HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a șasea)
17 septembrie 2015(*)
„Marcă comunitară – Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale COMPETITION – Motiv absolut de refuz – Lipsa caracterului distinctiv – Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”
În cauza T‑550/14,
Volkswagen AG, cu sediul în Wolfsburg (Germania), reprezentată de U. Sander, avocat,
reclamantă,
împotriva
Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), reprezentat de M. Fischer, în calitate de agent,
pârât,
având ca obiect o acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 15 mai 2014 (cauza R 2082/2013‑1) privind o cerere de înregistrare a semnului verbal COMPETITION ca marcă comunitară,
TRIBUNALUL (Camera a șasea),
compus din domnii S. Frimodt Nielsen, președinte, F. Dehousse și A. M. Collins (raportor), judecători,
grefier: domnul E. Coulon,
având în vedere cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 23 iulie 2014,
având în vedere memoriul în răspuns depus la grefa Tribunalului la 7 octombrie 2014,
având în vedere că niciuna dintre părți nu a formulat, în termen de o lună de la notificarea terminării procedurii scrise, o cerere de organizare a unei ședințe și întrucât a decis, în consecință, pe baza raportului judecătorului raportor și în temeiul articolului 135a din Regulamentul de Procedură al Tribunalului, să se pronunțe fără parcurgerea fazei orale a procedurii,
pronunță prezenta
Hotărâre
Situația de fapt
1 La 11 aprilie 2013, reclamanta, Volkswagen AG, a formulat o cerere de înregistrare a unei mărci comunitare la Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p. 1).
2 Marca a cărei înregistrare a fost solicitată este semnul verbal COMPETITION.
3 Produsele și serviciile pentru care s‑a solicitat înregistrarea fac parte din clasele 12, 28, 35 și 37 în sensul Aranjamentului de la Nisa privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor din 15 iunie 1957, cu revizuirile și modificările ulterioare, și corespund următoarei descrieri:
– clasa 12: „Vehicule terestre motorizate, precum și piese pentru acestea; motoare și sisteme de propulsare pentru vehicule terestre, transmisii pentru vehicule terestre, precum și piese pentru acestea; cuplaje pentru vehicule terestre; șasiuri pentru vehicule terestre; șasiuri pentru vehicule; caroserie pentru vehicule; anvelope (pneuri), camere pentru anvelope, dispozitive antiderapante pentru pneurile vehiculelor, truse pentru repararea camerelor de aer, petice autoadezive de vulcanizare pentru repararea de camere de pneuri, crampoane pentru pneuri, lanțuri antiderapante, lanțuri de zăpadă, jante pentru roți de vehicule, anvelope solide din cauciuc pentru roți de vehicule, roți pentru vehicule, butuci de roată pentru automobile; amortizoare de șocuri pentru vehicule, arcuri pentru amortizoare de șocuri pentru vehicule; tetiere pentru vehicule; scaune de vehicule; retrovizoare; alarme pentru vehicule, sisteme de siguranță antifurt pentru vehicule; brichete pentru automobile; vehicule, autovehicule și piese pentru acestea; autobuze; camioane; rulote; remorci și semiremorci pentru vehicule, cuplaje de remorcă pentru vehicule; tractoare; motociclete; velomotoare; omnibuze”;
– clasa 28: „Modele de vehicule pentru copii, automobile model și mașini de jucărie; machete la scară [jucării]; vehicule pentru copii (în măsura în care sunt incluse în clasa 28), scutere (vehicule pentru copii); cărți de joc; jucării moi și diverse jucării de pluș; aparate pentru jocuri, aparate pentru jocuri video, jocuri portabile cu afișaj LCD”;
– clasa 35: „Servicii de comerț cu amănuntul și cu ridicata cu privire la autovehicule, piese de autovehicule și accesorii pentru autovehicule; servicii de comerț cu amănuntul și cu ridicata prin poștă referitor la autovehicule, piese de autovehicule și accesorii pentru autovehicule; servicii de comerț cu amănuntul/cu ridicata prin intermediul internetului, privind autovehiculele, piese și accesorii ale acestora; servicii de comerț cu amănuntul și cu ridicata prin intermediul emisiunilor de teleshopping referitoare la autovehicule, piese de autovehicule si accesorii pentru autovehicule; pregătirea diferitor autovehicule sau piese și accesorii ale acestora (cu excepția transportului) pentru terți, pentru a facilita consumatorilor vizionarea și achiziția acestor produse, în cadrul unui stand de vânzare cu amănuntul; intermedierea de contracte pentru terți pentru cumpărarea și vânzarea de vehicule, piese de vehicule și accesorii ale acestora; administrare de întreprinderi și administrare organizatorică de parcuri de autovehicule pentru terți”;
– clasa 37: „Conversie, depanare, servicii de întreținere, demontare, întreținere, servicii de îngrijire, curățenie și lăcuire autovehicule, motoare și piese ale acestora, montarea mijloacelor de transport, motoare și componentele acestora pentru terți, asistență în caz de defecțiune a vehiculelor [reparații]; realizarea de modificări specifice clientului la caroserie, șasiu și motoare pentru autovehicule (tuning), în măsura în care sunt incluse în clasa 37”.
4 Prin decizia din 26 august 2013, examinatorul a respins cererea de înregistrare pentru produsele și serviciile în cauză în temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 și al articolului 7 alineatul (2) din același regulament.
5 La 25 octombrie 2013, reclamanta a formulat o cale de atac împotriva deciziei examinatorului, în temeiul articolelor 58-64 din Regulamentul nr. 207/2009, în măsura în care prin aceasta se respinsese cererea de înregistrare pentru produsele și serviciile vizate.
6 Prin Decizia din 15 mai 2014 (denumită în continuare „decizia atacată”), Camera întâi de recurs a OAPI a respins calea de atac, cu motivarea că semnul COMPETITION era lipsit de caracter distinctiv pentru toate produsele și serviciile vizate, în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009. Aceasta a considerat în special că acest semn ar fi perceput ca o indicație pentru o categorie determinată de produse, și anume cele care sunt adaptate condițiilor competiționale, așadar, unor condiții extreme, precum și serviciilor de pregătire a vehiculelor pentru competiție.
Concluziile părților
7 Reclamanta solicită Tribunalului:
– anularea deciziei atacate;
– obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.
8 OAPI solicită Tribunalului:
– respingerea acțiunii;
– obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept
9 În susținerea acțiunii, reclamanta invocă un motiv unic, întemeiat pe încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009. Aceasta susține că ar fi trebuit să se rețină de către camera de recurs că semnul COMPETITION prezintă un caracter suficient de distinctiv pentru a servi drept indicație de origine comercială a produselor și serviciilor în cauză.
10 OAPI contestă această argumentație.
11 Trebuie amintit că, potrivit articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009, se respinge înregistrarea mărcilor care sunt lipsite de caracter distinctiv.
12 Potrivit unei jurisprudențe constante, mărcile vizate de articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 sunt cele considerate a fi inapte să exercite funcția esențială a mărcii, și anume aceea de a identifica originea comercială a produsului sau serviciului în cauză, pentru a permite astfel consumatorului care achiziționează produsul sau serviciul desemnat de marcă să facă aceeași alegere cu ocazia unei achiziții ulterioare dacă experiența se dovedește pozitivă sau să facă o altă alegere dacă aceasta se dovedește negativă [Hotărârea din 20 mai 2009, CFCMCEE/OAPI (P@YWEB CARD și PAYWEB CARD), T‑405/07 și T‑406/07, Rep., EU:T:2009:164, punctul 33, și Hotărârea din 21 ianuarie 2011, BSH/OAPI (executive edition), T‑310/08, EU:T:2011:16, punctul 23].
13 Caracterul distinctiv al unui semn trebuie apreciat, pe de o parte, în raport cu produsele sau serviciile pentru care se solicită înregistrarea și, pe de altă parte, în raport cu percepția pe care publicul relevant o are asupra acestora (Hotărârea din 21 ianuarie 2010, Audi/OAPI, C‑398/08 P, Rep., EU:C:2010:29, punctul 34, și Hotărârea din 9 septembrie 2010, OAPI/Borco‑Marken‑Import Matthiesen, C‑265/09 P, Rep., EU:C:2010:508, punctul 32).
14 În ceea ce privește mărcile compuse din semne sau din indicații care sunt utilizate și ca sloganuri publicitare, indicații de calitate sau expresii care incită la cumpărarea produselor sau serviciilor vizate de aceste mărci, înregistrarea acestora nu este exclusă din cauza unei astfel de utilizări [Hotărârea Audi/OAPI, punctul 13 de mai sus, EU:C:2010:29, punctul 35, și Hotărârea din 11 decembrie 2012, Fomanu/OAPI (Qualität hat Zukunft), T‑22/12, EU:T:2012:663, punctul 15].
15 În ceea ce privește aprecierea caracterului distinctiv al unor astfel de mărci, acestora nu trebuie să li se aplice criterii mai stricte decât cele aplicabile altor semne (Hotărârea Audi/OAPI, punctul 13 de mai sus, EU:C:2010:29, punctul 36, și Hotărârea Qualität hat Zukunft, punctul 14 de mai sus, EU:T:2012:663, punctul 16).
16 Astfel, Curtea a stabilit că nu este necesar ca un slogan publicitar să prezinte un „caracter de fantezie” sau chiar un „domeniu de tensiune conceptuală care ar avea drept consecință un efect de surpriză, creând astfel o puternică impresie” pentru ca un astfel de slogan să aibă caracterul distinctiv minimal impus de articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 (Hotărârea Audi/OAPI, punctul 13 de mai sus, EU:C:2010:29, punctul 39, și Hotărârea din 21 octombrie 2004, OAPI/Erpo Möbelwerk, C‑64/02 P, Rec., EU:C:2004:645, punctele 31 și 32).
17 Rezultă că trebuie să se considere că o marcă compusă dintr‑un slogan publicitar este lipsită de caracter distinctiv dacă nu poate fi percepută de publicul relevant decât ca o simplă formulă promoțională. În schimb, unei astfel de mărci trebuie să i se recunoască un caracter distinctiv dacă, dincolo de funcția promoțională, aceasta poate fi percepută de la bun început de publicul relevant ca o indicație a originii comerciale a produselor și serviciilor în cauză [Ordonanța din 12 iunie 2014, Delphi Technologies/OAPI, C‑448/13 P, EU:C:2014:1746, punctul 37, Hotărârea Qualität hat Zukunft, punctul 14 de mai sus, EU:T:2012:663, punctul 22, și Hotărârea din 6 iunie 2013, Interroll/OAPI (Inspired by efficiency), T‑126/12, EU:T:2013:303, punctul 24].
18 În lumina acestor considerații trebuie analizat dacă, astfel cum susține reclamanta, camera de recurs a încălcat articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 reținând că marca solicitată este lipsită de caracter distinctiv.
19 În ceea ce privește, în primul rând, publicul relevant, camera de recurs a considerat că produsele și serviciile vizate de cererea de înregistrare a semnului COMPETITION sunt destinate nu doar publicului specializat care participă la competiții automobilistice, ci, în egală măsură, unui public mai larg, interesat, de exemplu, de vehicule sau de piese pentru vehicule de competiție. Acest din urmă public, constituit din consumatorul mediu, este considerat a fi normal informat și suficient de atent și de avizat. Reclamanta nu contestă această apreciere care, de altfel, este corectă și trebuie aprobată.
20 Reclamanta nu contestă nici constatarea camerei de recurs conform căreia publicul relevant este publicul anglofon și publicul francofon al Uniunii Europene. Această constatare trebuie să fie aprobată și este necesar ca motivul absolut de refuz să fie apreciat, în temeiul articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 207/2009, în raport cu publicul anglofon și cu publicul francofon. Astfel, întrucât semnul în cauză este constituit în întregime dintr‑un cuvânt care provine din limba engleză, el va fi lesne înțeles atât de publicul anglofon, cât și de cel francofon, în sensul de „competiție” [a se vedea în acest sens Hotărârea din 7 iulie 2011, Cree/OAPI (TRUEWHITE), T‑208/10, EU:T:2011:340, punctul 18 și jurisprudența citată].
21 În ceea ce privește, în al doilea rând, caracterul distinctiv al mărcii solicitate, camera de recurs a considerat că, pentru vehiculele și pentru piesele pentru automobile cuprinse în clasa 12, publicul relevant ar recunoaște o indicație a unei categorii specifice de vehicule și de piese aferente acestora, adaptate condițiilor unui concurs. De asemenea, aceasta a apreciat că marca solicitată ar fi înțeleasă ca o indicație că serviciile cuprinse în clasa 37 ar pregăti vehiculele pentru competiție. În continuare, pentru jucăriile cuprinse în clasa 28, această marcă nu ar fi distinctivă nici pentru cele care permit participarea la competiții, nici pentru produsele care „reproduc” „articolele de competiție”. În fine, serviciile cuprinse în clasa 35 ar prezenta o legătură cu produsele vizate din clasa 12, pentru care semnul în cauză ar fi lipsit de caracter distinctiv.
22 În speță, reclamanta contestă legătura stabilită de camera de recurs între noțiunea de competiție și produsele și serviciile în cauză. Potrivit reclamantei, o astfel de legătură ar presupune un anumit efort de interpretare și ar fi la limita semnificației semnului. Neavând nici un conținut descriptiv, nici unul strict elogios, acest semn ar fi înzestrat cu un caracter distinctiv adecvat, care poate servi drept marcă comunitară.
23 Este necesar să se arate că semnul în litigiu este format dintr‑un singur cuvânt, uzual în engleză și în franceză, a cărui semnificație este atât „concurență”, cât și „competiție”. Reclamanta împărtășește această apreciere în cererea introductivă.
24 Este necesar să se adauge că termenul „competiție” este un cuvânt obișnuit, întâlnit, astfel cum arată însăși reclamanta, „într‑un număr mare de contexte” de consumatorii relevanți. Acest termen indică în mod evident un produs sau un serviciu destinat competiției și, așadar, de o calitate excelentă. Astfel, termenul „competiție” are un caracter laudativ, de natură publicitară, a cărui funcție este de a sublinia calitățile produselor și serviciilor pentru prezentarea cărora este folosit [a se vedea în acest sens Hotărârea din 30 iunie 2004, Norma Lebensmittelfilialbetrieb/OAPI (Mehr für Ihr Geld), T‑281/02, Rec., EU:T:2004:198, punctul 29 și jurisprudența citată]. Respectivul termen ar fi, așadar, perceput imediat de publicul relevant drept un mesaj elogios cu caracter promoțional care arată că produsele și serviciile vizate prezintă, pentru consumatori, un avantaj calitativ în raport cu produsele și serviciile concurente [a se vedea în acest sens Hotărârea din 3 iulie 2003, Best Buy Concepts/OAPI (BEST BUY), T‑122/01, Rec., EU:T:2003:183, punctul 29].
25 În ceea ce privește „vehicule[le] terestre motorizate; vehicule[le], autovehicule[le]; autobuze[le]; camioane[le]; rulote[le]; tractoare[le]; motociclete[le]; velomotoare[le]; omnibuze[le]”, cuprinse în clasa 12, este necesar să se considere că semnul COMPETITION transmite un mesaj elogios, având scopul de a sublinia calitățile acestor produse precum nivelul de performanță, natura robustă, astfel cum este necesar în competiții, și, prin urmare, în egală măsură, faptul că sunt adaptate pentru condiții extreme de utilizare. Așa cum a arătat în mod întemeiat camera de recurs la punctul 11 din decizia atacată, vehiculele destinate competiției, de exemplu, în cadrul curselor de automobile, sunt mai rapide și mai solide decât alte vehicule. În plus, marca solicitată nu conține niciun element care, dincolo de semnificația sa evident promoțională, ar permite publicului relevant să o rețină cu ușurință și în mod direct drept o marcă ce indică întreprinderea de la care provin respectivele vehicule.
26 Contrar a ceea ce pretinde reclamanta, termenul care constituie marca solicitată nu este echivoc și nu prezintă vreo profunzime semantică ce ar împiedica publicul relevant să facă o asociere directă cu aceste produse [a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 ianuarie 2015, Blackrock/OAPI (INVESTING FOR A NEW WORLD), T‑59/14, EU:T:2015:56, punctul 33 și jurisprudența citată]. În mod greșit pretinde reclamanta că o astfel de asociere nu poate fi stabilită decât în măsura în care vehiculele în cauză ar putea, dacă ar fi cazul, să fie utilizate în cadrul unei competiții. În plus, este lipsit de relevanță faptul că, astfel cum arată reclamanta, termenul „competiție” este utilizat și în alte contexte decât domeniul automobilistic precum dreptul concurenței, caracterul distinctiv trebuind să fie apreciat prin raportare la produsele pentru care se cere înregistrarea (a se vedea punctul 13 de mai sus).
27 Pe de altă parte, argumentul reclamantei conform căruia termenul „competiție”, spre deosebire de indicații precum Turbo, ABS sau 4 × 4, nu poate servi la descrierea directă a unui autovehicul terestru sau a uneia dintre caracteristicile sale esențiale este inoperant, în măsura în care decizia atacată este întemeiată pe articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009, iar nu pe articolul 7 alineatul (1) litera (c) din același regulament. În acest context, reclamanta nu poate invoca în mod util Hotărârea din 2 decembrie 2008, Ford Motor/OAPI (FUN) (T‑67/07, Rep., EU:T:2008:542), de vreme ce, în cauza în care s‑a pronunțat această hotărâre, analiza caracterului distinctiv al semnului în discuție efectuată de camera de recurs se baza în întregime pe o analiză eronată a caracterului său descriptiv, în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (c) din regulamentul menționat (Hotărârea FUN, citată anterior, EU:T:2008:542, punctele 53 și 54).
28 Deși admite că termenul „competiție” poate transmite o indicație specifică legată de vehicule, reclamanta arată că acesta nu va fi perceput „exclusiv” de către publicul relevant drept o informație legată de tipul de produse sau servicii și de proveniența acestora. Ea susține că conținutul informativ al mărcii solicitate în privința produselor în cauză nu este atât de clar și de evident, astfel încât această marcă ar putea servi totuși pentru publicul relevant drept indicație de origine. Trebuie să se constate că reclamanta nu reușește să demonstreze existența unui element imaginativ, surprinzător sau neașteptat, de natură să confere mărcii solicitate, în percepția publicului relevant, un caracter distinctiv care ar repune în discuție concluzia de la punctul 25 de mai sus.
29 În ceea ce privește piesele pentru vehicule și părțile componente ale vehiculelor cuprinse clasa 12, și anume „piese [pentru vehicule terestre motorizate]; motoare și sisteme de propulsare pentru vehicule terestre, transmisii pentru vehicule terestre, precum și piese pentru acestea; cuplaje pentru vehicule terestre; șasiuri pentru vehicule terestre; șasiuri pentru vehicule; caroserie pentru vehicule; anvelope (pneuri), camere pentru anvelope, dispozitive antiderapante pentru pneurile vehiculelor, truse pentru repararea camerelor de aer, petice autoadezive de vulcanizare pentru repararea de camere de pneuri, crampoane pentru pneuri, lanțuri antiderapante, lanțuri de zăpadă, jante pentru roți de vehicule, anvelope solide din cauciuc pentru roți de vehicule, roți pentru vehicule, butuci de roată pentru automobile; amortizoare de șocuri pentru vehicule, arcuri pentru amortizoare de șocuri pentru vehicule; tetiere pentru vehicule; scaune de vehicule; retrovizoare; alarme pentru vehicule, sisteme de siguranță antifurt pentru vehicule; brichete pentru automobile; piese pentru [vehicule, autovehicule]; remorci și semiremorci pentru vehicule, cuplaje de remorcă pentru vehicule”, este necesar să se constate că, astfel cum se arată în mod întemeiat la punctul l7 din decizia atacată, semnul COMPETITION transmite un mesaj promoțional general prin aceea că arată că produsele vizate pot fi utilizate în condiții de competiție sau în competiții și că sunt, așadar, de o calitate mai bună sau mai rezistente decât produsele obișnuite. De exemplu, în domeniul sporturilor automobilistice, au fost create pneuri pentru obținerea celor mai buni timpi în tururile de calificare [a se vedea în acest sens și prin analogie Hotărârea din 13 decembrie 2011, Goodyear Dunlop Tyres UK/OAPI – Sportfive (QUALIFIER), T‑424/09, EU:T:2011:735, punctul 44]. Astfel, semnul constituie o simplă indicație elogioasă în contextul produselor vizate.
30 Este necesar să se arate în această privință că, în mod normal, consumatorii relevanți verifică compatibilitatea tehnică a acestui tip de produse cu vehiculele lor [a se vedea în acest sens și prin analogie Hotărârea din 23 aprilie 2013, Apollo Tyres/OAPI – Endurance Technologies (ENDURACE), T‑109/11, EU:T:2013:211, punctul 54]. Există, așadar, o legătură clară și directă între produsele vizate și vehiculele cuprinse în clasa 12 pentru care semnul COMPETITION este lipsit de caracter distinctiv, astfel că acest semn este lipsit de caracter distinctiv și în privința celor dintâi.
31 În ceea ce privește serviciile cuprinse în clasa 37 (a se vedea punctul 3 de mai sus), camera de recurs a considerat că marca solicitată indică doar faptul că aceste servicii pregătesc vehiculele pentru competiție și că, astfel, ea este lipsită de caracter distinctiv în raport cu ele. Reclamanta contestă această constatare, susținând că termenul „competiție” nu are nicio legătură logică cu respectivele servicii și că interpretarea camerei de recurs trece dincolo de limitele conținutului semantic al acestei mărci. În opinia reclamantei, în contextul serviciilor cuprinse în clasa 37, pe de o parte, marca solicitată nu amintește „în mod automat” publicului relevant de cursele de autoturisme sau de raliuri și, pe de altă parte, acest public nu pornește de la principiul că, de exemplu, schimbarea unui pneu pregătește vehiculul pentru o astfel de competiție.
32 Asemenea argumente sunt neconvingătoare având în vedere semnificația termenului „competiție” și modul în care acesta ar fi perceput de publicul relevant. Astfel, toate aceste servicii sunt în mod explicit legate de produsele în litigiu prevăzute în clasa 12, pentru care lipsa caracterului distinctiv al semnului a fost stabilită. Tribunalul a avut deja ocazia să constate că serviciile de reparații, de întreținere și de revizie a vehiculelor cuprinse în clasa 37 pot fi considerate accesorii sau complementare în raport cu vehiculele cuprinse în clasa 12, fiind adesea furnizate de aceleași companii care comercializează vehicule motorizate [Hotărârea din 26 ianuarie 2006, Volkswagen/OAPI – Nacional Motor (Variant), T‑317/03, EU:T:2006:27, punctul 44]. Astfel, publicul relevant ar percepe acest semn, în raport cu serviciile cuprinse în clasa 37, în special cu cele de întreținere a vehiculelor, a motoarelor și a pieselor corespunzătoare, drept o indicație elogioasă, în sensul că aceste servicii fac vehiculele competitive sau mai performante. Înțelesul termenului „competiție”, necontestat de reclamantă (a se vedea punctul 23 de mai sus), rezultă nemijlocit și în mod evident din enunțarea sa, fără a necesita vreun efort de interpretare din partea publicului relevant.
33 În ceea ce privește serviciile de comerț cu amănuntul sau cu ridicata cuprinse în clasa 35 (a se vedea punctul 3 de mai sus), camera de recurs a apreciat la punctul 22 al deciziei atacate că acestea sunt în mod explicit legate de produsele vizate cuprinse în clasa 12, pentru care semnul COMPETITION este lipsit de caracter distinctiv. Reclamanta contestă această apreciere, arătând că, întrucât camera de recurs a apreciat eronat caracterul distinctiv în privința produselor din clasa 12, aprecierea referitoare la respectivele servicii este de asemenea eronată. Este necesar să se arate că reclamanta nu contestă legătura stabilită de camera de recurs între produsele cuprinse în clasa 12 și serviciile cuprinse în clasa 35, inclusiv „pregătirea diferitor autovehicule sau piese și accesorii ale acestora (cu excepția transportului) pentru terți, pentru a facilita consumatorilor vizionarea și achiziția acestor produse, în cadrul unui stand de vânzare cu amănuntul; intermedierea de contracte pentru terți pentru cumpărarea și vânzarea de vehicule, piese de vehicule și accesorii ale acestora; administrarea de întreprinderi și administrarea organizatorică de parcuri de autovehicule pentru terți” conținute în această din urmă clasă. Întrucât Tribunalul a constatat lipsa caracterului distinctiv al mărcii solicitate pentru totalitatea acestor produse, trebuie să se considere că, pentru publicul relevant confruntat cu semnificația evidentă a semnului la momentul deciziei de a achiziționa aceste produse, termenul ar fi la fel de lipsit de caracter distinctiv în activitatea de comercializare a respectivelor produse, indiferent că aceasta se desfășoară cu amănuntul, cu ridicata sau pe internet.
34 În ceea ce privește produsele cuprinse în clasa 28 (a se vedea punctul 3 de mai sus), camera de recurs a făcut distincție între, pe de o parte, jucăriile care permit disputarea de competiții precum jocurile de cărți și jocurile video și, pe de altă parte, celelalte produse care „reproduc articolele de competiție”. Camera de recurs a considerat că marca solicitată nu posedă un caracter distinctiv pentru niciunul dintre aceste produse. Reclamanta nu prezintă niciun argument care să permită contestarea acestei concluzii în măsura în care ea privește prima categorie de produse.
35 În ceea ce privește cea de a doua categorie de produse, reclamanta se limitează, în esență, să susțină că, deoarece camera de recurs a apreciat eronat caracterul distinctiv în privința produselor din clasa 12, aprecierea referitoare la respectivele produse este de asemenea eronată. Este necesar să se arate că reclamanta nu contestă legătura stabilită de camera de recurs între cele două clase de produse. Cum Tribunalul a constatat lipsa caracterului distinctiv al semnului în litigiu pentru toate produsele cuprinse în clasa 12, argumentul reclamantei nu poate fi reținut pentru produsele cuprinse în clasa 28. În orice caz, trebuie să se constate că marca solicitată transmite un mesaj promoțional similar pentru toate produsele cuprinse în clasa 28 (a se vedea punctul 25 de mai sus), astfel că aceasta nu ar fi percepută ca o indicație a originii comerciale a respectivelor produse.
36 Rezultă din ceea ce precedă că marca solicitată nu permite publicului relevant nici să identifice originea produselor și serviciilor vizate, nici să le distingă de cele ale altor întreprinderi și că, prin urmare, ea nu prezintă un caracter distinctiv. În consecință, acest semn nu permite publicului relevant să identifice originea respectivelor produse și servicii. În aceste condiții, reclamanta nu este îndreptățită să invoce încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.
37 Această concluzie nu este repusă în discuție de celelalte argumente ale reclamantei.
38 În primul rând, reclamanta susține că, în sectorul automobilelor, publicul relevant este obișnuit cu mărcile și cu mărcile subsidiare care au, într‑o măsură mai mare sau mai mică, un caracter promoțional. Astfel, conform acesteia, consumatorul va percepe fără probleme semnul COMPETITION ca o indicație de origine pentru toate produsele și serviciile vizate și, prin urmare, ca un semn distinctiv.
39 Trebuie să se constate că acest argument contrazice în mod direct argumentul care figurează la punctul 16 din cererea introductivă, prin care reclamanta susține că termenul „competiție” nu are deloc un caracter elogios. În plus, este necesar să se observe că reclamanta nu critică nici semnificația mărcii solicitate luată în considerare de camera de recurs, nici concluziile acesteia din urmă privind identitatea și nivelul de atenție a publicului relevant. Este necesar să se arate că, așa cum rezultă din considerațiile care precedă, semnul COMPETITION, chiar în calitate de termen promoțional, nu este suficient de original sau de pregnant pentru a necesita un minim de efort de interpretare, de reflecție sau de analiză din partea publicului relevant, acesta fiind determinat să îl asocieze de la bun început cu produsele și serviciile vizate. Astfel, mesajul transmis acestui public, având în vedere semnificația semnului reținută la punctul 23 de mai sus, este de natură publicitară. Funcția sa este de a sublinia calitățile produselor și serviciilor propuse, în sensul că acestea sunt adaptate condițiilor de competiție. Pe de altă parte, trebuie observat că, întrucât publicul relevant acordă puțină atenție unui semn care nu îi oferă o indicație asupra provenienței sau a destinației obiectului pe care dorește să îl cumpere, ci mai degrabă o informație exclusiv promoțională și abstractă, acest public nu va aloca timp nici pentru a căuta diferitele eventuale sensuri ale termenului în cauză, nici pentru a‑l memora ca marcă (a se vedea Hotărârea Qualität hat Zukunft, punctul 14 de mai sus, EU:T:2012:663, punctul 30 și jurisprudența citată). În consecință, este necesar să se respingă argumentele reclamantei referitoare la alte mărci din același sector de activitate.
40 Același lucru este valabil și pentru alegațiile reclamantei conform cărora, în esență, camera de recurs nu a exclus fără echivoc ideea că publicul relevant ar putea percepe marca solicitată ca având caracterul distinctiv necesar. Trebuie să se constate că mărcii solicitate nu i se poate atribui niciun caracter distinctiv, astfel încât camera de recurs nu a recurs la o aplicare prea strictă a articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 atunci când a respins calea de atac formulată în fața sa.
41 În al doilea rând, în ceea ce privește argumentul reclamantei conform căruia, în esență, având în vedere propria practică în materia înregistrării, camera de recurs ar fi trebuit să considere că marca solicitată avea un caracter distinctiv, trebuie amintit că OAPI are obligația de a‑și exercita competențele în conformitate cu principiile generale de drept al Uniunii precum principiul egalității de tratament și principiul bunei administrări (Hotărârea din 10 martie 2011, Agencja Wydawnicza Technopol/OAPI, C‑51/10 P, Rep., EU:C:2011:139, punctul 73).
42 Având în vedere aceste două principii, OAPI trebuie, în cadrul examinării unei cereri de înregistrare a unei mărci comunitare, să ia în considerare deciziile adoptate deja cu privire la cereri similare și să analizeze cu o deosebită atenție problema dacă este sau nu este necesar să decidă în același sens (Hotărârea Agencja Wydawnicza Technopol/OAPI, punctul 41 de mai sus, EU:C:2011:139, punctul 74).
43 În aceste condiții, principiul egalității de tratament și principiul bunei administrări trebuie să se concilieze cu respectarea legalității (Hotărârea Agencja Wydawnicza Technopol/OAPI, punctul 41 de mai sus, EU:C:2011:139, punctul 75).
44 În consecință, persoana care solicită înregistrarea unui semn ca marcă nu poate invoca în beneficiul său o nelegalitate care ar fi fost eventual comisă în favoarea unei alte persoane pentru a obține o decizie identică (Hotărârea Agencja Wydawnicza Technopol/OAPI, punctul 41 de mai sus, EU:C:2011:139, punctul 76).
45 În fond, pentru motive de securitate juridică și, mai exact, de bună administrare, examinarea oricărei cereri de înregistrare trebuie să fie strictă și completă pentru a se evita înregistrarea necorespunzătoare a unor mărci. Această examinare trebuie să aibă loc în fiecare caz concret. Astfel, înregistrarea unui semn ca marcă depinde de criterii specifice, aplicabile în cadrul împrejurărilor de fapt ale cauzei, care au ca obiectiv să se verifice dacă semnul în cauză nu intră sub incidența unui motiv de refuz (Hotărârea Agencja Wydawnicza Technopol/OAPI, punctul 41 de mai sus, EU:C:2011:139, punctul 77).
46 În speță, s‑a dovedit că, spre deosebire de posibila situație a anumitor cereri anterioare de înregistrare a unor semne, prezenta cerere de înregistrare era afectată de unul dintre motivele de refuz prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul nr. 207/2009.
47 În aceste condiții, având în vedere lipsa caracterului distinctiv al mărcii solicitate, reclamanta nu poate să invoce în mod util decizii anterioare ale OAPI, astfel cum în mod întemeiat a constatat camera de recurs la punctul 24 din decizia atacată.
48 În al treilea rând, nu este necesară examinarea argumentului conform căruia, în esență, marca solicitată nu este descriptivă și nu încalcă nicio cerință imperativă de disponibilitate. Având în vedere că decizia atacată, pronunțată de camera de recurs, nu este întemeiată pe motivul absolut de refuz prevăzut la articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 207/2009 și că reclamanta solicită exclusiv anularea acestei decizii, aplicarea articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 207/2009 nu face obiectul prezentei cauze, în sensul articolului 65 din acest regulament, și, prin urmare, nu face obiectul controlului de legalitate pe care instanța Uniunii este obligată să îl efectueze în prezenta cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea P@YWEB CARD și PAYWEB CARD, punctul 12 de mai sus, EU:T:2009:164, punctul 93 și jurisprudența citată).
49 În orice caz, potrivit unei jurisprudențe constante, este suficient ca unul dintre motivele absolute de refuz să fie aplicabil pentru ca semnul în litigiu să nu poată fi înregistrat ca marcă comunitară [a se vedea Hotărârea din 16 martie 2006, Telefon & Buch/OAPI – Herold Business Data (WEISSE SEITEN), T‑322/03, Rec., EU:T:2006:87, punctul 110 și jurisprudența citată].
50 Având în vedere tot ceea ce precedă, acțiunea trebuie respinsă în totalitate.
Cu privire la cheltuielile de judecată
51 Potrivit articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât reclamanta a căzut în pretenții, se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, conform concluziilor OAPI.
Pentru aceste motive,
TRIBUNALUL (Camera a șasea)
declară și hotărăște:
1) Respinge acțiunea.
2) Obligă Volkswagen AG la plata cheltuielilor de judecată.
Frimodt Nielsen | Dehousse | Collins |
Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 17 septembrie 2015.
Semnături