Acțiune introdusă la 20 iulie 2012 - Ciudad de la Luz și Sociedad Proyectos Temáticos de la Comunidad Valenciana/Comisia
(Cauza T-321/12)
Limba de procedură: spaniola
Părțile
Reclamante: Ciudad de la Luz, SA (Alicante, Spania) și Sociedad Proyectos Temáticos de la Comunidad Valenciana, SA (Alicante) (reprezentanți: J. Buendía Sierra, N. Ruiz García, J. Belenguer Mula și M. Muñoz de Juan, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamantele solicită Tribunalului:
admiterea motivelor de anulare invocate în acțiune;
anularea Deciziei C (2012) 3025 final a Comisiei din 8 mai 2012 privind ajutorul de stat SA.22668 (C 8/2008 - ex NN 4/2008) acordat de Spania în favoarea "Ciudad de la Luz SA" și în special a articolului 1 alineatul (1) din decizie în măsura în care declară că investiția în CDL cuprinde elemente de autor de stat incompatibile, solicitând recuperarea acestora;
declararea drept inexistentă sau, în subsidiar, anularea deciziei atacate și în special a articolului 1 alineatul (1) din decizie în măsura în care aceasta declară că anumiți producători care au realizat înregistrări prin intermediul CDL au perceput ajutoare incompatibile;
anularea, în consecință, a ordinelor de recuperare dispuse prin articolul 2 din decizia atacată și
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta procedură.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamantele invocă trei motive.
Primul motiv întemeiat pe săvârșirea unei erori de drept întrucât Comisia a concluzionat în sensul existenței unor ajutoare de stat în favoarea CDL (aplicarea eronată a principiului investitorului privat). Încălcarea articolului 107 alineatul (1) și a articolului 345 TFUE.
Reclamantele consideră că Comisia realizează o analiză eronată a principiului investitorului privat și concluzionează în mod eronat în sensul existenței unui ajutor de stat. Investițiile Generalitat Valenciana în CDL au fost realizate în două momente diferite, în anul 2000 și în anul 2004, iar cele două decizii de investiții au fost adoptate după elaborarea unor planuri de afaceri care stabileau rentabilitatea previzibilă a proiectului. Comisia, aplicând principiul investitorului privat, compară acest proiect cu rentabilitatea proiectelor și a actorilor care nu sunt comparabili din cauza dimensiunii lor, golind de sens acest principiu, cu încălcarea articolului 107 alineatul (1) și a articolului 345 TFUE.
Comisia refuză de asemenea să țină seama în analiza sa juridico-economică de faptul că, pe lângă proiectul de studii cinematografice, exista de asemenea un proiect de dezvoltare a unei zone comerciale și hoteliere pe terenuri care înconjoară proprietatea SPTCV. Ținând seama de aceste două proiecte, rentabilitatea investiției în societatea CDL era și mai ridicată.
Al doilea motiv întemeiat pe săvârșirea unei erori de drept în analiza compatibilității proiectului CDL și pe nemotivare.
Reclamantele apreciază că Comisia refuză să considere că, întrucât CDL se află la Alicante, proiectul era eligibil pentru a primi ajutoare regionale. Întrucât este vorba despre un mare proiect de investiții, autoritățile spaniole au considerat că CDL putea opta pentru ajutoare regionale cu o intensitate de 36%, fără ca acest fapt să fie contestat de Comisie. Cu toate acestea, Comisia refuză să accepte că odată aplicat principiul investitorului privat pentru 64% din investiție, proiectul avea o rentabilitate și mai ridicată.
În subsidiar, reclamantele consideră că investiția autorităților din Valencia în complexul cinematografic CDL ar trebui declarată drept compatibilă în totalitate sau în parte în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (d) TFUE.
Comisia nu motivează concluziile potrivit cărora ajutoarele pentru construirea studiourilor cinematografice CDL nu sunt necesare, proporționale și adecvate, aceste ajutoare neputându-se prevala, chiar dacă parțial, nici de compatibilitatea culturală.
Al treilea motiv întemeiat pe săvârșirea unei erori de drept prin lipsa unei decizii și în orice caz a unei totale nemotivări în legătură cu stimulentele pentru producții.
În afară de faptul că Comisia consideră că investiția în CDL este un ajutor incompatibil, aceasta califică în același mod orice stimulent acordat producătorilor cinematografici cu condiția ca turnarea producției să aibă loc la CDL.
Decizia dedică un singur paragraf acestor presupuse ajutoare, cel în care se limitează la a le declara incompatibile. Decizia nu descrie măsura la care face trimitere și nu menționează nici informația furnizată în acest scop de statul membru, după cum nici nu examinează prezența/absența elementelor de ajutor, nici nu procedează la analiza criteriilor de compatibilitate și nu abordează posibila existență a încrederii legitime.
Prin urmare, reclamantele consideră că este vorba despre un act inexistent sau nul din cauza nemotivării. Mai mult, aceste stimulente ar fi trebuit să fie considerate compatibile cu articolul 107 alineatul (3) litera (d) TFUE, întrucât respectă condițiile Comunicării Comisiei privind ajutoarele pentru cinema din anul 2001.
____________