Recurs introdus la 8 februarie 2024 de German Khan împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera întâi) din 29 noiembrie 2023 în cauza T-333/22, Khan/Consiliul
(Cauza C-111/24 P)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Recurent: German Khan (reprezentanți: T. Marembert și A. Bass, avocați)
Cealaltă parte din procedură: Consiliul Uniunii Europene
Concluziile
Recurentul solicită Curții:
anularea Hotărârii Tribunalului din 29 noiembrie 2023, Khan/Consiliul (T-333/22);
în consecință, soluționarea acțiunii pe fond și:
anularea Deciziei 2022/429 a Consiliului din 15 martie 2022 de modificare a Deciziei 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, în măsura în care aceasta îl privește pe recurent;
anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/427 al Consiliului din 15 martie 2022 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 269/2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei în măsura în care acesta îl privește pe recurent;
anularea Deciziei (PESC) 2022/1530 a Consiliului din 14 septembrie 2022 de modificare a Deciziei 2014/145 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, în măsura în care aceasta îl privește pe recurent;
anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/1529 al Consiliului din 14 septembrie 2022 privind punerea în aplicare a Regulamentului nr. 269/2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, în măsura în care acesta îl privește pe recurent.
cu titlu subsidiar, anularea Hotărârii Tribunalului din 29 noiembrie 2023, Khan/Consiliul (T-333/22) și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului;
obligarea, în orice ipoteză, a Consiliului la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
În susținerea recursului, recurentul invocă opt motive:
Primul motiv este întemeiat pe încălcarea articolelor 7 și 47 din Carta drepturilor fundamentale, precum și pe încălcarea normelor fundamentale de procedură și a articolului 36 din Statutul Curții de Justiție printr-o motivare insuficientă. Hotărârea atacată ar încălca dreptul la o cale de atac eficientă și dreptul la reputație al recurentului prin omisiunea examinării tuturor argumentelor privind falsitatea afirmațiilor Consiliului referitoare la criteriul (d) de la articolul 2 alineatul (1) din Decizia 2014/145 modificată și de la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul 269/2014 modificat.
Al doilea motiv reproșează Tribunalului încălcarea articolului 2 alineatul (1) litera (g) din Decizia 2014/145 modificată și a articolului 3 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul 269/2014 modificat, întrucât interpretarea dată de hotărârea atacată noțiunii de oameni de afaceri „importanți” ar fi eronată.
Al treilea motiv se întemeiază pe încălcarea articolului 29 TUE și a articolului 215 alineatul (2) TFUE. Hotărârea atacată ar săvârși o eroare atunci când reține că dispozițiile vizate ar permite sancționarea categoriilor de persoane fără o legătură suficientă cu regimul asupra căruia Uniunea dorește să facă presiuni.
Al patrulea motiv se întemeiază pe încălcarea principiului securității juridice, a dreptului de proprietate și a libertății de a desfășura o activitate comercială. Interpretarea reținută în hotărârea atacată cu privire la articolul 2 alineatul (1) litera (g) din Decizia 2014/145 modificată și cu privire la articolul 3 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul 269/2014 modificat nu ar fi compatibilă cu principiile vizate.
În cadrul celui de al cincilea motiv, se reproșează Tribunalului că a denaturat sensul și conținutul elementului de probă nr. 2 al Consiliului și anexa C5 a recurentului lăsând fără răspuns argumentele recurentului. Mai mult, motivarea hotărârii atacate ar fi insuficientă și contradictorie, cu încălcarea articolului 296 TFUE și a articolului 36 din Statutul Curții de Justiție.
Al șaselea și al șaptelea motiv sunt ambele întemeiate pe încălcarea articolului 2 alineatul (1) litera (g) din Decizia 2014/145 modificată și a articolului 3 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul 269/2014 modificat. Se reproșează Tribunalului o denaturare a elementelor de probă precum și o încălcare a normelor fundamentale de procedură și a obligației de motivare de la articolul 296 TFUE și de la articolul 36 din Statutul Curții de Justiție printr-o motivare insuficientă. Pe de o parte, hotărârea pronunțată ar trage în mod eronat concluzia că sectorul bancar ar fi o sursă de venituri substanțiale pentru guvernul rus numai din faptul că banca Alfa ocupă un loc, contestat, pe o listă de contribuabili importanți.
Pe de altă parte, interpretarea dată de hotărârea atacată noțiunii de sectoare economice care furnizează „o sursă substanțială de venituri guvernului Federației Ruse” ar fi eronată.
În sfârșit, cel de al optulea motiv se întemeiază pe pretinsa încălcare a principiilor procesului echitabil și egalității armelor, pe încălcarea principiului contradictorialității, precum și pe nerespectarea de către Tribunal a întinderii controlului său jurisdicțional. Hotărârea atacată ar fi încălcat principiile vizate, reținând, la punctul 104, că „depeșa Interfax din 15 martie 2022 potrivit căreia Alfa Bank a anunțat o schimbare în structura acționariatului său, indicând că recurentul nu mai era «coproprietar», prezentată fără alt document oficial de sprijin și fără nicio precizare în special în ceea ce privește data exactă a acestei schimbări sau în ceea ce privește identitatea cesionarului părților recurentului, nu poate fi suficientă pentru a demonstra cesionarea părților recurentului”, punându-l pe recurent într-o situație de dezavantaj net.
____________