumentul reclamantelor potrivit căruia Comisia ar fi utilizat date privind cantitatea globală de nPB. Într‑o a doua etapă, vor fi analizate argumentele potrivit cărora Comisia nu ar fi ținut seama în mod suficient de informațiile prezentate în cursul consultării publice și în cadrul scrisorilor lor din 10 august 2015, 4 februarie 2016 și 3 octombrie 2016.

1)      Cu privire la argumentul potrivit căruia Comisia ar fi utilizat date referitoare la cantitatea globală de nPB

63      Reclamantele susțin că Comisia s‑a întemeiat pe datele cuprinse la punctul 3.2 din dosarul de înregistrare, în timp ce cantitățile indicate la acel punct ar privi și utilizările intermediare ale nPB care, în opinia lor, nu ar fi trebuit să fie luate în considerare.

64      În această privință, desigur, trebuie amintit că, în temeiul articolului 10 litera (a) punctul (iii) din Regulamentul nr. 1907/2006, solicitantul înregistrării are obligația să indice, printre altele, informații privind producerea totală și utilizările substanței, în conformitate cu punctul 3 din anexa VI la Regulamentul nr. 1907/2006. Punctul 3.1 din anexa menționată prevede că solicitantul înregistrării trebuie să indice, printre altele, cantitatea totală produsă, cantitatea utilizată la fabricarea unui articol care face obiectul înregistrării și/sau cantitatea importată în tone pe solicitant pe an. Această informație este relevantă pentru aplicarea intervalelor cantitative menționate la articolul 7 alineatul (4) litera (f) din Regulamentul nr. 1907/2006, care stabilesc cerințele în materie de informare (a se vedea anexele VI-XI la Regulamentul nr. 1907/2006). Tocmai acestea sunt datele care sunt indicate la punctul 3.2 din dosarul de înregistrare.

65      În schimb, atunci când, în cadrul adoptării unui regulament care include o substanță în anexa XIV, este luată în considerare cantitatea acestei substanțe, din articolul 2 alineatul (8) din Regulamentul nr. 1907/2006 se poate deduce că trebuie utilizată doar partea din cantitatea care se încadrează în domeniul de aplicare al autorizației. În acest context, nu trebuie, așadar, să se țină seama de partea din acea cantitate care corespunde utilizărilor intermediare.

66      Totuși, contrar susținerilor reclamantelor, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 51 de mai sus, în speță, Comisia nu s‑a întemeiat pe cantitatea globală de nPB indicată la punctul 3.2 din dosarul de înregistrare pentru a calcula partea din cantitate care se încadrează în domeniul de aplicare al autorizației, ci a utilizat datele care erau indicate la punctul 3.5 din dosarul de înregistrare, care priveau utilizările diferite ale nPB.

67      În consecință, trebuie să se respingă argumentul potrivit căruia Comisia s‑ar fi întemeiat pe datele referitoare la cantitatea globală de nPB, indicate la punctul 3.2 din dosarul de înregistrare.

2)      Cu privire la argumentele potrivit cărora Comisia nu ar fi ținut seama în mod suficient de informațiile prezentate în cursul consultării publice și în cadrul schimburilor bilaterale ulterioare

68      Reclamantele susțin de asemenea că Comisia nu a ținut seama în mod suficient de informațiile pe care le‑au prezentat în cadrul consultării publice și în scrisorile lor din 10 august 2015, 4 februarie 2016 și 3 octombrie 2016.

i)      Cu privire la datele prezentate cu ocazia consultării publice

69      Potrivit reclamantelor, cu ocazia consultării publice, ele au prezentat informații suplimentare privind cantitatea de nPB care se încadrează în domeniul autorizației. Pe de o parte, ele ar fi indicat că 70 % din cantitatea de nPB era utilizat ca intermediar și nu se încadra în domeniul autorizației și că doar 30 % din această cantitate se încadra, așadar, în acest domeniu. Pe de altă parte, reclamantele ar fi indicat o estimare a volumului de pe piață pentru utilizarea nPB ca solvent.

70      În această privință, într‑o primă etapă, trebuie arătat că din documentul din 1 iulie 2015, care conține răspunsurile ECHA la comentariile părților interesate, reiese că ECHA a ținut seama de informațiile prezentate de reclamante în cursul consultării publice.

71      Astfel, în acest document, primo, ECHA a răspuns la observația reclamantelor întemeiată pe faptul că, în cadrul acestei consultări, ele au indicat că 70 % din cantitatea de nPB privea utilizările acestei substanțe în calitate de intermediar și nu se încadra în domeniul autorizației și că, în consecință, doar 30 % din cantitatea de nPB corespundea acestui domeniu. În această privință, ECHA a arătat că această informație nu era susceptibilă ca atare să modifice evaluarea pe care o realizase. Potrivit mențiunilor cuprinse în acest document, chiar dacă informația prezentată de reclamante ar fi corectă și doar 30 % din cantitatea de nPB s‑ar încadra în domeniul autorizației, pe baza datelor cuprinse în dosarul de înregistrare, această situație nu ar fi repus în discuție nota atribuită cantității de nPB care se încadra în domeniul autorizației.

72      Secundo, în acest document din 1 iulie 2015 care cuprinde răspunsurile ECHA la comentariile părților interesate, s‑a răspuns și la estimarea volumului de piață. Astfel, din acest document reiese că datele respective nu au fost luate în considerare, deoarece nu erau susceptibile să repună în discuție datele cuprinse la punctul 3.5 din dosarul de înregistrare.

73      Într‑o a doua etapă, contrar celor susținute de reclamante, faptul că Comisia a decis să urmeze recomandarea ECHA care făcea trimitere, printre altele, la documentul din 1 iulie 2015 ce conținea răspunsurile ECHA la comentariile părților interesate (a se vedea punctul 50 de mai sus) nu este, privit individual, susceptibil să demonstreze că Comisia nu a efectuat propriile aprecieri. Dimpotrivă, Regulamentul nr. 1907/2006 prevede explicit că ECHA face o recomandare cu privire la substanțele pe care le consideră prioritare în vederea includerii în anexa XIV și că Comisia adoptă o decizie luând în considerare această recomandare. În aceste împrejurări, unicul fapt că Comisia a decis să urmeze recomandarea ECHA și că a făcut trimitere la aceasta în regulamentul atacat nu poate fi considerat că este de natură să întemeieze o îndoială cu privire la chestiunea dacă Comisia a efectuat propriile aprecieri.

74      Într‑o a treia etapă, contrar celor sugerate de reclamante, nu se poate deduce din faptul că Comisia nu le împărtășea poziția și că a urmat recomandarea ECHA că Comisia nu a luat în considerare informațiile prezentate de reclamante în cursul procedurii administrative.

75      Într‑o a patra etapă, întrucât reclamantele susțin că Comisia a săvârșit erori de apreciere, deoarece nu a utilizat informațiile pe care le‑au prezentat în cadrul consultării publice, trebuie amintit că alegerea substanțelor candidate care vor fi incluse în anexa XIV implică aprecierea unor elemente factuale de ordin științific și tehnic deosebit de complexe, în privința cărora Comisia dispune de o largă putere de apreciere. Această largă putere de apreciere privește în egală măsură alegerea datelor utilizate. În această privință, controlul Tribunalului este limitat (a se vedea în acest sens Ordonanța din 27 martie 2014, Polyelectrolyte Producers Group și alții/Comisia, C‑199/13 P, nepublicată, EU:C:2014:205, punctul 28). Prin urmare, trebuie să se analizeze dacă argumentele reclamantelor sunt susceptibile să demonstreze că, prin faptul că nu a calculat cantitatea de nPB care se încadra în domeniul autorizației pe baza informațiilor pe care le‑au prezentat în cursul consultării publice, Comisia a săvârșit o eroare vădită de apreciere.

76      În această privință, în primul rând, trebuie să se arate că unul dintre obiectivele urmărite de sistemul privind înregistrarea, evaluarea și autorizarea substanțelor chimice, precum și restricțiile aplicabile acestor substanțe, instituit de Regulamentul nr. 1907/2006, este ca acest regulament să furnizeze informații cu privire la substanțe și la utilizările acestora și ca aceste informații să fie indicate în dosarele de înregistrare.

77      În acest context, primo, trebuie arătat că reiese din considerentul (14) al Regulamentului nr. 1907/2006 că regulamentul menționat este considerat că furnizează informații cu privire la substanțe și la utilizările acestora. Din acest considerent reiese de asemenea că aceste informații ar trebui utilizate de operatorii interesați în vederea aplicării și a punerii în practică a legislației pertinente. Astfel cum reiese din considerentul (17) al Regulamentului nr. 1907/2006, toate informațiile disponibile și relevante privind substanțele ar trebui colectate pentru a contribui la identificarea proprietăților periculoase ale acestora.

78      Secundo, astfel cum reiese din considerentul (19) al Regulamentului nr. 1907/2006, dispozițiile acestui regulament care sunt cuprinse în titlul II, intitulat „Înregistrarea substanțelor”, au ca obiectiv obligarea producătorilor și a importatorilor să furnizeze date privind substanțele pe care le produc sau le importă, să utilizeze datele respective în vederea evaluării riscurilor pe care aceste substanțe le prezintă, precum și să elaboreze și să recomande măsuri adecvate de administrare a riscului. Pentru a asigura respectarea efectivă a acestor obligații, precum și din motive de transparență, operatorii care solicită înregistrarea au obligația să prezinte ECHA un dosar care să conțină toate informațiile sus‑menționate.

79      Tertio, potrivit considerentului (21) al Regulamentului nr. 1907/2006, informațiile furnizate referitoare la substanțe pot fi utilizate pentru inițierea unor proceduri de autorizare și, prin urmare, este necesar să se asigure că aceste informații sunt puse la dispoziția autorităților competente și că pot fi utilizate de autoritățile respective în scopul acestor proceduri.

80      Quarto, din considerentul (27) al Regulamentului nr. 1907/2006 reiese că, în scopul aplicării și al evaluării, precum și pentru motive de transparență, informațiile privind aceste substanțe și alte informații conexe, inclusiv cele privind măsurile de administrare a riscului, ar trebui în mod normal să fie transmise autorităților.

81      Quinto, astfel cum reiese din considerentul (46) al Regulamentului nr. 1907/2006, pentru a se asigura actualizarea informațiilor colectate prin intermediul înregistrării, se prevede obligația solicitanților înregistrării să informeze ECHA cu privire la anumite modificări aduse informațiilor indicate în dosare.

82      Având în vedere aceste elemente, Comisiei nu i se poate imputa nici faptul că s‑a întemeiat în principal pe datele provenite din dosarele de înregistrare.

83      În al doilea rând, Comisiei nu i se poate imputa că s‑a întemeiat pe datele privind cantitățile pentru fiecare utilizare a nPB care erau indicate la punctul 3.5 din dosarul de înregistrare, în pofida faptului că exista o incoerență între acestea și datele privind cantitatea totală de nPB indicată la punctul 3.2 din dosarul de înregistrare. Astfel, având în vedere principiul precauției menționat la punctul 1 alineatul (3) a doua teză din Regulamentul nr. 1907/2006, în prezența unor date incoerente referitoare la cantitatea de substanță candidată în cauză, Comisiei nu i se poate imputa că a utilizat datele cuprinse la punctul 3.5 din dosarul de înregistrare care priveau utilizările diferite ale nPB și care indicau o cantitate mai ridicată a substanței menționate care se încadrează în domeniul autorizației.

84      În al treilea rând, trebuie să se analizeze dacă, în prezența informațiilor transmise de reclamante în cadrul consultării publice, Comisia a săvârșit o eroare vădită de apreciere calculând cantitatea de nPB care se încadra în domeniul de aplicare al autorizației pe baza datelor cuprinse la punctul 3.5 din dosarul de înregistrare.

85      Primo, trebuie să se constate că argumentele prezentate de reclamante nu sunt de natură să demonstreze caracterul vădit eronat al considerației Comisiei potrivit căreia, chiar dacă 70 % din cantitatea globală de nPB indicată la punctul 3.2 din dosarul de înregistrare nu se încadra în domeniul autorizației și doar 30 % din cantitatea de nPB se încadra în acest domeniu, pe baza datelor cuprinse în dosarul de evaluare, această împrejurare nu era susceptibilă să repună în discuție nota atribuită cantității de nPB care se încadra în domeniul autorizației.

86      Secundo, trebuie să se examineze dacă Comisia a săvârșit o eroare vădită de apreciere considerând că estimarea reclamantelor privind volumul de piață pentru utilizarea nPB ca solvent nu era susceptibilă să repună în discuție datele cuprinse la punctul 3.5 din dosarul de înregistrare.

87      În această privință, trebuie amintit că, astfel cum s‑a arătat la punctele 76-82 de mai sus, Regulamentul nr. 1907/2006 atribuie un rol important datelor indicate în dosarele de înregistrare a unei substanțe.

88      Pe de altă parte, din economia Regulamentului nr. 1907/2006 reiese că solicitanții înregistrării sunt răspunzători pentru datele pe care le indică în dosarul de înregistrare.

89      Este adevărat că, în ceea ce privește informațiile referitoare la cantitățile unei substanțe, articolul 22 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 1907/2006 se limitează, desigur, să prevadă că solicitanții înregistrării trebuie să actualizeze înregistrarea, din proprie inițiativă și fără întârzieri inutile, prin completarea cu noi informații relevante și transmiterea acestora ECHA în cazul în care cantitățile anuale sau totale produse sau importate de solicitant sau cantitățile de substanțe prezente în articolele fabricate sau importate de acesta sunt modificate și are ca efect modificarea intervalului cantitativ. Această dispoziție are în vedere, așadar, intervalele cantitative globale prevăzute în Regulamentul nr. 1907/2006 și care trebuie indicate cu ocazia înregistrării unei substanțe (a se vedea punctul 64 de mai sus), iar nu partea din cantitatea care se încadrează în domeniul de aplicare al autorizației (a se vedea punctul 65 de mai sus).

90      Totuși, atunci când un solicitant al înregistrării indică în dosarul de înregistrare date privind cantitățile unei substanțe, chiar dacă nu este vorba despre date precum cele prevăzute la articolul 22 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 1907/2006, ci de cantități care privesc utilizările diferite ale unei substanțe, având în vedere importanța atribuită de Regulamentul nr. 1907/2006 datelor cuprinse în dosarul menționat și răspunderea solicitantului înregistrării pentru datele respective, acesta are obligația să actualizeze datele indicate în timp util, cel puțin atunci când este vorba despre date pertinente pentru procedurile prevăzute de Regulamentul nr. 1907/2006.

91      În ceea ce privește datele care indică cantitățile de nPB pentru utilizări diferite, trebuie se se amintească, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 4 primul paragraf din ghidul din 10 februarie 2014 privind stabilirea priorităților, că datele cuprinse în dosarul de înregistrare constituie sursa principală de informații pentru exercițiul de stabilire a priorităților efectuat de ECHA și că acest ghid consiliază industria să indice toate datele pertinente în mod direct în dosarul de înregistrare.

92      Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se concluzioneze că reclamantele aveau obligația să actualizeze în timp util datele cuprinse la punctul 3.5 din dosarul de înregistrare dacă, prin aplicarea intervalelor prevăzute la punctul 5.2 din ghidul din 10 februarie 2014 privind stabilirea priorităților, o modificare a cantității indicate era susceptibilă să aibă un impact asupra notei de prioritate atribuite pentru criteriul cantității, în sensul articolului 58 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul nr. 1907/2006.

93      În acest context, trebuie să se constate de asemenea că datele cuprinse la punctul 3.5 din dosarul de înregistrare nu au fost modificate înainte de adoptarea regulamentului atacat și că reclamantele nu invocă vreun argument de natură să demonstreze că o asemenea modificare nu ar fi fost posibilă.

94      În plus, trebuie să se constate că, în cadrul consultării publice, reclamantele nu au invocat elemente care să permită să se explice incoerența dintre datele prezentate în cadrul consultării menționate și cele indicate la punctul 3.5 din dosarul de înregistrare. Dimpotrivă, potrivit informațiilor prezentate de ECHA, care nu au fost repuse în discuție în detaliu de reclamante, datele prezentate de acestea din urmă nu erau coerente cu datele indicate în raportul de securitate chimică anexat la observațiile prezentate de reclamante, care menționa cantități mult mai mari.

95      În aceste împrejurări, Comisiei nu i se poate imputa că a considerat că estimarea reclamantelor referitoare la volumul de piață pentru utilizarea nPB ca solvent, prezentată de reclamante în cursul consultării publice, nu era susceptibilă să repună în discuție datele cuprinse la punctul 3.5 din dosarul de înregistrare.

96      Această concluzie nu este repusă în discuție prin argumentul reclamantelor întemeiat pe faptul că este necesară menținerea efectului util al consultării publice, prevăzută la articolul 58 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006.

97      Această dispoziție prevede că ECHA invită toate părțile interesate să prezinte în termen de trei luni de la data publicării recomandării observații în special cu privire la utilizările care ar trebui să fie exceptate de la obligația autorizării.

98      Desigur, consultarea publică prevăzută la articolul 58 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006 permite tuturor părților interesate să transmită date pertinente. Ea permite, așadar, solicitanților înregistrării să prezinte informații suplimentare referitoare la utilizările care trebuie exceptate de la obligația de autorizare. Totuși, această dispoziție nu are în vedere să permită solicitanților înregistrării să revină în cadrul consultării publice la datele indicate în dosarele lor de înregistrare fără a explica motivul pentru care nu au putut să le actualizeze în timp util și motivul pentru care există diferențe între aceste date și informațiile transmise în cadrul consultării publice.

99      Or, în speță, reclamantele au omis nu numai să susțină motivele pentru care nu au fost în măsură să actualizeze în timp util datele cuprinse în dosarul de înregistrare, ci și să explice incoerențele, pe de o parte, între datele prezentate în cadrul consultării publice și cele indicate la punctul 3.5 din dosarul de înregistrare și, pe de altă parte, între estimarea menționată în observațiile lor și datele cuprinse în raportul de securitate chimică anexat la acestea (a se vedea punctul 94 de mai sus).

100    În acest context, trebuie să se respingă argumentul reclamantelor întemeiat pe faptul că, de vreme ce datele cuprinse în dosarul de înregistrare erau incoerente, Comisia avea obligația să acorde o importanță sporită informațiilor prezentate de reclamante în cadrul consultării publice. Astfel, o asemenea metodă ar avea drept consecință să ofere un avantaj solicitanților unei înregistrări, care nu remediază în timp util datele contradictorii cuprinse în dosarul de înregistrare.

101    Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se respingă argumentele reclamantelor întemeiate pe informațiile pe care le‑au transmis cu ocazia consultării publice.

ii)    Cu privire la informațiile cuprinse în scrisoarea din 10 august 2015

102    Reclamantele susțin că Comisia nu a ținut seama în mod suficient de informațiile pe care le‑au prezentat în scrisoarea lor din 10 august 2015. În această scrisoare, ele ar fi reiterat argumentele pe care le‑au expus deja în cursul consultării publice. Ele ar fi susținut de asemenea că ECHA a utilizat datele indicate la punctul 3.5 din dosarul de înregistrare, chiar dacă avea îndoieli cu privire la fiabilitatea lor.

103    În această privință, într‑o primă etapă, trebuie să se arate că din scrisoarea Comisiei din 18 septembrie 2015 reiese că aceasta din urmă a expus motivele pentru care aprecia că nu era necesară utilizarea datelor transmise de reclamante în scrisoarea lor din 10 august 2015. În acest context, Comisia a arătat în special că dosarul de înregistrare era sursa principală pentru exercițiul de stabilire a priorităților, că existau incoerențe între datele cuprinse în dosarul de înregistrare, pe de o parte, și datele transmise în cadrul consultării publice, pe de altă parte, și că solicitanții înregistrării aveau obligația să actualizeze dosarul de înregistrare. În aceste împrejurări, nu se poate considera că Comisia nu a ținut seama de informațiile cuprinse în scrisoarea din 10 august 2015.

104    Într‑o a doua etapă, contrar celor sugerate de reclamante, nu se poate deduce din faptul că, după ce a primit scrisoarea reclamantelor din 10 august 2015, Comisia a consultat ECHA în ceea ce privește informațiile cuprinse în aceasta și a decis să urmeze avizul acestei agenții, că Comisia nu a efectuat propriile aprecieri. Această concluzie este cu atât mai valabilă cu cât o asemenea metodă se înscrie în logica Regulamentului nr. 1907/2006 care prevede, în considerentul (78) al acestuia, că ECHA acordă consiliere cu privire la stabilirea substanțelor prioritare care trebuie să facă obiectul procedurii de autorizare, astfel încât deciziile să răspundă nevoilor societății și să aibă în vedere cunoștințele științifice și evoluția acestora. Nimic nu se opune faptului ca, atunci când Comisia decide să urmeze un aviz al ECHA, să preia conținutul acestuia în răspunsul pe care îl dă părților interesate. Prin urmare, contrar celor sugerate de reclamante, existența unei asemenea preluări nu este, în sine, de natură să întemeieze o îndoială față de chestiunea dacă Comisia a efectuat propriile aprecieri.

105    Într‑o a treia etapă, din faptul că Comisia nu a achiesat la poziția reclamantelor și a urmat avizul ECHA nu se poate deduce că Comisia nu a luat în considerare informațiile transmise prin scrisoarea din 10 august 2015.

106    Într‑o a patra etapă, având în vedere considerațiile expuse la punctele 75-101 de mai sus, trebuie să se constate că Comisia nu a săvârșit o eroare vădită de apreciere considerând că era necesară utilizarea datelor cuprinse la punctul 3.5 din dosarul de înregistrare.

107    Prin urmare, argumentele întemeiate pe scrisoarea din 10 august 2015 trebuie să fie respinse.

iii) Cu privire la informațiile cuprinse în scrisoarea din 4 februarie 2016

108    Reclamantele susțin că Comisia nu a ținut seama în mod suficient de informațiile pe care le‑au transmis prin scrisoarea lor din 4 februarie 2016. În această scrisoare, ele au menționat că au colectat date privind cantitatea de nPB ce se încadra în domeniul autorizației care stabileau că acea cantitate era mai mică de 1 000 de tone și că ele au propus să prezinte rezultatele anchetei lor în mod confidențial.

109    În această privință, într‑o primă etapă, deși este regretabil că Comisia a omis să răspundă la scrisoarea reclamantelor din 4 februarie 2016, din această împrejurare nu se poate deduce că nu a ținut seama de informațiile cuprinse în aceasta. Într‑adevăr, astfel cum rezultă din documentele depuse de Comisie, după primirea acestei scrisori, a consultat ECHA cu privire la informațiile pe care aceasta le cuprindea.

110    Într‑o a doua etapă, pentru motivele arătate la punctele 104 și 105 de mai sus, nu se poate deduce din faptul că Comisia a consultat ECHA și că a decis să urmeze avizul acestei agenții că ea nu a efectuat propriile aprecieri, iar din faptul că Comisia nu a achiesat la poziția reclamantelor, ci a urmat avizul ECHA nu se poate deduce că nu a luat în considerare informațiile transmise prin scrisoarea din 4 februarie 2016.

111    Într‑o a treia etapă, trebuie să se examineze dacă Comisia a săvârșit o eroare vădită de apreciere utilizând datele indicate la punctul 3.5 din dosarul de înregistrare, în pofida informațiilor transmise prin scrisoarea din 4 februarie 2016.

112    În primul rând, făcând trimitere la considerațiile dezvoltate la punctele 75-100 de mai sus, trebuie amintit că solicitantul unei înregistrări are obligația să actualizeze în timp util datele cuprinse în dosarul de înregistrare.

113    În al doilea rând, trebuie să se constate că Regulamentul nr. 1907/2006 nu prevede în mod explicit posibilitatea ca un solicitant al unei înregistrări să prezinte date după consultarea publică prevăzută la articolul 58 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006. Așadar, doar în împrejurări excepționale s‑ar putea avea în vedere ca, în urma unei transmiteri a informațiilor care este ulterioară consultării publice, Comisia să fie obligată să se îndepărteze de datele indicate de un solicitant al unei înregistrări în dosarul de înregistrare.

114    În al treilea rând, trebuie să se arate că reclamantele nu invocă niciun argument de natură să demonstreze că nu au fost în măsură să actualizeze în timp util datele cuprinse în dosarul de înregistrare.

115    În al patrulea rând, trebuie să se constate că informațiile reclamantelor cuprinse în scrisoarea lor din 4 februarie 2016 erau destul de abstracte și nu conțineau elemente care să permită explicarea incoerenței dintre datele indicate la punctul 3.5 din dosarul de înregistrare și cele cuprinse în această scrisoare.

116    În aceste împrejurări, Comisiei nu i se poate imputa că s‑a întemeiat pe datele indicate la punctul 3.5 din dosarul de înregistrare, iar nu pe cele transmise de reclamante în scrisoarea lor din 4 februarie 2016.

117    Prin urmare, argumentele întemeiate pe scrisoarea din 4 februarie 2016 trebuie să fie respinse.

iv)    Cu privire la informațiile cuprinse în scrisoarea din 3 octombrie 2016

118    Reclamantele susțin că Comisia nu a ținut seama în mod suficient de informațiile pe care le‑au transmis prin scrisoarea lor din 3 octombrie 2016. În această scrisoare, ele au arătat că unicul cosolicitant al înregistrării pentru utilizări care nu sunt intermediare și‑a dezactivat înregistrarea, că informațiile provenite de la ceilalți cosolicitanți ai înregistrării priveau numai utilizări intermediare, că ele rămâneau singurii solicitanți ai înregistrării care furnizează informații cu privire la cantitățile de nPB ce erau relevante pentru aprecierea criteriului cantității care se încadra în domeniul autorizației și că ele dispuneau, așadar, de informații care permiteau să se constate că acea cantitate de nPB care se încadra în domeniul autorizației era mai mică de 1 000 de tone.

119    În această privință, trebuie să se arate că, deși, din elementele prezentate de Comisie, reiese că, după ce a primit scrisoarea reclamantelor din 3 octombrie 2016, a consultat ECHA în această privință, informațiile sale sugerând că, înainte de a fi primit răspunsul ECHA, nu a efectuat o examinare aprofundată a chestiunii dacă informațiile cuprinse în această scrisoare erau susceptibile să repună în discuție evaluarea efectuată de ECHA a cantității de nPB care se încadra în domeniul de aplicare al autorizației. Or, Comisia a primit acest răspuns la 22 decembrie 2016, așadar, ulterior avizului comitetului de reglementare (a se vedea punctele 16, 18 și 19 de mai sus).

120    Totuși, în acest context, într‑o primă etapă, trebuie de asemenea amintit că Regulamentul nr. 1907/2006 nu prevede în mod explicit posibilitatea ca solicitantul unei înregistrări să prezinte date după consultarea publică prevăzută la articolul 58 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006 (a se vedea punctul 113 de mai sus), că solicitantul unei înregistrări are obligația să actualizeze în timp util datele cuprinse în dosarul de înregistrare (a se vedea punctele 75-100 de mai sus) și că reclamantele nu invocă niciun argument de natură să demonstreze că nu au fost în măsură să actualizeze în timp util datele cuprinse în dosarul de înregistrare.

121    Într‑o a doua etapă, trebuie să se arate că informațiile reclamantelor cuprinse în scrisoarea lor din 4 februarie 2016 erau destul de abstracte și, în special, nu conțineau elemente care să permită să se explice incoerența dintre datele indicate la punctul 3.5 din dosarul de înregistrare și cele indicate în această scrisoare.

122    Într‑o a treia etapă, trebuie să se arate că prin scrisoarea din 15 noiembrie 2016, Comisia a invitat reclamantele să o contacteze pentru a stabili o întâlnire în cursul lunii noiembrie pentru a putea discuta mai aprofundat datele colectate de reclamante. Or, din elementele dosarului nu reiese că reclamantele au contactat Comisia pentru a stabili o dată pentru o întâlnire în cursul lunii noiembrie. Reclamantele au contactat Comisia în acest scop abia la 7 decembrie 2016, și anume în ziua în care s‑a reunit comitetul de reglementare.

123    În aceste împrejurări, Comisiei nu i se poate imputa că s‑a întemeiat pe datele indicate la punctul 3.5 din dosarul de înregistrare pentru a evalua volumul nPB care se încadra în domeniul autorizației.

124    Prin urmare, chiar în ipoteza în care faptele menționate la punctul 119 de mai sus ar trebui calificate drept încălcare de către Comisie a principiului bunei administrări, o asemenea încălcare nu ar avea nicio incidență asupra legalității regulamentului atacat.

125    Rezultă că se impune respingerea argumentelor întemeiate pe scrisoarea din 3 octombrie 2016 și, prin urmare, a tuturor argumentelor reclamantelor întemeiate pe faptul că Comisia nu ar fi ținut seama în mod suficient de informațiile pe care ele le‑ar fi transmis în cursul consultării publice și în cadrul scrisorilor lor din 10 august 2015, 4 februarie 2016 și 3 octombrie 2016.

126    Având în vedere considerațiile care precedă, se impune respingerea primului motiv.

2.      Cu privire la primul aspect al celui de al patrulea motiv, întemeiat pe o încălcare a principiului protecției încrederii legitime

127    În cadrul primului aspect al celui de al patrulea motiv, reclamantele susțin în esență că Comisia nu a respectat principiul protecției încrederii legitime, omițând să ia în considerare orientările administrative ale ECHA privind stabilirea notei pentru criteriul referitor la cantitate, în sensul articolului 58 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul nr. 1907/2006.

128    Comisia, susținută de ECHA, contestă argumentele reclamantelor.

129    În primul rând, trebuie respinse argumentele invocate în susținerea unei nerespectări a principiului protecției încrederii legitime. În această privință, este suficient să se arate că Comisia nu este legată de orientările redactate de ECHA în vederea recomandării pe care are obligația să o emită în temeiul articolului 58 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1907/2006. Astfel, această recomandare prezenta doar un caracter consultativ și nu lega Comisia. Prin urmare, Comisia se putea îndepărta de orientările administrative ale ECHA privind recomandarea menționată fără a încălca principiul protecției încrederii legitime.

130    În al doilea rând, în măsura în care reclamantele susțin că însăși Comisia a făcut trimitere la orientările administrative ale ECHA, primo, este necesar să se arate că, atunci când Comisia decide să urmeze o recomandare a ECHA și că, în acea recomandare, această agenție s‑a întemeiat pe metodologia ce reiese din orientările sale administrative, orice argument întemeiat pe faptul că considerațiile Comisiei nu sunt conforme cu orientările administrative trebuie privit în sensul că urmărește să demonstreze existența unei erori care afectează raționamentul Comisiei.

131    Secundo, trebuie să se constate că din regulamentul atacat nu se poate deduce că Comisia nu a respectat regula prevăzută la punctul 5.2 din ghidul din 10 februarie 2014 privind stabilirea priorităților, potrivit căreia nu era necesară luarea în considerare a cantităților privind utilizările intermediare ale nPB.

132    Tertio, în măsura în care argumentele reclamantelor vizează alegerea Comisiei cu privire la datele pe care le‑a utilizat, trebuie să se arate că, la punctul 4 primul paragraf din ghidul din 10 februarie 2014 privind stabilirea priorităților, se arată că datele indicate în dosarul de înregistrare constituie sursa principală de informații pentru exercițiul de stabilire a priorităților. Pe de altă parte, astfel cum rezultă din nota de subsol 2 inserată sub punctul 3 din ghidul menționat, solicitanții unei înregistrări sunt răspunzători pentru exactitatea datelor de înregistrare.

133    Prin urmare, chiar dacă la punctul 4 primul paragraf din acest ghid se menționează că pot fi utilizate ca surse de date suplimentare și alte informații decât datele cuprinse în dosarele de înregistrare, acest fapt nu se opune nicidecum ca, în împrejurările descrise la punctele 59-125 de mai sus, Comisia să utilizeze datele privind utilizările diferite ale nPB indicate la punctul 3.5 din dosarul de înregistrare pentru a evalua cantitatea acestei substanțe care se încadra în domeniul autorizației.

134    Având în vedere aceste elemente, nu se poate considera că metoda urmată de Comisie era contrară indicațiilor cuprinse în ghidul din 10 februarie 2014 privind stabilirea priorităților.

135    Având în vedere considerațiile care precedă, se impune respingerea primului aspect al celui de al patrulea motiv.

B.      Cu privire la considerațiile Comisiei întemeiate pe clasificarea în aceeași grupă a nPB și a tricloretilenei

136    Reclamantele invocă de asemenea argumente prin care urmăresc să repună în discuție considerațiile Comisiei referitoare la clasificarea în aceeași grupă a nPB și a tricloretilenei, o substanță care era inclusă deja în anexa XIV. Pe de o parte, în cadrul celui de al treilea motiv, reclamantele arată în special că, în această privință, Comisia a încălcat obligația de motivare și dreptul lor la apărare. Pe de altă parte, în cadrul celui de al doilea aspect al celui de al patrulea motiv, ele arată în special că considerațiile Comisiei referitoare la clasificarea în aceeași grupă nu sunt conforme cu principiul protecției încrederii legitime, deoarece Comisia nu ar fi urmat indicațiile cuprinse în orientările administrative ale ECHA.

1.      Cu privire la al treilea motiv, întemeiat în special pe o încălcare a obligației de motivare

137    În primul rând, reclamantele susțin că Comisia nu și‑a îndeplinit obligația de motivare. În ghidul său din 10 februarie 2014 privind stabilirea priorităților, ECHA ar fi indicat că, atunci când ar fi luați în considerare unii factori precum clasificarea în aceeași grupă a substanțelor care nu ar face parte din criteriile menționate explicit la articolul 58 alineatul (3) primul paragraf literele (a)-(c) din Regulamentul nr. 1907/2006, motivele pentru care substanța candidată în discuție ar trebui considerată prioritară ar trebui expuse în mod clar. Or, considerația Comisiei privind clasificarea în aceeași grupă a nPB și a tricloretilenei nu ar fi fost suficient motivată. Ea nu le‑ar permite să înțeleagă motivele pentru care nPB ar putea fi utilizată pentru a înlocui tricloretilena. Comisia nu ar fi transmis nicio evaluare a potențialului real de interschimbabilitate a nPB și a tricloretilenei.

138    Comisia, susținută de ECHA, contestă argumentele reclamantelor.

139    În ceea ce privește motivarea regulamentului atacat, astfel cum s‑a arătat la punctele 45-55 de mai sus, este necesar nu numai să se țină seama de motivele cuprinse în regulamentul atacat, ci și de cele cuprinse în recomandarea ECHA pe care s‑a întemeiat Comisia și în documentele la care această recomandare face trimitere, precum și de motivele dezvoltate în cadrul corespondenței dintre Comisie și reclamante.

140    În contextul de față, primo, trebuie, așadar, să se țină seama de considerentele (1), (13) și (20) ale regulamentului atacat (a se vedea punctul 48 de mai sus), precum și de recomandarea ECHA, de anexa la aceasta și de documentele publice ale ECHA la care face trimitere această anexă (a se vedea punctele 49-51 de mai sus).

141    Secundo, în ceea ce privește mai specific documentul de referință din 1 iulie 2015 privind nPB, trebuie amintit că din acesta reiese că ECHA a considerat că, deși alte substanțe cuprinse în lista substanțelor candidate au obținut note de prioritate mai mari decât nPB în raport cu criteriile menționate la articolul 58 alineatul (3) primul paragraf literele (a)-(c) din Regulamentul nr. 1907/2006, această substanță candidată era prioritară din cauza notei globale atinse, 20/45, și pentru considerații de clasificare în aceeași grupă. În ceea ce privește criteriul clasificării în aceeași grupă, ECHA a arătat că, având în vedere informațiile transmise de industrie în cursul, pe de o parte, al consultării publice în cadrul procedurii care s‑a finalizat prin înscrierea nPB în lista substanțelor candidate și, pe de altă parte, în cursul consultării publice în sensul articolului 58 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006 efectuate în cadrul celui de al șaselea exercițiu de stabilire a priorităților, nPB putea fi utilizat pentru înlocuirea tricloretilenei.

142    Tertio, în documentul din 1 iulie 2015 care cuprinde comentarii ale părților interesate și trimiteri la răspunsurile cu privire la proiectul celei de a șasea recomandări în vederea includerii nPB în anexa XIV, la care fac trimitere anexa I la recomandarea ECHA și documentul de referință din 1 iulie 2015, sunt menționate comentarii ale părților interesate din care reiese că producătorii și distribuitorii au poziționat nPB pe piață ca o alternativă de substituție a tricloretilenei.

143    Quarto, în rezultatele sale definitive (a se vedea punctul 10 de mai sus), pe care le‑a actualizat luând în considerare observațiile primite cu privire la proiectul de recomandare, ECHA a arătat că, potrivit informațiilor furnizate de sector, nPB putea fi utilizat pentru substituirea tricloretilenei în vederea degresării cu vapori și a curățării suprafețelor și că tricloretilena era inclusă deja în anexa XIV.

144    Quinto, în scrisoarea adresată reclamantelor la 18 septembrie 2015, Comisia nu doar s‑a referit la faptul că nPB putea fi utilizat pentru substituirea tricloretilenei în vederea degresării cu vapori și a curățării suprafețelor, ci a indicat deopotrivă că cererile de autorizare privind tricloretilena au fost deja depuse pentru utilizări care erau similare celor pentru care putea fi utilizat nPB. În această scrisoare, Comisia a indicat de asemenea că unele considerații de clasificare în aceeași grupă puteau să justifice să se considere o substanță ca fiind prioritară, chiar și atunci când nota globală pe care o atinsese în raport cu criteriile menționate explicit la articolul 58 alineatul (3) primul paragraf literele (a)-(c) din Regulamentul nr. 1907/2006 era foarte mică. În anexa la această scrisoare, Comisia a arătat în special că, „chiar dacă nPB a obținut o notă de prioritate globală net mai mică, ECHA ar fi putut să recomande substanța pe baza considerațiilor legate de clasificarea în aceeași grupă”.

145    Contrar celor susținute de reclamante, elementele menționate la punctele 139-144 de mai sus erau suficiente pentru a permite reclamantelor să conteste în fața instanței Uniunii includerea nPB în anexa XIV în cazul în care apreciau că această includere era afectată de un viciu. În special, în măsura în care reclamantele apreciau că nPB nu putea fi considerată alternativă de substituție a tricloretilenei pentru degresarea cu vapori și pentru curățarea suprafețelor, motivele expuse în cuprinsul punctelor menționate erau suficiente pentru a le permite să le repună în discuție.

146    Prin urmare, argumentele invocate în susținerea unei încălcări a obligației de motivare trebuie respinse.

147    În al doilea rând, susțin că nu au fost suficient informate pentru a putea să își exercite drepturile de participare prevăzute de Regulamentul nr. 1907/2006 în cursul procedurii care s‑a finalizat prin adoptarea regulamentului atacat și pentru a putea să își exprime în mod util interesele.

148    Comisia, susținută de ECHA, contestă argumentele reclamantelor.

149    În această privință, trebuie să se constate că, din cuprinsul punctului 2 al șaptelea paragraf și din cuprinsul punctului 6 din ghidul din 10 februarie 2014 privind stabilirea priorităților reiese că interschimbabilitatea potențială dintre substanța în discuție și alte substanțe incluse deja în anexa XIV sau recomandate deja pentru o asemenea includere era un alt aspect de luat în considerare. Această indicație și indicațiile rezultate din documentele menționate la punctele 141-144 de mai sus permiteau reclamantelor să își exercite în mod util drepturile.

150    Prin urmare, și acest argument trebuie respins.

151    În al treilea rând, reclamantele susțin că Comisia nu avea dreptul să se întemeieze pe considerații referitoare la clasificarea în aceeași grupă a nPB și a tricloretilenei. Constatările Comisiei cu privire la caracterul alternativ al acestor substanțe ar fi pur speculative și ipotetice. Din ele nu ar reieși că acest aspect a fost examinat sau verificat de Comisie. Pe de altă parte, în opinia reclamantelor, dacă nPB ar fi fost considerat efectiv o alternativă de substituție viabilă a tricloretilenei, vânzările sale ar fi trebuit să crească în anul 2016, atunci când tricloretilena a fost supusă obligației de autorizare. În plus, în cadrul pledoariilor, reclamantele au susținut de asemenea că în Decizia C(2018) 5057 final a Comisiei din 10 august 2018 privind autorizarea tricloretilenei pentru anumite utilizări s‑a menționat explicit că, în ceea ce privește utilizarea acestei substanțe în vederea curățării industriale a pieselor prin degresare cu vapori, nu există substanțe sau tehnologii alternative corespunzătoare din punctul de vedere al fezabilității lor tehnice și economice.

152    Comisia, susținută de ECHA, contestă argumentele reclamantelor.

153    Cu titlu introductiv, trebuie arătat că aceste argumente ale reclamantelor nu sunt prezentate în susținerea unei încălcări a obligației de motivare, care este o normă fundamentală de procedură (a se vedea punctul 47 de mai sus), ci vizează temeinicia considerațiilor Comisiei.

154    Primo, reclamantele susțin că considerațiile Comisiei referitoare la posibilitatea de substituire a tricloretilenei cu nPB aveau un caracter speculativ și ipotetic.

155    Acest argument trebuie respins.

156    În acest context, trebuie amintit că, astfel cum reiese din considerentul (77) al Regulamentulului nr. 1907/2006, limitarea numărului de substanțe care sunt incluse simultan în anexa XIV se realizează din motive de accesibilitate și de fezabilitate atât în ceea ce privește persoanele fizice sau juridice care trebuie să elaboreze dosarele de cerere și să ia măsuri adecvate de administrare a riscurilor, cât și în ceea ce privește autoritățile, care trebuie să prelucreze cererile de autorizare.

157    Prin urmare, în stadiul în care Comisia decide că o substanță candidată trebuie să fie inclusă în anexa XIV pentru motive de clasificare în aceeași grupă cu o substanță inclusă deja în aceasta, nu are obligația să stabilească în mod corespunzător cerințelor legale că o asemenea substituire a avut loc sau că neîndoielnic va avea loc. Este suficientă demonstrarea de către Comisie a existenței unui risc potențial de substituire.

158    Secundo, în ceea ce privește chestiunea dacă Comisia avea dreptul să considere că exista un asemenea risc potențial de substituire, trebuie arătat că această chestiune implică aprecierea unor elemente de fapt de ordin științific și tehnic deosebit de complexe în raport cu care Comisia dispune de o largă putere de apreciere. Potrivit jurisprudenței, în această privință, controlul Tribunalului este limitat. Prin urmare, trebuie să se examineze dacă argumentele reclamantelor sunt susceptibile să demonstreze că Comisia a săvârșit o eroare vădită de apreciere sau un abuz de putere ori dacă Comisia și‑a depășit în mod vădit limitele puterii sale de apreciere (a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 iulie 2011, Etimine, C‑15/10, EU:C:2011:504, punctul 60 și jurisprudența citată).

159    Astfel cum reiese din documentul de referință din 1 iulie 2015 privind nPB, considerațiile referitoare la clasificarea în aceeași grupă a acestei substanțe și a tricloretilenei erau întemeiate pe informații transmise de industrie, potrivit cărora nPB putea fi utilizat ca alternativă de substituție a tricloretilenei în vederea degresării cu vapori și a curățării suprafețelor. În acest context, trebuie amintit că, pe de o parte, din documentul de referință din 1 iulie 2015, care cuprinde comentarii ale părților interesate și trimiteri la răspunsurile cu privire la proiectul celei de a șasea recomandări în vederea includerii nPB în anexa XIV, reiese că anumiți actori de pe piață aveau în vedere utilizarea nPB ca substitut al tricloretilenei. Pe de altă parte, din documentul din 19 noiembrie 2011 care conține comentarii cu privire la propunerea de identificare a nPB ca substanță ce prezintă o îngrijorare deosebită și răspunsurile la aceste comentarii reiese că, potrivit anumitor actori de pe piață, nPB era utilizat de mai mulți ani ca substitut direct al tricloretilenei în vederea degresării cu vapori și a curățării suprafețelor.

160    Având în vedere aceste elemente, nu se poate considera că concluzia Comisiei potrivit căreia exista un risc de substituire a tricloroetilenei cu nPB în vederea degresării cu vapori și a curățării suprafețelor era lipsită de plauzibilitate.

161    Această concluzie nu este repusă în discuție de celelalte argumente ale reclamantelor.

162    Pe de o parte, simplul fapt că vânzările de nPB nu au crescut din momentul în care tricloretilena a fost supusă regimului autorizării, și anume începând cu 21 aprilie 2016, nu este susceptibil să demonstreze o eroare vădită de apreciere a Comisiei în ceea ce privește criteriul clasificării în aceeași grupă. În special, nu se poate exclude ca această lipsă a creșterii să fie consecința faptului că, prin decizia ECHA din 19 decembrie 2012, nPB a fost identificată drept substanță candidată care era susceptibilă să fie înscrisă în anexa XIV.

163    Pe de altă parte, contrar celor susținute de reclamante, faptul că, în decizia Comisiei din 10 august 2018 privind autorizarea tricloretilenei pentru anumite utilizări se menționează că, în ceea ce privește utilizarea acestei substanțe în vederea curățării industriale a pieselor prin degresare cu vapori, nu există substanțe sau tehnologii alternative corespunzătoare din punctul de vedere al fezabilității lor tehnice și economice (a se vedea punctul 28 de mai sus), nu este de natură să demonstreze existența unei erori vădite de apreciere care afectează considerațiile Comisiei pe care este întemeiat regulamentul atacat.

164    În măsura în care reclamantele se limitează să invoce existența deciziei din 10 august 2018 privind autorizarea tricloretilenei pentru anumite utilizări, este suficient se se amintească faptul că regulamentul atacat a fost adoptat anterior acestei decizii și că legalitatea unui act al Comisiei trebuie apreciată în funcție de informațiile de care Comisia putea să dispună la momentul la care a adoptat decizia (a se vedea în acest sens Hotărârea din 10 iulie 1986, Belgia/Comisia, 234/84, EU:C:1986:302, punctul 16).

165    În orice caz, în măsura în care argumentele reclamantelor sunt întemeiate pe existența unei incoerențe între considerațiile pe care a fost întemeiat regulamentul atacat, pe de o parte, și considerațiile pe care a fost întemeiată decizia Comisiei din 10 august 2018 privind autorizarea tricloretilenei pentru anumite utilizări, pe de altă parte, trebuie să se arate că această decizie a fost adoptată în temeiul articolului 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006. Una dintre cerințele prevăzute de această dispoziție este să nu existe substanțe sau tehnologii alternative „corespunzătoare”. Prin urmare, din această decizie nu se poate deduce că, dacă nPB nu ar fi fost inclus în anexa XIV, din punct de vedere tehnic sau economic nu ar fi existat un risc potențial de înlocuire a tricloretilenei cu nPB. Motivul pentru care Comisia nu a identificat nPB ca fiind o substanță alternativă corespunzătoare pentru tricloretilenă poate de asemenea că constea în faptul că a considerat că nu era vorba despre o substituire corespunzătoare, deoarece era vorba despre o substanță care, la momentul adoptării deciziei în discuție, era înscrisă în anexa XIV.

166    În plus, trebuie să se arate că decizia Comisiei privind autorizarea tricloretilenei pentru anumite utilizări a fost adoptată la mai mult de un an după adoptarea regulamentului atacat, ca urmare a unei proceduri de autorizare ca cea prevăzută în capitolul 2 din titlul VII al Regulamentului nr. 1907/2006. Astfel cum reiese din articolul 62 alineatul (4) litera (e) din regulamentul menționat, o cerere de autorizare trebuie să cuprindă o analiză a alternativelor, luând în considerare riscurile acestora și fezabilitatea tehnică și economică a substituției și incluzând, după caz, informații cu privire la orice activități relevante de cercetare și de dezvoltare desfășurate de solicitant. Pe de altă parte, atunci când o autorizație este acordată în temeiul articolului 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006, Comisia trebuie să examineze în special dacă nu există substanțe sau tehnologii alternative corespunzătoare. Astfel cum reiese din articolul 60 alineatul (5) din acest regulament, cu ocazia examinării acestei chestiuni, Comisia ia în considerare toate aspectele relevante.

167    Or, deși, în cadrul unei proceduri care se finalizează prin adoptarea unei decizii de autorizare întemeiate pe articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006, Comisia trebuie să efectueze o evaluare a disponibilității substanțelor sau a tehnologiilor alternative corespunzătoare, luând în considerare toate aspectele relevante, această cerință nu este necesară în cadrul unei proceduri care se finalizează prin includerea unei substanțe în anexa XIV (a se vedea punctele 156 și 157 de mai sus). Pe de altă parte, în cadrul unei proceduri de autorizare, Comisia dispune de informații specifice în această privință, îndeosebi cele care au fost prezentate de solicitantul autorizației, situație care nu se regăsește mod obligatoriu în cadrul unei proceduri care determină includerea unei substanțe în anexa menționată.

168    Având în vedere aceste considerații, faptul că, în decizia Comisiei din 10 august 2018, se menționează că, în ceea ce privește utilizarea acestei substanțe în vederea curățării industriale a pieselor prin degresare cu vapori, nu există substanțe sau tehnologii alternative corespunzătoare din punctul de vedere al fezabilității lor tehnice și economice, privit individual, nu este de natură să demonstreze existența unei erori vădite de apreciere care să afecteze considerațiile Comisiei pe care s‑a întemeiat regulamentul atacat.

169    Având în vedere aceste considerații, trebuie respinse și argumentele prin care se urmărește repunerea în discuție a temeiniciei considerațiilor Comisiei referitoare la clasificarea în aceeași grupă a nPB și a tricloretilenei și, în consecință, toate argumentele invocate în cadrul celui de al treilea motiv.

170    Având în vedere considerațiile care precedă, se impune respingerea celui de al treilea motiv.

2.      Cu privire la al doilea aspect al celui de al patrulea motiv, întemeiat pe lipsa conformității considerațiilor Comisiei referitoare la clasificarea în aceeași grupă cu principiul protecției încrederii legitime

171    În cadrul celui de al doilea aspect al celui de al patrulea motiv, reclamantele susțin că Comisia a încălcat principiul protecției încrederii legitime prin faptul că s‑a îndepărtat de orientările administrative ale ECHA referitoare la stabilirea substanțelor candidate prioritare. Cu ocazia analizei recomandărilor ECHA, Comisia ar avea obligația să țină seama de aceste orientări. Reclamantele ar fi primit asigurări precise cu privire la faptul că, în cadrul recomandării sale, ECHA ar face aplicarea considerațiilor referitoare la clasificarea în aceeași grupă a substanțelor, astfel cum ar fi descrise în ghidul din 28 mai 2010 privind metoda generală. Potrivit acestui ghid, considerațiile referitoare la clasificarea în aceeași grupă a substanțelor care ar fi luate în considerare pentru definirea priorității globale a unei substanțe ar avea în vedere o altă formă a substanței în discuție. Or, mai întâi, nu ar fi fost posibilă identificarea nPB ca fiind o formă diferită a tricloretilenei. Ar fi vorba despre substanțe foarte diferite, care nu ar prezenta nicio similitudine chimică. În continuare, nici ECHA, nici Comisia nu ar fi efectuat o analiză reală privind caracterul interschimbabil. În sfârșit, cantitățile de nPB nu ar fi crescut în mod real după includerea tricloretilenei în anexa XIV.

172    Comisia, susținută de ECHA, contestă argumentele reclamantelor.

173    În primul rând, trebuie amintit că argumentele prezentate în susținerea unei încălcări a principiului protecției încrederii legitime sunt neîntemeiate, întrucât Comisia nu este legată de orientările redactate de ECHA (a se vedea punctul 129 de mai sus).

174    În al doilea rând, în măsura în care argumentele reclamantelor au în vedere existența unei erori ce afectează raționamentul Comisiei, care a decis să urmeze raționamentul ECHA (a se vedea punctul 130 de mai sus), trebuie să se arate că, în acest context, reclamantele se limitează să invoce neconformitatea considerațiilor Comisiei cu orientările ECHA rezultate din ghidul din 28 mai 2010 privind metoda generală, deși, în scrisoarea sa din 18 septembrie 2015, Comisia ar fi făcut trimitere la acest ghid. Or, trebuie să se constate că, în această scrisoare, Comisia nu a făcut trimitere la ghidul din 28 mai 2010 privind metoda generală, ci la ghidul din 10 februarie 2014 privind stabilirea priorităților. Pe de altă parte, trebuie respins argumentul reclamantelor întemeiat pe faptul că, la nota de subsol 3 din anexa la această scrisoare și în documentul de referință din 1 iulie 2015 privind nPB, s‑ar fi făcut trimitere la ghidul din 28 mai 2010 privind metoda generală. În această privință, este suficient să se constate că, în prezent, hyperlinkurile menționate în aceste documente și la care fac trimitere reclamantele nu trimit la ghidul din 28 mai 2010 privind metoda generală, ci la ghidul din 10 februarie 2014 privind stabilirea priorităților și că reclamantele nu invocă niciun argument prin care să demonstreze că a fost modificată ținta acestor hyperlinkuri. Prin urmare, argumentul reclamantelor este întemeiat pe premisa eronată potrivit căreia Comisia și ECHA s‑ar fi întemeiat pe ghidul din 28 mai 2010 privind metoda generală. În acest context, trebuie să se arate și că, potrivit ghidului din 10 februarie 2014 privind stabilirea priorităților, considerațiile referitoare la clasificarea în aceeași grupă nu sunt limitate la forme diferite ale aceleiași substanțe, ci pot de asemenea să țină seama de caracterul lor interschimbabil potențial.

175    Având în vedere aceste considerații, trebuie respinse argumentele potrivit cărora Comisia nu ar fi respectat orientările administrative ale ECHA.

176    În al treilea rând, în măsura în care argumentele reclamantelor rezumate la punctul 171 de mai sus urmăresc să demonstreze că Comisia a încălcat obligația de motivare care îi revine sau că erau vădit eronate considerațiile sale referitoare la clasificarea în aceeași grupă a nPB și a tricloretilenei, acestea trebuie respinse făcându‑se trimitere la considerațiile dezvoltate la punctele 137-169 de mai sus.

177    În al patrulea rând, având în vedere indicațiile menționate în ghidul din 10 februarie 2014 privind stabilirea priorităților, contrar celor susținute de reclamante, nu se poate considera că acestea din urmă nu erau suficient informate pentru a putea să își exercite drepturile de participare prevăzute de Regulamentul nr. 1907/2006 în cursul procedurii care s‑a finalizat prin adoptarea regulamentului atacat și să își susțină în mod util interesele.

178    Având în vedere considerațiile care precedă, se impune respingerea celui de al doilea aspect al celui de al patrulea motiv.

C.      Cu privire la al șaselea motiv, întemeiat pe o nerespectare a principiului egalității de tratament și nediscriminării

179    Reclamantele susțin că Comisia nu a respectat principiul egalității de tratament și nediscriminării.

180    Cu titlu introductiv, trebuie amintit că, potrivit principiului egalității de tratament și nediscriminării, este interzisă tratarea unor situații comparabile în mod diferit sau a unor situații diferite în același mod, cu excepția cazului în care o asemenea diferență de tratament este justificată în mod obiectiv (Hotărârea din 28 iunie 1990, Hoche, C‑174/89, EU:C:1990:270, punctul 25).

181    Elementele care definesc situații diferite și caracterul comparabil al acestora trebuie să fie determinate și evaluate în special în funcție de obiectul și de finalitatea actului Uniunii care instituie distincția în cauză. În acest context, trebuie luate în considerare, în plus, principiile și obiectivele domeniului din care face parte actul respectiv (Hotărârea din 16 decembrie 2008, Arcelor Atlantique et Lorraine și alții, C‑127/07, EU:C:2008:728, punctul 26).

182    O diferență de tratament este justificată dacă este întemeiată pe un criteriu obiectiv și rezonabil, mai precis dacă se află în legătură cu un scop admisibil din punct de vedere legal, urmărit de legislația în cauză, iar această diferență este proporțională cu scopul urmărit de tratamentul în cauză (Hotărârea din 16 decembrie 2008, Arcelor Atlantique et Lorraine și alții, C‑127/07, EU:C:2008:728, punctul 47).

183    În primul rând, reclamantele susțin că, în cursul celui de al șaselea exercițiu de stabilire a priorităților, miniul portocaliu, monoxidul de plumb, tetraoxisulfatul de pentaplumb și sulfatul tribazic de plumb au obținut note de prioritate globale mai mari decât nPB în raport cu criteriile menționate la articolul 58 alineatul (3) primul paragraf literele (a)-(c) din Regulamentul nr. 1907/2006. Or, spre deosebire de nPB, aceste substanțe nu ar fi fost incluse în anexa XIV, împrejurare care ar constitui o nerespectare a principiului egalității de tratament și nediscriminării.

184    Comisia, susținută de ECHA, contestă argumentele reclamantelor.

185    În această privință, primo, trebuie amintit că, în regulamentul atacat Comisia s‑a întemeiat pe recomandarea ECHA și, așadar, pe concluziile acestei agenții rezultate din al șaselea exercițiu de stabilire a priorităților.

186    Secundo, trebuie să se arate că, desigur, din articolul 58 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul nr. 1907/2006 reiese că, pentru stabilirea de către ECHA a ordinii de prioritate a substanțelor candidate, trebuie luate în considerare trei criterii, și anume, în primul rând, caracterul persistent, bioacumulabil și toxic al substanțelor în cauză, precum și caracterul foarte persistent și foarte bioacumulabil al acestora [litera (a)], în al doilea rând, caracterul larg răspândit al aplicării lor [litera (b)] și, în al treilea rând, producția în cantități mari [litera (c)].

187    Cu toate acestea, tot din articolul 58 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1907/2006 reiese că criteriile menționate la punctul 186 de mai sus nu sunt singurele criterii de care se poate ține seama în acest context. Astfel, pe de o parte, după cum reiese din utilizarea expresiei „în mod normal” în primul paragraf al alineatului menționat, cele trei criterii menționate explicit nu constituie o listă exhaustivă a tuturor criteriilor care pot fi luate în considerate. Pe de altă parte, după cum reiese din al doilea paragraf prima teză al alineatului menționat, în acest context, trebuie să se țină seama și de capacitatea ECHA de a prelucra cererile în termenele prevăzute.

188    Tertio, trebuie amintit că Comisia dispune de o marjă largă de apreciere în ceea ce privește criteriile de care ține seama în cadrul stabilirii priorității diferitor substanțe candidate (a se vedea punctul 158 de mai sus). Or, nu se poate considera că Comisia a săvârșit o eroare vădită de apreciere prin faptul că a ținut seama de criteriul clasificării în aceeași grupă a nPB și a tricloretilenei. Dimpotrivă, trebuie să se constate că acest criteriu, care ține seama de caracterul interschimbabil potențial al unei substanțe candidate cu alte substanțe candidate sau cu substanțe incluse deja în anexa XIV, are în vedere să urmărească principiile și să realizeze obiectivele vizate de Regulamentul nr. 1907/2006. Astfel, acest criteriu urmărește să evite ca unele substanțe candidate la includere sau incluse deja în anexa menționată să poată fi substituite, cel puțin temporar, cu alte substanțe identificate ele însele ca prezentând o îngrijorare deosebită. Acest criteriu urmărește, așadar, unul dintre obiectivele vizate de obligația de autorizare, și anume obiectivul substituirii în mod progresiv a substanțelor ce prezintă o îngrijorare deosebită cu alte substanțe sau tehnologii corespunzătoare (articolul 55 din Regulamentul nr. 1907/2006).

189    Prin urmare, analizat ca atare, argumentul reclamantelor întemeiat pe faptul că miniul portocaliu, monoxidul de plumb, tetraoxisulfatul de pentaplumb și sulfatul tribazic de plumb au obținut note de prioritate globale mai mari decât nPB în raport cu criteriile menționate explicit la articolul 58 alineatul (3) primul paragraf literele (a)-(c) din Regulamentul nr. 1907/2006 nu este susceptibil să demonstreze nerespectarea de către Comisie a principiului egalității de tratament și nediscriminării.

190    Quarto, în măsura în care, în cadrul celui de al șaselea motiv, reclamantele invocă argumente prin care urmăresc să repună în discuție considerațiile pe care Comisia și‑a întemeiat concluzia potrivit căreia exista un risc potențial ca tricloretilena să fie substituită cu nPB, acestea trebuie respinse, făcându‑se trimitere la considerațiile dezvoltate la punctele 136-169 de mai sus.

191    Quinto, trebuie examinat argumentul reclamantelor potrivit căruia Comisia a acordat o importanță disproporționată criteriului clasificării în aceeași grupă în raport cu criteriile menționate explicit la articolul 58 alineatul (3) primul paragraf literele (a)-(c) din Regulamentul nr. 1907/2006.

192    Cu titlu introductiv, trebuie să se arate că, în scrisoarea sa din 18 septembrie 2015, Comisia a arătat că criteriul clasificării în aceeași grupă justifica să considere nPB substanță candidată prioritară pentru includerea în anexa XIV chiar în ipoteza în care nota de prioritate globală în raport cu criteriile menționate la articolul 58 alineatul (3) primul paragraf literele (a)-(c) din regulamentul menționat ar fi foarte mică. Această considerație a Comisiei nu avea în vedere numai ipoteza unei note globale 20/45, ci și cazul în care nPB doar ar fi atins o notă de prioritate 17/45. Astfel, pe de o parte, trebuie să se arate că, în scrisoarea menționată, Comisia s‑a pronunțat mai întâi asupra argumentelor reclamantelor prin care urmăreau să demonstreze că nPB ar fi trebuit să obțină o notă 17/45, iar nu 20/45, și că a introdus considerațiile privind clasificarea în aceeași grupă prin locuțiunea adverbială „în plus” (furthermore), din care se poate deduce că era vorba despre o considerație care era valabilă în mod independent de chestiunea dacă nPB ar fi trebuit să obțină o notă 17/45 sau 20/45. Pe de altă parte, trebuie să se constate că referirea Comisiei la o „notă foarte mică” include nota 17/45 și chiar unele note mai mici decât ea. În acest context, trebuie să se arate că, în cadrul celui de al șaselea exercițiu de stabilire a priorităților, unele substanțe candidate care au atins doar nota 1/45 au fost incluse în anexa XIV, din cauza unor considerații legate de clasificarea în aceeași grupă, ca de exemplu ftalații menționați în rezultatele definitive ale ECHA (a se vedea punctul 10 de mai sus).

193    În ceea ce privește argumentele reclamantelor, trebuie să se constate că reclamantele se limitează să susțină că, în cazul altor substanțe precum miniul portocaliu, monoxidul de plumb, tetraoxisulfatul de pentaplumb și sulfatul tribazic de plumb existau de asemenea considerații de clasificare în aceeași grupă.

194    Or, pe de o parte, din rezultatele definitive ale ECHA (a se vedea punctul 10 de mai sus), care au fost actualizate prin luarea în considerare a observațiilor primite cu privire la proiectul de recomandare, reiese că, în ceea ce privește miniul portocaliu, monoxidul de plumb, tetraoxisulfatul de pentaplumb și sulfatul tribazic de plumb, existența unui risc potențial ca aceste substanțe să fie utilizate pentru a substitui alte substanțe candidate sau alte substanțe incluse deja în anexa XIV părea mai puțin evidentă.

195    Pe de altă parte, astfel cum a arătat Comisia, fără să fi fost contestată de reclamante, utilizările nPB erau limitate, iar sarcina de lucru previzibilă care decurgea din volumul estimat al cererilor de autorizare era, așadar, mai mică în cazul nPB decât în cazul substanțelor comparabile care nu au fost incluse în anexa XIV și care aveau utilizări mai diverse.

196    Pe de altă parte, abordarea Comisiei nu poate fi considerată incoerentă pentru că a inclus în anexa XIV substanțe candidate care au atins note de prioritate globale în raport cu criteriile menționate la articolul 58 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul nr. 1907/2006 net inferioare notei 17/45.

197    În aceste împrejurări, nu se poate considera că Comisia nu a respectat principiul egalității de tratament și nediscriminării prin faptul că a decis să includă nPB în anexa XIV, iar nu miniul portocaliu, monoxidul de plumb, tetraoxisulfatul de pentaplumb și sulfatul tribazic de plumb, care au obținut note de prioritate globale mai mari decât cea atinsă de nPB. Aceasta este situația existentă, independent de chestiunea dacă nPB ar fi trebuit să obțină nota de prioritate 20/45 sau 17/45 în raport cu criteriile menționate la articolul 58 alineatul (3) primul paragraf literele (a)-(c) din Regulamentul nr. 1907/2006.

198    În al doilea rând, reclamantele susțin că, dacă nPB ar fi obținut nota de prioritate globală 17/45 în raport cu criteriile menționate la articolul 58 alineatul (3) primul paragraf literele (a)-(c) din Regulamentul nr. 1907/2006, ar fi atins aceeași notă globală ca galbenul de antimoniu și de plumb. În consecință, nPB, care a fost inclus în anexa XIV, și galbenul de antimoniu și de plumb, care nu a fost inclus în anexa menționată, ar fi fost tratate în mod diferit, deși s‑ar fi aflat într‑o situație comparabilă.

199    Comisia, susținută de ECHA, contestă argumentele reclamantelor.

200    În această privință, primo, trebuie arătat că unele considerații referitoare la criteriul clasificării în aceeași grupă sunt cuprinse, desigur, atât în documentul de referință din 1 iulie 2015 privind nPB, cât și în documentul de referință din 1 iulie 2015 privind galbenul de antimoniu și de plumb.

201    Totuși, trebuie să se constate, astfel cum s‑a arătat la punctele 153-160 de mai sus, că, în ceea ce privește nPB, Comisia dispunea de informații potrivit cărora această substanță putea să fie utilizată ca substitut al tricloretilenei pentru degresarea cu vapori și pentru curățarea suprafețelor. Astfel, în documentul de referință din 1 iulie 2015 privind nPB se arată că, potrivit observațiilor prezentate cu ocazia consultării publice, această substanță putea să fie utilizată pentru substituirea tricloretilenei în cazul unora dintre utilizările ei. În schimb, în documentul de referință din 1 iulie 2015 privind galbenul de antimoniu și de plumb, se arăta că, pe baza informațiilor disponibile, caracterul interschimbabil al galbenului de antimoniu și de plumb cu altă substanță candidată părea puțin probabil, din cauza unor diferențe ale proprietăților lor fizico‑chimice.

202    Pe de altă parte, în măsura în care, în cadrul celui de al șaselea motiv, reclamantele invocă argumente prin care urmăresc să repună în discuție considerațiile pe care Comisia și‑a întemeiat concluzia potrivit căreia exista un risc potențial ca tricloretilena să fie substituită de nPB, acestea atrebuie respinse, făcându‑se trimitere la considerațiile dezvoltate la punctele 136-178 de mai sus.

203    Prin urmare, chiar în ipoteza în care nPB și galbenul de antimoniu și de plumb ar fi obținut aceeași notă de prioritate globală în raport cu criteriile menționate la articolul 58 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul nr. 1907/2006, și anume nota 17/45, argumentele invocate de reclamante nu sunt susceptibile să demonstreze că Comisia nu a respectat principiul egalității de tratament și nediscriminării prin includerea nPB, iar nu a galbenului de antimoniu și de plumb, în anexa XIV.

204    Secundo și în orice caz, trebuie amintit că, potrivit recomandării ECHA pe care s‑a întemeiat Comisia, trebuia atribuită nPB o notă de prioritate globală 20/45 în raport cu criteriile menționate la articolul 58 alineatul (3) primul paragraf literele (a)-(c) din Regulamentul nr. 1907/2006. Astfel cum s‑a arătat la punctele 41-135 de mai sus, argumentele invocate de reclamante nu sunt de natură să repună în discuție această concluzie. Prin urmare, tratamentul rezervat nPB și galbenului de antimoniu și de plumb se justifica inclusiv prin notele lor de prioritate globale.

205    Având în vedere considerațiile care precedă, se impune respingerea celui de al șaselea motiv.

D.      Cu privire la al treilea aspect al celui de al patrulea motiv, întemeiat pe faptul că, în raport cu nota de prioritate atribuită nPB, reclamantele nu ar fi putut să se aștepte ca această substanță să fie considerată prioritară

206    În cadrul celui de al treilea aspect al celui de al patrulea motiv, reclamantele susțin că, având în vedere nota de prioritate globală 20/45 obținută de nPB în raport cu criteriile menționate la articolul 58 alineatul (3) primul paragraf literele (a)-(c) din Regulamentul nr. 1907/2006 sau nota 17/45 la care ar fi trebuit să se aștepte prin prisma orientărilor adminstrative ale ECHA, ele nu ar fi trebuit să se aștepte ca nPB să fie inclus în anexa XIV. Chiar nota 20/45 ar fi mai mică decât notele atribuite majorității substanțelor examinate în cursul celui de al șaselea exercițiu de stabilire a priorităților. Unele substanțe care ar fi atins nota 23/45 sau 28/45 nu ar fi fost recomandate pentru includere pentru motivul că alte substanțe prezentau un grad de prioritate mai ridicat. Pe de altă parte, o substanță care a atins nota 17/45, notă pe care nPB ar fi trebuit să o atingă potrivit reclamantelor dacă Comisia nu ar fi săvârșit o eroare privind aprecierea criteriului referitor la cantitate, nu ar fi trebuit nici să fie recomandată de ECHA, nici să fie inclusă de Comisie în anexa menționată.

207    Comisia, susținută de ECHA, contestă argumentele reclamantelor.

208    În primul rând, în măsura în care argumentele reclamantelor sunt invocate în susținerea unei încălcări a principiului protecției încrederii legitime, trebuie amintit, făcându‑se trimitere la considerațiile dezvoltate la punctul 129 de mai sus, că Comisia nu este legată nici de orientările adminsitrative ale ECHA, nici de recomandările acesteia și că, pentru aceste motive, în speță, trebuie exclusă orice încălcare a principiului protecției încrederii legitime.

209    În al doilea rând, în măsura în care reclamantele susțin că însăși Comisia face trimitere la orientările administrative ale ECHA, primo, trebuie amintit că, atunci când Comisia decide să urmeze o recomandare a ECHA, iar în această recomandare agenția s‑a întemeiat pe metodologia ce reiese din orientările sale administrative, acele argumente potrivit cărora considerațiile Comisiei nu sunt conforme cu orientările administrative ale ECHA trebuie privite în sensul că urmăresc existența unei erori care afectează raționamentul Comisiei (a se vedea punctul 130 de mai sus).

210    Secundo, contrar celor sugerate de reclamante, trebuie să se constate că, din ghidul din 10 februarie 2014 privind stabilirea priorităților, nu se poate deduce că doar nota de prioritate în raport cu criteriile menționate la articolul 58 alineatul (3) primul paragraf literele (a)-(c) din Regulamentul nr. 1907/2006 este determinantă pentru decizia de includere a unei substanțe candidate în anexa XIV sau că, în acest context, nu pot fi luate în considerare alte criterii precum criteriul clasificării în aceeași grupă. Dimpotrivă, punctul 6 din ghidul menționat indică în mod clar că, pentru stabilirea ordinii de prioritate a substanțelor candidate, poate fi luat deopotrivă în considerare criteriul clasificării în aceeași grupă cu alte substanțe candidate sau cu substanțe incluse deja în anexa XIV.

211    Având în vedere considerațiile care precedă, se impune respingerea și a celui de al treilea aspct al celui de al patrulea motiv și, în consecință, a celui de al patrulea motiv în ansamblul său, independent de chestiunea dacă nPB ar fi trebuit să obțină nota de prioritate globală 20/45 în raport cu criteriile menționate la articolul 58 alineatul (3) primul paragraf literele (a)-(c) din Regulamentul nr. 1907/2006, astfel cum a constatat Comisia, sau 17/45, cum susțin reclamantele.

E.      Cu privire la al doilea motiv, întemeiat pe o încălcare a articolului 55 din Regulamentul nr. 1907/2006, pe o nerespectare a obiectivului de competitivitate și pe o încălcare a dreptului reclamantelor de a desfășura o activitate comercială în mod liber, și cu privire la al cincilea motiv, întemeiat pe o încălcare a principiului proporționalității

212    În cadrul celui de al doilea motiv, reclamantele susțin că regulamentul atacat nu este conform cu articolul 55 din Regulamentul nr. 1907/2006, că el contravine obiectivului de competitivitate urmărit de regulamentul menționat și că interferează cu dreptul lor de a face comerț în mod liber. În cadrul celui de al cincilea motiv, reclamantele susțin că regulamentul atacat nu este conform cu principiul proporționalității.

213    Într‑o primă etapă, vor fi examinate argumentele reclamantelor întemeiate pe faptul că regulamentul atacat nu este conform nici cu articolul 55 din Regulamentul nr. 1907/2006, nici cu obiectivul de competitivitate prevăzut de acest regulament. Într‑o a doua etapă, vor fi examinate argumentele reclamantelor invocate în susținerea unei încălcări a dreptului reclamantelor de a face comerț în mod liber și a principiului proporționalității.

1.      Cu privire la încălcarea articolului 55 din Regulamentul nr. 1907/2006 și cu privire la nerespectarea obiectivului de competitivitate urmărit de acest regulament

214    În cadrul celui de al doilea motiv, reclamantele susțin că regulamentul atacat nu este conform cu articolul 55 din Regulamentul nr. 1907/2006, deoarece nu ar asigura buna funcționare a pieței interne.

215    Comisia, susținută de ECHA, contestă argumentele reclamantelor.

216    În această privință, în primul rând, trebuie amintit că, în temeiul articolului 1 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1907/2006, acesta urmărește să asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului, inclusiv promovarea unor metode alternative pentru evaluarea pericolelor pe care le prezintă substanțele, precum și libera circulație a substanțelor pe piața internă, sporind totodată competitivitatea și inovația.

217    Articolul 55 din Regulamentul nr. 1907/2006, intitulat „Scopul autorizării și analiza alternativelor de substituție”, prevede:

„Scopul prezentului titlu este de a asigura buna funcționare a pieței interne, precum și de a garanta totodată că riscurile care decurg din utilizarea substanțelor care prezintă o îngrijorare deosebită sunt controlate corespunzător și că aceste substanțe sunt substituite progresiv cu substanțe sau tehnologii alternative adecvate, în cazul în care acestea sunt fezabile din punct de vedere economic și tehnic. În acest scop, toți producătorii, importatorii și utilizatorii din aval analizează disponibilitatea alternativelor și examinează riscurile acestora și fezabilitatea tehnică și economică a substituirii.”

218    Din aceste dispoziții nu se poate deduce că ar fi contrară dispozițiilor Regulamentului nr. 1907/2006 sau obiectivelor urmărite de acesta înscrierea în anexa XIV a substanțelor candidate care trebuie considerate prioritare.

219    În al doilea rând, trebuie să se arate că, astfel cum reclamantele menționează în mod expres în înscrisurile lor, motivul pentru care ele apreciază că includerea nPB în anexa XIV nu era nici conformă cu articolul 55 din Regulamentul nr. 1907/2006, nici cu obiectivul de competitivitate urmărit de acest regulament este acela că, în opinia lor, nPB nu ar fi trebuit să fie considerat substanță candidată prioritară.

220    În acest context, primo, reclamantele fac trimitere la argumentele lor care vizează considerațiile Comisiei referitoare la clasificarea în aceeași grupă a nPB și a tricloretilenei. Or, aceste argumente au fost deja examinate și respinse la punctele 136-178 de mai sus.

221    Secundo, reclamantele susțin că nPB nu ar fi trebuit să obțină nota de prioritate globală 20/45, ci doar 17/45 în raport cu criteriile menționate la articolul 58 alineatul (3) primul paragraf literele (a)-(c) din Regulamentul nr. 1907/2006. În această privință, pe de o parte, trebuie amintit că, astfel cum s‑a arătat deja la punctele 41-135 de mai sus, argumentele invocate de reclamante nu sunt susceptibile să repună în discuție concluzia Comisiei potrivit căreia, în raport cu metodologia utilizată de ECHA, nota globală pentru nPB ar fi trebuit să fie 20/45. Pe de altă parte și în orice caz, astfel cum s‑a arătat la punctele 179-211 de mai sus, chiar în cazul în care nPB ar fi obținut doar nota 17/45, argumentele invocate de reclamante nu sunt susceptibile să demonstreze că considerațiile care au stat la baza deciziei Comisiei de a include nPB în anexa XIV erau vădit eronate.

222    Având în vedere aceste considerații, trebuie respinse argumentele reclamantelor invocate în susținerea unei încălcări a articolului 55 din Regulamentul nr. 1907/2006 și a obiectivului de competitivitate al acestui regulament.

2.      Cu privire la încălcarea dreptului reclamantelor de a face comerț în mod liber și a principiului proporționalității

223    În cadrul celui de al doilea motiv, reclamantele susțin că, prin includerea nPB în anexa XIV, deși nu îndeplinea criteriile de prioritate, Comisia a adus atingere dreptului lor de a desfășura o activitate comercială, consacrat la articolul 16 din Carta drepturilor fundamentale și recunoscut drept principiu general al dreptului Uniunii. În cadrul celui de al cincilea motiv, reclamantele susțin că Comisia a încălcat principiul proporționalității. În primul rând, regulamentul atacat ar fi depășit limitele a ceea ce ar fi adecvat și necesar pentru realizarea obiectivelor urmărite de stabilirea substanțelor prioritare în vederea includerii lor în anexa XIV. Obiectivul definirii ordinii de prioritate a substanțelor candidate ar fi selecționarea substanțelor ce prezintă o îngrijorare deosebită, care ar trebui incluse în anexa XIV ca substanțe prioritare. Or, în cadrul celui de al șaselea exercițiu de stabilire a priorităților, nPB nu ar fi fost prezentat ca prioritate ridicată. În al doilea rând, regulamentul atacat nu ar fi măsura cea mai puțin constrângătoare la care ar fi putut să recurgă Comisia. Potrivit reclamantelor, Comisia ar fi avut posibilitatea, primo, să solicite ECHA să reconsidere recomandarea sa în lumina informațiilor transmise de reclamante și, secundo, să decidă să nu includă nPB în anexa XIV, în pofida recomandării ECHA, și să amâne includerea acestei substanțe în această anexă.

224    Comisia, susținută de ECHA, contestă argumentele reclamantelor.

225    În această privință, în primul rând, trebuie amintit că, în temeiul articolului 16 din Carta drepturilor fundamentale, libertatea de a desfășura o activitate comercială este recunoscută în conformitate cu dreptul Uniunii și cu legislațiile și cu practicile naționale. Totuși, acest drept nu apare însă ca o prerogativă absolută, ci trebuie luat în considerare în raport cu funcția sa în societate. Astfel, după cum reiese din articolul 52 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale, exercitării acestuia îi pot fi impuse restrângeri, cu condiția ca ele să răspundă efectiv obiectivelor de interes general urmărite de Uniune sau necesității protejării drepturilor și a libertăților celorlalți și să respecte principiul proporționalității (a se vedea în acest sens Hotărârea din 17 martie 2016, Zoofachhandel Züpke și alții/Comisia, T‑817/14, EU:T:2016:157, punctul 126).

226    În al doilea rând, trebuie să se arate că, prin argumentele pe care le invocă, reclamantele nu repun în discuție posibilitatea includerii substanțelor candidate prioritare în anexa XIV, în temeiul articolului 58 din Regulamentul nr. 1907/2006. Ele se limitează să susțină că, pe de o parte, includerea nPB în anexa XIV era prematură, pentru motivul că această substanță nu era prioritară și, pe de altă parte, includerea sa prematură în anexa în discuție a restrâns în mod disproporționat libertatea lor de a desfășura o activitate comercială.

227    În al treilea rând, în ceea ce privește argumentele reclamantelor prin care urmăresc să demonstreze că includerea nPB în anexa XIV era prematură, este suficient să se arate că este vorba despre argumente care au fost deja examinate și respinse la punctele 219-221 de mai sus.

228    Având în vedere considerațiile care precedă, se impune respingerea și a argumentelor reclamantelor invocate în susținerea unei încălcări a libertății lor de a desfășura o activitate comercială și a unei încălcări a principiului proporționalității și, prin urmare, a celui de al doilea și a celui de al cincilea motiv în totalitate.

229    Niciunul dintre motivele invocate de reclamante nu este fondat. În acest context, trebuie să se precizeze că, chiar în ipoteza în care nota globală a nPB ar fi fost doar 17/45, considerațiile Comisiei întemeiate pe clasificarea în aceeași grupă a nPB și a tricloretilenei erau de natură să justifice regulamentul atacat.

230    Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, se impune respingerea acțiunii.

 Cu privire la cheltuielile de judecată

231    Potrivit articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Potrivit articolului 138 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, Tribunalul poate decide ca un intervenient, altul decât cei menționați la alineatele (1) și (2) ale acestui articol, să suporte propriile cheltuieli de judecată. Întrucât reclamantele au căzut în pretenții, se impune obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată, conform concluziilor Comisiei. ECHA suportă propriile cheltuieli de judecată.

Pentru aceste motive,

TRIBUNALUL (Camera a cincea)

declară și hotărăște:

1)      Respinge acțiunea.

2)      ICL‑IP Terneuzen, BV și ICL Europe Coöperatief UA suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Comisia Europeană.

3)      Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) suportă propriile cheltuieli de judecată.

Gratsias Labucka Dittrich

Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 20 septembrie 2019.

Semnături

*      Limba de procedură: engleza.