Acțiune introdusă la 8 aprilie 2007 - Spira/Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-108/07)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Diamanthandel A. Spira BVBA (Antwerpen, Belgia) (reprezentanți: J. Bourgeois, Y. van Gerven, F. Louis și A. Vallery, lawyers)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantei

anularea deciziei Comisiei din 26 ianuarie 2007, adoptată în temeiul articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 773/2004 al Comisiei, în cauza COMP/38.826/B-2 - Spira/De Beers/DTC Supplier of Choice;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Reclamanta contestă decizia Comisiei din 26 ianuarie 2007 în cauza privind concurența COMP/38.826/B-2 - Spira/De Beers/DTC Supplier of Choice, prin care Comisia a respins plângerea reclamantei privitoare la încălcarea articolelor 81 CE și 82 CE prin sistemul "Supplier of Choice" aplicat de către De Beers Group în domeniul distribuției diamantelor brute, motivând că nu există suficient interes comunitar pentru a da curs plângerii reclamantei.

Reclamanta pretinde că De Beers - un producător de diamante brute, care, potrivit reclamantei, era implicat, în special, în amonte în procesul de vânzare a diamantelor brute - caută ca, prin sistemul său "Supplier of Choice", să își extindă controlul asupra pieței pentru a acoperi întregul parcurs al diamantelor de la mină până la consumator, respectiv și asupra piețelor în aval.

În sprijinul cererii sale, reclamanta invocă trei motive.

În primul rând, reclamanta susține că nu a fost îndeplinită de către Comisie obligația de a investiga cu atenție și imparțialitate plângerea, precum și de a examina cu atenția cuvenită și cu imparțialitate practicile anticoncurențiale denunțate în plângere.

În al doilea rând, reclamanta pretinde că nu poate fi invocată de către Comisie lipsa interesului comunitar suficient pentru a da curs plângerii, date fiind dimensiunea întreprinderii implicate, extinderea geografică a practicilor anticoncurențiale și prejudiciul cauzat concurenței și pieței interne de către încălcări.

În cel de-al treilea și ultimul rând, reclamanta susține că absența interesului comunitar suficient a fost determinată de către Comisie în temeiul unei evaluări eronate, în fapt și în drept, a circumstanțelor cauzei, întrucât:

1)    Comisia nu a luat în calcul obiectul vădit anticoncurențial și public declarat al sistemului limitat de distribuție selectivă al De Beers;

2)    Comisia nu a putut evalua efectele anticoncurențiale ale sistemului de distribuție al De Beers fără a evalua mai întâi poziția dominantă și puterea de piață deținute de De Beers;

3)    Comisia nu a luat în considerare numeroasele elemente ce i-au fost supuse atenției prin intermediul plângerii, prin care se demonstra natura intrinsec abuzivă și anticoncurențială a sistemului;

4)    Comisia a evaluat în mod greșit eficacitatea Termenilor de referință pentru Ombudsmanul european revizuiți ce fuseseră introduși de către De Beers în vederea soluționării disputelor privitoare la punerea în aplicare a sistemului de distribuție; și,

5)    Comisia a săvârșit o eroare de drept și o eroare vădită de apreciere a faptelor atunci când a decis că sistemul de distribuție al De Beers nu conduce la blocarea pieței.

____________