HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a șasea)
21 noiembrie 2013(*)
„Desen sau model industrial comunitar – Procedură de declarare a nulității – Desen sau model industrial comunitar înregistrat reprezentând un tirbușon – Desen sau model industrial național anterior – Motiv de nulitate – Lipsa caracterului individual – Lipsa unei impresii globale diferite – Utilizator avizat – Gradul de libertate a autorului – Articolele 4 și 6 și articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002”
În cauza T‑337/12,
El Hogar Perfecto del Siglo XXI, SL, cu sediul în Madrid (Spania), reprezentată de C. Ruiz Gallegos și de E. Veiga Conde, avocați,
reclamantă,
împotriva
Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), reprezentat de M. Ó. Mondéjar Ortuño, în calitate de agent,
pârât,
cealaltă parte din procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă în fața Tribunalului, fiind
Wenf International Advisers Ltd, cu sediul în Tortola, Insulele Virgine Britanice (Regatul Unit), reprezentată de J. L. Rivas Zurdo, de E. Seijo Veiguela și de I. Munilla Muñoz, avocați,
având ca obiect o acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a treia de recurs a OAPI din 1 iunie 2012 (cauza R 89/2011-3), privind o procedură de declarare a nulității între Wenf International Advisers Ltd și El Hogar Perfecto del Siglo XXI, SL,
TRIBUNALUL (Camera a șasea),
compus din domnii H. Kanninen, președinte, G. Berardis (raportor) și C. Wetter, judecători,
grefier: domnul E. Coulon,
având în vedere cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 30 iulie 2012,
având în vedere memoriul în răspuns al OAPI depus la grefa Tribunalului la 30 octombrie 2012,
având în vedere memoriul în răspuns al intervenientei depus la grefa Tribunalului la 26 octombrie 2012,
având în vedere că niciuna dintre părți nu a formulat, în termen de o lună de la comunicarea terminării procedurii scrise, o cerere de organizare a unei ședințe și întrucât a decis, în consecință, pe baza raportului judecătorului raportor și în temeiul articolului 135a din Regulamentul de procedură al Tribunalului, să se pronunțe fără parcurgerea fazei orale a procedurii,
pronunță prezenta
Hotărâre
Istoricul cauzei
1 La 22 noiembrie 2007, reclamanta, El Hogar Perfecto del Siglo XXI, SL, a depus o cerere de înregistrare a unui desen sau model industrial comunitar la Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare (JO 2002, L 3, p. 1, Ediție specială, 03/vol. 33, p. 70).
2 Desenul sau modelul industrial a cărui înregistrare a fost solicitată este reprezentat după cum urmează:
3 Desenul sau modelul industrial contestat urmează a fi aplicat „tirbușoanelor”, produs din clasa 07-06 în sensul Aranjamentului de la Locarno privind clasificarea internațională a desenelor și modelelor industriale din 8 octombrie 1968, cu modificările ulterioare.
4 Desenul sau modelul industrial contestat a fost înregistrat chiar în ziua cererii de înregistrare sub numărul 000830831-0001 și publicat în Buletinul desenelor și modelelor industriale comunitare nr. 2007/191 din 14 decembrie 2007.
5 La 16 aprilie 2009, intervenienta, Wenf International Advisers Ltd, a depus la OAPI o cerere de declarare a nulității desenului sau modelului industrial contestat. Motivul invocat în susținerea cererii era cel prevăzut la articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, care prevede că un desen sau un model industrial comunitar trebuie declarat nul dacă nu îndeplinește condițiile stabilite de articolele 4-9 din regulamentul amintit. În cererea de declarare a nulității, intervenienta a invocat faptul că desenul sau modelul industrial contestat nu avea caracter de noutate și că era lipsit de caracter individual, în sensul articolului 4 din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolele 5 și 6 din același regulament.
6 În susținerea cererii de declarare a nulității, intervenienta a invocat desenul sau modelul industrial înregistrat în Spania la 7 septembrie 1994, sub numărul 131750, făcut public prin publicarea sa în Boletín Oficial de la Propiedad Industrial (Buletinul Oficial al Proprietății Industriale spaniol) la 16 octombrie 1994 și care trebuia să fie utilizat pentru „deschizătoare de sticle”. Desenul sau modelul industrial anterior este reprezentat după cum urmează:
7 La 12 noiembrie 2010, divizia de anulare a OAPI a admis cererea de declarare a nulității pentru motivul că desenul sau modelul industrial contestat era lipsit de caracter individual. Aceasta a precizat că impresia generală produsă de desenul sau modelul industrial contestat nu era diferită de cea produsă de desenul sau modelul industrial anterior, date fiind numeroasele similitudini existente, precum aspectul curbat al mânerului, elementul care alcătuiește două plăci fixat printr‑un știft într‑o poziție identică și amplasarea unui cuțitaș într‑o poziție identică. Divizia de anulare a mai subliniat că aprecierea acestor similitudini era aceeași indiferent dacă instrumentele erau desfăcute sau în poziție închisă. În sfârșit, a considerat că autorul dispunea de un grad de libertate larg din moment ce, astfel cum reiese din dosar, instrumentul putea fi creat pe baza a numeroase designuri diferite.
8 La 11 ianuarie 2011, reclamanta a formulat o cale de atac la OAPI împotriva deciziei diviziei de anulare, în temeiul articolelor 55-60 din Regulamentul nr. 6/2002.
9 Prin Decizia din 1 iunie 2012 (denumită în continuare „decizia atacată”), Camera a treia de recurs a OAPI a respins calea de atac. După ce a înlăturat argumentul reclamantei întemeiat pe reaua‑credință a intervenientei, camera de recurs a examinat caracterul individual al desenului sau modelului industrial contestat. Astfel, aceasta a definit utilizatorul avizat al respectivului desen sau model industrial ca fiind atât particularul, cât și profesionistul care folosește produsele vizate de acest desen sau model industrial, și anume tirbușoane, și a considerat că gradul de libertate a autorului este larg. Astfel, deși aceste instrumente necesită anumite piese funcționale indispensabile, acestea pot fi, în opinia camerei de recurs, concepute și asociate în mai multe moduri. Potrivit camerei de recurs, cele două desene sau modele industriale în discuție au în comun aspectele lor nefuncționale, mai precis designul mânerului și amplasarea cuțitașului și, din acest motiv, nu produc o impresie globală diferită asupra utilizatorului avizat. În ceea ce privește mai precis asemănarea mânerelor, camera de recurs a precizat, pe de o parte, că forma mânerului are o influență importantă asupra aspectului general al unui tirbușon din moment ce acesta constituie piesa cea mai mare care le închide, integral sau parțial, pe celelalte și, pe de altă parte, că forma menționată joacă un rol determinant în impresia globală produsă de acest tip de produse atunci când instrumentul este închis. În această privință, camera de recurs a arătat că mânerul a fost conceput în ambele desene sau modele industriale în discuție pentru a lăsa vizibilă, atunci când tirbușonul este închis, aceeași parte a tijei și a levierului. Diferența existentă între mânerele din desenele sau modelele industriale în discuție, mai precis designul părții interioare, nu ar fi, așadar, suficientă pentru a schimba impresia globală pe care o produc asupra utilizatorului avizat.
Concluziile părților
10 Reclamanta solicită Tribunalului:
– anularea deciziei atacate;
– obligarea OAPI și a intervenientei la plata cheltuielilor de judecată.
11 OAPI și intervenienta solicită Tribunalului:
– respingerea acțiunii;
– obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept
12 Reclamanta invocă două motive în susținerea acțiunii formulate, întemeiate, primul, pe încălcarea articolului 4 și a articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborate cu articolul 25 alineatul (1) litera (b) din același regulament în ceea ce privește noțiunea de utilizator avizat în cadrul aprecierii caracterului individual al desenului sau modelului industrial contestat și, al doilea, pe încălcarea articolului 4 și a articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborate cu articolul 25 alineatul (1) litera (b) din același regulament în ceea ce privește gradul de libertate a autorului în elaborarea desenului sau modelului industrial contestat în cadrul aprecierii caracterului individual al acestuia.
13 Întrucât aceste două motive vizează erori care ar fi fost săvârșite de camera de recurs la aprecierea caracterului individual al desenului sau modelului industrial contestat, Tribunalul consideră că ele trebuie analizate împreună.
14 Reclamanta susține în esență că camera de recurs a săvârșit erori la aprecierea caracterului individual al desenului sau modelului industrial contestat. Mai precis, camera de recurs ar fi săvârșit erori la aprecierea noțiunii de utilizator avizat, care ar fi avut efecte asupra aprecierii impresiei globale produse de desenul sau modelul industrial contestat asupra respectivului utilizator și a gradului de libertate a autorului. În opinia reclamantei, diferențele dintre desenul sau modelul industrial contestat și desenul sau modelul industrial anterior sunt de așa natură încât impresia globală produsă asupra utilizatorului avizat este diferită, iar desenul sau modelul industrial contestat nu este, așadar, lipsit de caracter individual.
15 OAPI și intervenienta contestă argumentele reclamantei.
16 Articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 prevede că un desen sau model industrial comunitar poate fi declarat nul numai dacă nu îndeplinește condițiile stabilite de articolele 4-9 din același regulament.
17 Potrivit articolului 4 din Regulamentul nr. 6/2002, un desen sau model industrial este protejat printr‑un desen sau model industrial comunitar numai dacă are caracter individual și de noutate.
18 Potrivit articolului 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, se consideră că un desen sau model industrial comunitar înregistrat are caracter individual dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat diferă de impresia produsă asupra unui asemenea utilizator de orice alt desen sau model care a fost făcut public înainte de data de depunere a cererii de înregistrare sau, dacă se revendică o prioritate, înainte de data de prioritate.
19 Articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 precizează că, pentru aprecierea caracterului individual, trebuie să se ia în considerare gradul de libertate a autorului în elaborarea desenului sau modelului.
20 Pentru a analiza caracterul individual al desenului sau modelului industrial contestat, trebuie, așadar, să se stabilească dacă respectiva cameră de recurs nu a săvârșit o eroare pronunțându‑se succesiv asupra noțiunii de utilizator avizat al respectivului desen sau model industrial și asupra libertății autorului în elaborarea acestuia și comparând impresiile globale produse asupra utilizatorului avizat prin desenele sau modele industriale în discuție.
Cu privire la utilizatorul avizat
21 Rezultă din jurisprudență că noțiunea de utilizator avizat trebuie înțeleasă ca o noțiune intermediară între cea a consumatorului mediu, aplicabilă în domeniul mărcilor, căruia nu i se cer cunoștințe specifice și care, în general, nu face o comparație directă între mărcile în conflict, și cea a specialistului expert, care deține cunoștințe tehnice aprofundate. (Hotărârea Curții din 20 octombrie 2011, PepsiCo/Grupo Promer Mon Graphic, C‑281/10 P, Rep., p. I‑10153, punctul 53).
22 Astfel, deși utilizatorul avizat nu este consumatorul mediu normal informat, suficient de atent și de avizat, care percepe un desen sau un model industrial în mod normal ca pe un tot și nu face o examinare a diferitor detalii ale acestuia, el nu este nici expertul sau specialistul capabil să observe în detaliu diferențele minime care pot să existe între modelele industriale sau desenele în conflict (Hotărârea PepsiCo/Grupo Promer Mon Graphic, punctul 21 de mai sus, punctul 59).
23 Calitatea de „utilizator” presupune ca persoana vizată să utilizeze produsul în care este încorporat desenul sau modelul industrial în conformitate cu finalitatea acestui produs [Hotărârea Tribunalului din 22 iunie 2010, Shenzhen Taiden/OAPI – Bosch Security Systems (Echipament de comunicare), T‑153/08, Rep., p. II‑2517, punctul 46]. Calificativul „avizat” sugerează totodată faptul că utilizatorul, fără a fi designer sau expert tehnic, cunoaște diversele desene sau modele industriale existente în sectorul vizat, are un anumit nivel de cunoștințe în ceea ce privește elementele pe care, de regulă, aceste desene sau modele industriale le conțin și, datorită interesului său pentru produsele respective, dă dovadă de un grad de atenție relativ ridicat atunci când le utilizează (Hotărârea PepsiCo/Grupo Promer Mon Graphic, punctul 21 de mai sus, punctul 59, și Hotărârea Echipament de comunicare, citată anterior, punctul 47).
24 Noțiunea de utilizator avizat poate fi, așadar, înțeleasă ca desemnând un utilizator dotat nu cu o atenție medie, ci cu o vigilență specifică, fie ca urmare a experienței sale personale, fie ca urmare a cunoștințelor sale extinse cu privire la sectorul vizat [Hotărârea PepsiCo/Grupo Promer Mon Graphic, punctul 21 de mai sus, punctul 53, Hotărârea Tribunalului din 25 aprilie 2013, Bell & Ross/OAPI – KIN (Carcasă de ceas de mână), T‑80/10, nepublicată în Repertoriu, punctul 103].
25 Totuși, acest lucru nu presupune ca utilizatorul avizat să fie în măsură să deosebească, mergând dincolo de experiența acumulată prin utilizarea produsului respectiv, aspectele configurației produsului care sunt dictate de funcția sa tehnică de cele care sunt arbitrare. Este vorba, așadar, despre o persoană care are un anumit nivel de cunoaștere a desenelor sau modelelor existente în sectorul vizat, fără a cunoaște însă care aspecte ale produsului în discuție sunt dictate de o funcție tehnică [Hotărârea Tribunalului Carcasă de ceas de mână, punctul 24 de mai sus, punctul 104, și Hotărârea Tribunalului din 9 septembrie 2011, Kwang Yang Motor/OAPI – Honda Giken Kogyo (Motor cu combustie internă), T‑11/08, nepublicată în Repertoriu, punctul 26].
26 În speță, camera de recurs a indicat mai întâi, la punctul 16 din decizia atacată, că „sectorul în cauză [era] cel al tirbușoanelor, mai precis al instrumentelor care servesc la scoaterea dopului unei sticle de vin”. Din cuprinsul punctului 19 din decizia atacată, care descrie elementele funcționale ale acestor instrumente, rezultă că, spre deosebire de cele susținute de reclamantă, camera de recurs a limitat sectorul în cauză la cel al tirbușoanelor cu levier. Aceasta a constatat în continuare, la punctul 17 din decizia atacată, că utilizatorul avizat poate fi „atât particularul care […] utilizează [aceste instrumente] acasă, cât și profesionistul (chelner, degustător) care le folosește într‑un restaurant”. În opinia sa, un astfel de utilizator este avizat, în sensul „că are cunoștințe în domeniul vinurilor și al accesoriilor pentru a se bucura de acestea și, fără a fi un designer, a acumulat anumite cunoștințe datorită interesului său și înclinației sale, în legătură cu ceea ce oferă piața în materie de deschizătoare de sticle de vin”. Altfel spus, în opinia camerei de recurs, această persoană, fără a fi un expert în desen industrial, este la curent cu ceea ce oferă piața și cu caracteristicile de bază ale produsului.
27 Or, contrar celor pretinse de reclamantă, această definiție a utilizatorului avizat este corectă și conformă cu principiile jurisprudențiale menționate la punctele 21-25 de mai sus. Astfel, potrivit jurisprudenței amintite, utilizatorul avizat cunoaște diversele desene sau modele industriale existente în sectorul vizat, are un anumit nivel de cunoștințe în ceea ce privește elementele pe care, de regulă, aceste desene sau modele industriale le conțin și, datorită interesului său pentru produsele respective, dă dovadă de un grad de atenție relativ ridicat atunci când le utilizează, așa încât noțiunea de utilizator avizat poate fi înțeleasă ca desemnând un utilizator dotat cu o vigilență specifică, fie ca urmare a experienței sale personale, fie ca urmare a cunoștințelor sale extinse cu privire la sectorul vizat.
28 În această privință, trebuie de asemenea subliniat că reclamanta nu numai că nu și‑a fundamentat susținerile potrivit cărora, pe de o parte, utilizatorul avizat ar fi exclusiv un „profesionist în domeniul vinului și/sau al expedierii sale” și, pe de altă parte, particularul ar utiliza rar un tirbușon cu levier precum cel în discuție, produsul respectiv nefiind de altfel oferit spre vânzare în magazinele cu amănuntul, dar nici nu a demonstrat că limitarea noțiunii de utilizator avizat doar la profesioniști ar repune în discuție definiția utilizatorului avizat reținută de camera de recurs la punctul 17 a doua teză din decizia atacată.
29 Pe de altă parte, chiar presupunând că, astfel cum susține reclamanta, desenul sau modelul industrial contestat poate fi considerat un articol promoțional pe care producătorii de vin l‑ar oferi drept cadou după personalizarea suprafeței vizibile a mânerului, definiția utilizatorului avizat nu s‑ar schimba din moment ce ar include, la fel ca definiția reținută de camera de recurs, pe de o parte, profesionistul care achiziționează astfel de articole în scopul de a le distribui utilizatorilor finali și, pe de altă parte, acești utilizatori înșiși [a se vedea în acest sens Hotărârea Tribunalului din 14 iunie 2011, Sphere Time/OAPI – Punch (Ceas atașat la o curea), T‑68/10, Rep., p. II‑2275, punctul 53].
30 Camera de recurs nu a săvârșit, așadar, o eroare atunci când a apreciat că utilizatorul avizat al respectivului desen sau model industrial era atât particularul, cât și profesionistul care folosește produsele vizate de acest desen sau model industrial.
Cu privire la gradul de libertate a autorului
31 Trebuie amintit că, în cadrul aprecierii caracterului individual al unui desen sau model industrial și a caracteristicilor sale vizibile și, implicit, a impresiei globale produse asupra utilizatorului avizat de respectivul desen sau model industrial, trebuie să se țină cont de gradul de libertate a autorului în elaborarea desenului sau modelului industrial în litigiu (a se vedea Hotărârea Motor cu combustie internă, punctul 25 de mai sus, punctul 31 și jurisprudența citată).
32 Reiese din jurisprudență că gradul de libertate a autorului în realizarea unui desen sau model industrial este definit în special pe baza constrângerilor aferente caracteristicilor impuse de funcția tehnică a produsului sau a unui element al produsului ori de prevederile legale aplicabile produsului. Aceste constrângeri conduc la normalizarea anumitor caracteristici, care devin astfel comune mai multor desene sau modele aplicate produsului avut în vedere (a se vedea Hotărârea Motor cu combustie internă, punctul 25 de mai sus, punctul 32 și jurisprudența citată).
33 Prin urmare, cu cât este mai mare libertatea autorului în elaborarea unui desen sau model industrial, cu atât mai puțin diferențele nesemnificative dintre desenele sau modelele industriale în conflict sunt suficiente pentru a‑i produce utilizatorului avizat o impresie globală diferită. Dimpotrivă, cu cât este mai limitată libertatea autorului în elaborarea unui desen sau model industrial, cu atât mai mult diferențele nesemnificative dintre desenele sau modelele industriale în conflict sunt suficiente pentru a‑i produce utilizatorului avizat o impresie globală diferită. Astfel, un grad ridicat de libertate a autorului în elaborarea unui desen sau model industrial consolidează concluzia potrivit căreia desenele sau modelele industriale care nu prezintă diferențe importante îi produc utilizatorului avizat aceeași impresie globală (a se vedea Hotărârea Motor cu combustie internă, punctul 25 de mai sus, punctul 33 și jurisprudența citată).
34 În speță, la punctul 19 din decizia atacată, camera de recurs apreciază că, deși există unele elemente pe care un tirbușon trebuie să le aibă pentru a‑și putea îndeplini funcția, gradul de libertate a autorului unui astfel de produs rămâne mare. Astfel, faptul că un tirbușon trebuie să conțină în mod obligatoriu piese precum o tijă elicoidală care trebuie să intre în dop și să se fixeze de acesta, un mâner pentru a controla instrumentul, un levier sau două leviere pentru a sprijini instrumentul pe gâtul sticlei și un cuțitaș pentru a tăia capsula care acoperă dopul, nu ar împiedica conceperea și dispunerea acestor piese în diverse moduri, păstrându‑le în același timp funcționalitatea. Cu titlu de exemplu, camera de recurs a adăugat că respectivul cuțitaș putea fi poziționat atât pe o extremitate a instrumentului, cât și pe cealaltă și că mânerul putea avea diferite forme și putea totodată să varieze în lungime și în grosime, fără a se modifica nici funcționalitatea, nici ușurința de utilizare a instrumentului.
35 Reclamanta contestă această apreciere. În opinia sa, caracteristicile structurale ale tirbușoanelor de acest tip ar fi deja definite și impuse de funcția pe care acestea o îndeplinesc, precum și de nevoia destinatarilor lor, care sunt, potrivit reclamantei, profesioniștii din domeniul hotelier și producătorii de vin. Mai precis, printre cele patru elemente dictate de funcția tehnică a instrumentului, și anume tija elicoidală, cele două leviere, mânerul și cuțitașul, numai aceste ultime două ar fi concepute în mod diferit. Pe de altă parte, în ceea ce privește cuțitașul, reclamanta susține că orice amplasare diferită pe mânerul tipului de tirbușon în discuție l‑ar face, în final, ineficient, nefuncțional și periculos. Marja de libertate a autorului unui tirbușon cu levier dublu ar fi astfel redusă.
36 În această privință, trebuie arătat că este, desigur, adevărat că anumite elemente ale tirbușoanelor cu levier sunt esențiale și trebuie să se regăsească în orice tirbușon de acest tip pentru ca acesta să își poată îndeplini funcția. Totuși, astfel cum a subliniat în mod întemeiat OAPI și intervenienta, constrângerile de natură funcțională referitoare la prezența anumitor elemente într‑un tirbușon cu levier nu pot influența într‑un mod semnificativ forma și aspectul său general (a se vedea în acest sens Hotărârea Carcasă de ceas de mână, punctul 24 de mai sus, punctul 118), singurele constrângeri tehnice care trebuie respectate fiind dimensiunile levierului, indiferent dacă este compus dintr‑o singură piesă sau din două piese, existența unor crestături la o extremitate a acestuia, precum și dispunerea tijei și distanța sa în raport cu levierul. Astfel, în special, mânerul, care, după cum a precizat în mod întemeiat camera de recurs, constituie elementul central și cel mai mare al unui tirbușon, poate avea diferite forme și poate varia ca dimensiuni, iar cuțitașul poate fi poziționat în mod diferit.
37 Astfel, după cum reiese din dosarul de pe rolul OAPI transmis Tribunalului, există desene sau modele industriale privind tirbușoane cu levier în forme și cu configurații variabile, care diferă de cele utilizate în desenul sau modelul industrial contestat. Cu titlu de exemplu, trebuie remarcat mai întâi că se pot constata diferențe în ceea ce privește dimensiunile și forma mânerului, care poate fi rectiliniu sau curbat, rotunjit sau rectangular, și în ceea ce privește partea vizibilă a celorlalte elemente ale tirbușonului care pot fi închise în mâner. Există de asemenea diferențe în ceea ce privește prezența, precum și poziționarea unui deschizător sau a unui cuțitaș. În această privință, trebuie constatat că reclamanta nu a prezentat elemente care să îi susțină afirmația potrivit căreia dispunerea cuțitașului pe o altă parte a mânerului l‑ar face nefuncțional și chiar periculos.
38 Rezultă că designul și forma mânerului, precum și amplasarea elementelor sus‑menționate nu sunt dictate de cerințe funcționale. În consecință, existența unor constrângeri tehnice nu determină aspectul general al tirbușonului, care poate varia în mod semnificativ.
39 Prin urmare, camera de recurs a apreciat în mod întemeiat, în esență, la punctul 19 din decizia atacată, că marja de libertate creativă a autorului unui tirbușon este largă.
Cu privire la compararea impresiilor globale produse de desenele sau modelele industriale în discuție asupra utilizatorului avizat
40 În opinia camerei de recurs, impresia globală produsă asupra utilizatorului avizat de desenul sau modelul industrial contestat nu diferă de cea produsă de desenul sau modelul industrial anterior, în esență, din cauza similitudinilor de formă, de poziție și de dimensiune ale diverselor elemente ale tirbușonului.
41 Camera de recurs a considerat, în esență, că impresia globală produsă asupra utilizatorului avizat este în principal determinată de aspectul mânerului, dar și de poziția anumitor elemente ale tirbușonului. Aceasta a adăugat că, având în vedere caracteristicile respectivului tip de tirbușoane, a căror particularitate esențială este de a fi închise și puse în buzunar, designul și forma mânerului au un rol determinant în impresia globală produsă de ele.
42 Reclamanta contestă această apreciere. Mai întâi, aceasta reproșează camerei de recurs că a săvârșit o eroare de apreciere prin faptul că a examinat desenele sau modelele industriale în discuție exclusiv în poziție închisă, iar nu în poziție deschisă sau de utilizare. În continuare, aceasta arată că, în momentul utilizării instrumentului, se pot observa diferențe la nivelul mânerului, al cuțitașului, al tijei elicoidale și al levierului dublu. Reclamanta face astfel o analiză detaliată a desenelor sau modelelor industriale în discuție, susținând că acestea nu prezintă caracteristici identice și că, în consecință, impresiile globale pe care le produc sunt diferite dacă sunt examinate în poziție deschisă.
43 Primo, trebuie arătat că obiecția potrivit căreia camera de recurs ar fi analizat în mod eronat aspectul exterior general al desenelor sau modelelor industriale în discuție exclusiv pe baza poziției lor închise este consecința unei interpretări eronate a deciziei atacate. Astfel, din cuprinsul acesteia rezultă că, de la punctul 21 litera (a) la punctul 24 din decizia atacată, camera de recurs a făcut trimitere în mod incidental la produsul în discuție în poziție închisă numai în scopul de a corobora teza privind lipsa unor diferențe importante legate de designul mânerelor reprezentate de desenele sau modelele industriale în discuție, care ar lăsa vizibile aceleași părți ale tijei și ale levierului atunci când sunt pliate. În fond, trebuie de asemenea observat că din cuprinsul punctului 5 al deciziei atacate rezultă că divizia de anulare a considerat că aprecierea numeroaselor similitudini dintre cele două desene sau modele industriale în discuție ar fi fost aceeași, indiferent dacă instrumentele sunt desfăcute sau în poziție închisă. Această concluzie nu a fost contestată de reclamantă în fața camerei de recurs. Potrivit jurisprudenței, atunci când camera de recurs confirmă decizia organului inferior al OAPI în totalitate, această decizie a diviziei de anulare, precum și motivarea ei fac parte din contextul în care a fost adoptată decizia atacată, context cunoscut de reclamant și care permite instanței să își exercite pe deplin controlul de legalitate în privința temeiniciei aprecierii caracterului individual al desenului sau modelului industrial în discuție [a se vedea în acest sens Hotărârea Tribunalului din 6 octombrie 2011, Industrias Francisco Ivars/OAPI – Motive (Reductor mecanic de viteză), T‑246/10, nepublicată în Repertoriu, punctul 20, și Hotărârea Tribunalului din 22 mai 2012, Sport Eybl & Sports Experts/OAPI – Seven (SEVEN SUMMITS), T‑179/11, nepublicată în Repertoriu, punctul 50]. În consecință, este necesar să se aprecieze că, spre deosebire de ceea ce pretinde reclamanta, la aprecierea similitudinilor dintre desenele sau modelele industriale în discuție, camera de recurs, la fel ca și divizia de anulare, a avut în vedere instrumentul atât în poziție deschisă, cât și în poziție închisă.
44 În această privință, trebuie subliniat, mai întâi, că lungimea mânerului din desenul sau modelul industrial contestat nu este decât puțin mai mică decât cea a mânerului din desenul sau modelul industrial anterior și că nu se poate constata nicio diferență importantă în ceea ce privește dimensiunile globale, precum și proporțiile și amplasarea diferitor elemente în jurul mânerului, între desenele sau modelele industriale în discuție, indiferent dacă sunt în poziție deschisă sau închisă. Compararea directă a eșantioanelor produselor reale care se regăsesc în dosarul OAPI transmis Tribunalului, pe care a sugerat‑o reclamanta, nu permite de altfel repunerea în discuție a acestei constatări.
45 Pe de altă parte, dacă ar trebui să se țină cont, astfel cum pretinde reclamanta, exclusiv de impresiile globale produse de cele două desene sau modele industriale asupra utilizatorului avizat atunci când utilizează produsul în discuție, și anume când acesta ar fi în poziție deschisă, trebuie remarcat că, în momentul utilizării sale, care începe mai întâi cu deplierea tirbușonului, acesta este întotdeauna ținut în mână de utilizator. Prin urmare, este necesar să se considere, în vederea aprecierii impresiei globale produse de desenele sau modelele industriale în discuție, că utilizatorul avizat, în momentul în care utilizează tirbușoanele corespunzătoare desenelor sau modelelor industriale în conformitate cu finalitatea lor, va vedea întotdeauna o parte minimă a acestora, care corespunde, în esență, levierului dublu și deschizătorului care este integrat în acesta, precum și cuțitașului și tijei elicoidale. Or, într‑o astfel de ipoteză, detaliile evocate de reclamantă ale produselor reprezentate de desenele sau modelele industriale în discuție vor fi scăpate din vedere de utilizator, din cauza modalităților concrete de utilizare ale acestora și, din acest motiv, nu vor putea exercita decât o influență redusă asupra percepției pe care acesta o are cu privire la desenele sau modelele industriale respective (a se vedea în acest sens Hotărârea Carcasă de ceas de mână, punctul 24 de mai sus, punctele 133 și 134).
46 În aceste împrejurări, ținând seama de faptul că aprecierea trebuie, astfel cum s‑a precizat în jurisprudență, să vizeze impresia globală produsă asupra utilizatorului avizat de un desen sau model industrial, inclusiv modul în care este utilizat produsul reprezentat de desenul sau modelul industrial (a se vedea în acest sens Hotărârile Echipament de comunicare, punctul 23 de mai sus, punctul 66, și Ceas atașat la o curea, punctul 29 de mai sus, punctul 78), nu s‑ar putea reproșa camerei de recurs, date fiind caracteristicile tirbușoanelor cu levier, care sunt concepute tocmai pentru a se putea plia, că a ținut cont și de impresia produsă de desenele sau modelele industriale în discuție asupra utilizatorului avizat atunci când tirbușoanele care le reproduc sunt în poziție închisă. De altfel, din dosarul OAPI transmis Tribunalului reiese că, în sectorul industrial vizat, produsele în cauză sunt în principal și uneori exclusiv reprezentate în poziție închisă, aceasta fiind de regulă poziția de bază a oricărui tirbușon cu levier. Astfel, numai atunci când este în această poziție va fi posibilă perceperea formei globale a desenului sau modelului industrial care îl reprezintă.
47 Secundo, trebuie arătat că diferențele dintre desenele sau modelele industriale în discuție, invocate de reclamantă și care presupun o examinare a produselor reprezentate de acestea în poziție deschisă, sunt fie irelevante, fie neglijabile. Situația este aceeași în ceea ce privește detaliile funcționale evocate de reclamantă, care nu sunt suficient de importante pentru a influența impresia globală produsă de respectivele desene sau modele industriale.
48 În primul rând, în ceea ce privește mânerul, este adevărat că, astfel cum arată și camera de recurs la punctul 24 din decizia atacată, există o diferență între desenele sau modelele industriale în cauză legată îndeosebi de designul părții interioare a acestuia, care, în desenul sau modelul industrial anterior, prezintă mici crestături, în timp ce, în desenul sau modelul industrial contestat, este neted. Totuși, importanța acestei diferențe nu este foarte mare, dat fiind că, pe de o parte, curbura mânerului produsului reprezentat de desenul sau modelul industrial contestat și cea a produsului reprezentat de desenul sau modelul industrial anterior sunt foarte asemănătoare, chiar dacă cea dintâi este mai puțin accentuată, iar, pe de altă parte, dispunerea diferitor elemente în jurul mânerului este identică în desenele sau modelele industriale în discuție, ca și partea acestora care rămâne vizibilă atunci când mânerul este în poziție închisă. În consecință, trebuie constatat că designul ușor diferit al mânerului din desenul sau modelul industrial contestat nu poate fi, astfel cum a subliniat în mod întemeiat camera de recurs, o contrapondere la similitudinile constatate și deci nu este suficient pentru a conferi caracter individual respectivului desen sau model industrial.
49 În al doilea rând, în ceea ce privește cuțitașul, contrar celor susținute de reclamantă, trebuie constatat mai întâi că din compararea desenelor sau modelelor industriale în discuție nu rezultă că cuțitașul desenului sau modelului industrial anterior este, în esență, mai mic sau mai puțin vizibil sau că are o formă diferită de cea a desenului sau modelului industrial contestat. Apoi, în ceea ce privește partea ascuțită a cuțitașului, este suficient să se arate că nu rezultă cu claritate din imaginile desenului sau modelului industrial anterior că lama cuțitașului care este reprodusă în acesta este netedă sau, în orice caz, lipsită de zimți. În schimb, dacă se examinează, astfel cum sugerează reclamanta, eșantioanele unor produse reale pe care le‑a depus la dosarul OAPI transmis Tribunalului, rezultă că cuțitașul din desenul sau modelul industrial anterior nu este deloc neted, ci posedă, la fel ca cel care figurează în desenul sau modelul industrial contestat, un aspect lateral zimțat pe partea sa ascuțită. În orice caz, nu se poate observa nicio diferență importantă între cuțitașele produselor reproduse prin desenele sau modelele industriale în discuție.
50 În al treilea rând, în ceea ce privește tijele elicoidale ale produselor reprezentate prin desenele sau modelele industriale în discuție, reclamanta pretinde că există, pe de o parte, o diferență de culoare între ele și, pe de altă parte, o diferență în ceea ce privește materialul din care acestea ar fi făcute sau cu care ar fi acoperite. În opinia reclamantei, aceste diferențe decurg și dintr‑o comparare a eșantioanelor unor produse reale pe care le‑a depus la dosarul OAPI transmis Tribunalului. În această privință, trebuie subliniat că faptul că tija desenului sau modelului industrial contestat este de culoare neagră, pe când cea a desenului sau modelului industrial anterior este albă, nu este important, dat fiind că nu s‑a revendicat nicio culoare pentru desenul sau modelul industrial contestat (a se vedea în acest sens Hotărârea Ceas atașat la o curea, punctul 29 de mai sus, punctul 82). În orice caz, trebuie remarcat că, spre deosebire de cele susținute de reclamantă, din compararea eșantioanelor produselor reale rezultă că tija este de culoare neagră atât în produsul care corespunde desenului sau modelului industrial contestat, cât și în cel care corespunde desenului sau modelului industrial anterior. Situația este aceeași în ceea ce privește materialul din care ar fi făcute sau cu care ar fi acoperite cele două tije.
51 În al patrulea rând, în ceea ce privește levierul dublu, trebuie apreciat că diferențele legate de finisajele de pe cele două suprafețe de susținere crestate pe care le‑a evocat reclamanta nu rezultă cu claritate dintr‑o comparare a imaginilor desenelor sau modelelor industriale în discuție. În orice caz, ele sunt atât de imperceptibile încât doar o analiză tehnică foarte detaliată și minuțioasă a celor două produse reale ‒ care nu ar corespunde, astfel cum s‑a precizat la punctul 22 de mai sus, celei efectuate de utilizatorul avizat ‒ ar permite eventual decelarea lor. În ceea ce privește diferența legată de aspectul suprafeței celor două leviere, care ar fi netedă în desenul sau modelul industrial contestat și canelată în desenul sau modelul industrial anterior, trebuie arătat că lipsa de caneluri în desenul sau modelul industrial contestat nu ar putea avea un impact semnificativ asupra impresiei globale produse asupra utilizatorului avizat și nu ar fi suficientă, în sine, să confere caracter individual respectivului desen sau model industrial.
52 În al cincilea rând, în ceea ce privește inconvenientele sau dificultățile legate de utilizarea mânerului, a cuțitașului, a tijei, precum și a levierului dublu din desenul sau modelul industrial anterior pretins rezolvate prin designul desenului sau modelului industrial contestat, trebuie arătat că, presupunând că ar fi probate, astfel de inconveniente sau dificultăți legate de utilizare nu sunt relevante pentru a dovedi caracterul individual al desenului sau modelului industrial contestat. Astfel, caracterul individual al unui desen sau model industrial se apreciază, conform articolului 6 din Regulamentul nr. 6/2002, prin compararea impresiilor globale produse de desenele sau modelele industriale în conflict asupra utilizatorului avizat și ținând cont de gradul de libertate a autorului. În consecință, criteriul invocat de reclamantă, referitor la inconvenientele sau la diferitele dificultăți legate de utilizare ale desenului sau modelului industrial anterior, pretins rezolvate în desenul sau modelul industrial contestat, nu se numără printre cele care pot fi luate în considerare pentru a aprecia caracterul individual al unui desen sau model industrial. În fond, astfel cum reiese din cuprinsul articolelor 1 și 3 din Regulamentul nr. 6/2002, dreptul protejat prin desenele sau modelele industriale vizează imaginea unui produs, iar nu designul modalităților sale de utilizare sau de funcționare. În sfârșit și în orice caz, trebuie remarcat, pe de o parte, că reclamanta nu și‑a fundamentat argumentația și, pe de altă parte, că nicio considerație referitoare la calitățile legate de utilizarea sau de funcționarea produselor reprezentate prin desenele sau modelele industriale în discuție nu pot rezulta, în speță, dintr‑o simplă comparare a acestora din urmă.
53 Celelalte diferențe invocate de reclamantă în ceea ce privește anumite caracteristici ale părții operative a mânerului, ale cuțitașului, ale deschizătorului, ale zonei de fixare a spiralei, precum și ale așa‑zisei zone de deschidere sunt nesemnificative în impresia globală produsă de desenele sau modelele industriale în discuție. Astfel, aceste diferențe nu sunt suficient de pronunțate pentru a se realiza o distincție între cele două instrumente în percepția utilizatorului avizat, care, după cum s‑a precizat la punctul 22 de mai sus, nu va depăși un anumit nivel de examinare și de detaliu.
54 În consecință, camera de recurs nu a săvârșit nicio eroare prin faptul că a apreciat, la punctul 26 din decizia atacată, că desenul sau modelul industrial contestat și desenul sau modelul industrial anterior nu produc o impresie globală diferită asupra utilizatorului avizat și că a concluzionat că desenul sau modelul industrial contestat este lipsit de caracter individual în sensul articolului 6 din Regulamentul nr. 6/2002.
55 Având în vedere ansamblul considerațiilor de mai sus, acțiunea trebuie respinsă în totalitate.
Cu privire la cheltuielile de judecată
56 Potrivit articolului 87 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată.
57 Întrucât reclamanta a căzut în pretenții, se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, conform concluziilor OAPI și ale intervenientei.
Pentru aceste motive,
TRIBUNALUL (Camera a șasea)
declară și hotărăște:
1) Respinge acțiunea.
2) Obligă El Hogar Perfecto del Siglo XXI, SL la plata cheltuielilor de judecată.
Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 21 noiembrie 2013.
Semnături